Acţiune în revendicare. Compensarea titlurilor
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 560/R din data de 04.04.2013
Chiar în ipoteza în care intabularea în CF a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1639/26 iulie 2005 ar fi susceptibilă de critici, acest aspect nu ar conduce la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare menționat, întrucât înscrierea în cartea funciară produce efecte declarative, iar nu efecte constitutive de drepturi.
Justul titlu al reclamanților este ulterior celui al pârâtei și, în plus, provine de la un non dominus.
Prin Sentința civilă nr. 7542/2011 Judecătoria Tg. Mureș a respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților N. J. G. și N. C. A., în promovarea acțiunii, formulată în contradictoriu cu pârâții A. M. T.a, OCPI Tg-Mureș, G. I., C. E., G. A. și a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, fiind obligați la plata către pârâta A. M. T. a sumei de 3100 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții N. J. G. și N. C. A.
Prin Decizia civilă nr. 270 din 17 octombrie 2012, Tribunalul Mureș a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții N. J. G. și N. C.A.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut următoarele:
Pârâta a dobândit dreptul proprietate asupra imobilului -teren prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1639/2005, deci cu 4 ani anterior reclamanților (potrivit mențiunilor din dispozitivul hotărârii nr.1982 dată dosarul nr. 3284/320/2008 al Judecătoriei Tg. Mureș, pronunțarea sentinței în discuție a avut loc la data de 13.03.2009, iar nu la data de 13.03.2008, cum greșit s-a menționat în preambul). Pârâta și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară prin încheierea de carte funciară nr. 17728 din 28.07.2005, a dobândit posesia imobilului încă din anul 2005 și l-a folosit sub nume de proprietar de la acea dată până în prezent.
Contrar susținerilor reclamaților, justul titlu al pârâtei nu este afectat de vicii întrucât contractului translativ de proprietate, autentificat sub nr. 1639/26 iulie 2005 la B.N.P. S. C. a fost perfectat de pârâtă în calitate de cumpărător cu proprietarul tabular G. I., în calitate de vânzător, posesor de facto și de jure al imobilului cumpărat. Contractul de vânzare-cumpărare satisface toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege. Buna credință a pârâtei este prezumată de lege, conform art. 1899 Cod civil, iar reclamanții nu au făcut dovada contrară. Pârâtei nu îi este imputabil faptul că anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1639/26 iulie 2005, parcela nr. A-893/3 înscris în Titlul de Proprietate nr. 70987/1994 a fost intabulată de două ori (conform concluziilor raportului de expertiză fila 62). Chiar în ipoteza în care intabularea în CF a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1639/26 iulie 2005 ar fi susceptibilă de critici, acest aspect nu ar conduce la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare menționat, întrucât înscrierea în cartea funciară produce efecte declarative iar nu efecte constitutive de drepturi.
Justul titlu al reclamanților este ulterior celui al pârâtei și, în plus, provine de la un non dominus, atât timp cât G. I. în anul 2009 nu mai avea calitatea de proprietar al terenului în litigiu ca urmare a înstrăinării acestuia către pârâtă în anul 2005, prin act autentic translativ de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat recurs reclamanții N. J. G. și N. C. A.
Recurenții au invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de nelegalitate recurenții au arătat că instanțele aveau obligația comparării celor două titluri prin prisma istoricului celor două cărți funciare. Pornind de la acest istoric instanțele puteau și trebuiau să constate că înscrierile în CF au produs efecte diferite având în vedere legislația diferită sub care au fost operate (Decretul -Lege nr. 115/1938 și Legea nr. 7/1996).
În opinia recurenților argumentele instanței de apel sunt contradictorii în sensul în care califică și examinează acțiunea ca o acțiune în revendicare, dar constată în final că reclamanții nu justifică un interes întrucât au cumpărat de la un non dominus.
În fine recurenții au mai arătat că titlul pârâtei A. nu poate fi preferabil celui al reclamanților întrucât a fost dobândit ulterior și a fost înscris în urma unor operațiuni speculative ale autorului comun, operațiuni ce au fost posibile datorită "slăbiciunii"; O.C.P.I.
Intimata A.M.T. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În esență aceasta a arătat că imobilul în litigiu a fost cumpărat în anul 2005, an din care exercită nestingherit toate atributele dreptului de proprietate.
Nu în ultimul rând intimata a invocat valabilitatea contractului său, faptul că acesta a fost primul intabulat, iar reclamanții au dobândit proprietate după 3 ani de la data intabulării inițiale.
Examinând hotărârea atacată, Curtea a reținut următoarele:
Terenul în litigiu a fost înscris în Titlul de proprietate 70987 din 25.04.1994.
La intabularea titlului a fost deschisă o carte funciară nouă CF 11 A/VII Corunca având în foaia de avere 2 parcele A+1 top. 383/3 și 384/3 în suprafață de 3.500 mp și A+ 2 top. 2/4/2/1/2 în suprafață de 1.500 mp.
Promisiunea de vânzare înscrisă de către numiții G. I. și G. T. în anul 2000 în foaia C a CF 11/VII Corunca a avut în vedere parcela de sub A+1 respectiv suprafața de 3.500 mp (fila 11 dosar fond) și nici decum "contractul"; de vânzare cumpărare încheiat în anul 1995 între cumpărători și promitenta vânzătoare G. E.
În anul 2003 după dezbaterea succesiunii numitei G. E., G. I., moștenitorul acesteia, a solicitat înscrierea certificatului de moștenitor și dezmembrarea parcelei, înscrisă sub A+1 top 383/3 și 384/3 în 4 parcele, terenul fiind trecut în CF 1990/N Corunca.
Documentația de dezmembrare întocmită pentru G. I. la solicitarea numiților G. I. și G. T. a avut în vedere numai suprafața de 3500 mp.
Așa cum am arătat în acest CF au fost înscrise doar terenul provenind din CF 11/VII Corunca, teren înscris sub A+1 în suprafață de 3.500 mp.
În anul 2003 aceleași persoane, G. I. și G. T., au înstrăinat cele patru parcele dezmembrate. Contractele de vânzare - cumpărare autentice încheiate în anul 2003 au fost respinse la intabulare întrucât imobilele - terenuri erau grevate de interdicția de înstrăinare, interdicție ce opera până în anul 2008.
Acțiunea promovată în anul 2008 de către G. I. și G. T. a pornit de la o eroare produsă la trecerea imobilului din CF 11/VII Corunca în CF 1990/N în sensul în care terenul cu nr. top 2/4/2/1/2 în suprafață de (1500 mp) nu a făcut obiectul documentație cadastrale de dezmembrare și nici obiectul solicitărilor familiei G. din anul 2000 ( anul deschiderii CF 1990/N/Corunca). Ca atare asupra acestui teren vechiul proprietar G. E. și moștenitorul acesteia G. I. și-au păstrat dreptul de proprietate. Mai mult nu existat nici un temei sau solicitare pentru care acest teren cu nr. top 2/4/2/1/2 să fie transcris în alt CF.
G. I. și G. T. cunoscând cu exactitate situația reală a terenului au speculat eroarea O.C.P.I. și au promovat acțiunea ce a format obiectul dosarului 3284/320/2008 invocând actul inițial încheiat cu defuncta G. E. în anul 1995 și depunând în dovedirea acțiunii CF 1990/N Corunca și certificatul de moștenitor pentru G. I.
În timpul procesului G. I. și G. T. au înstrăinat dreptul litigios către reclamanții N. J. G. și N. C. A., deși până la momentul promovării acțiunii cunoșteau demersurile pe care le făcuseră respectiv: notare promisiune de vânzare -cumpărare numai pentru 3.500 mp; întocmirea documentației cadastrale numai pentru 3.500 mp și dezmembrarea acestei parcele; declarație autentică privind radierea promisiunii pentru 3.500 mp "întrucât au încheiat act autentic";.
Eroarea este însă evidentă întrucât așa cum arătam la intabularea inițială a Titlului de proprietate terenul era reprezentat de două corpuri A+1 și A+2 (terenul în litigiu) înscrise în CF 11/VII. După dezmembrare A+1 a trecut în CF 1990/N/Corunca și a devenit A+1- 4. Cu toate acestea a fost înscrisă în foaia de avere și A+5 ( fostul A+2 -terenul în litigiu) fără ca acesta să fi format obiectul vreunei tranzacții (până în anul 2003) sau obiectul documentației de dezmembrare. O altă eroare speculată de vânzătorii dreptului litigios numiții G. I. și G. T. are în vedere înscrierea suprafețelor parcelelor astfel din însumarea acestor suprafețe rezultă un total de 4.000 mp, suprafață ce nu corespunde la nivelul anului 2003 nici cu suprafața din titlu și nici cu suprafața din CF din care au provenit respectiv, CF 11/VII Corunca.
Toate aceste inadvertențe generate în principal de conduita lipsită de diligență a părților dar și de operațiuni speculative în afara limitelor legalității au condus la situația litigioasă din prezenta cauză.
Reținând precizările de mai sus alături de considerentele instanțelor Curtea, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă a respins ca nefondat recursul formulat.
| ← Mecanici de locomotivă. Spor pentru condiţii speciale | Răspunderea civilă delictuală. Condiţii. Jurisprudență... → |
|---|
