Acţiune în rectificare de carte funciară, introdusă pe cale principală, fără solicitarea anulării titlurilor în baza căreia s-au efectuat intabulările. Respingere
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 3921 din 8 octombrie 2013
Prin sentinţa civilă nr. 1287/25.10.2012 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Crasna, respingându-se cererea formulată împotriva acestei pârâte ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiilor de fond funciar, Locală Crasna şi Judeţeană Sălaj. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A.S., împotriva pârâţilor Comuna Crasna - prin primar, Judeţul Sălaj - prin Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Comisia Locală de Fond Funciar Crasna şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Sălaj.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Referitor la excepţiile invocate de pârâţi, prima instanţă a constatat că, potrivit art. 77 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura funcţionala cu activitate permanenta, denumita primăria comunei, oraşului, municipiului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local si dispoziţiile primarului si care nu este o entitate cu personalitate juridica. Faţă de temeiul legal invocat, Judecătoria a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Crasna si a respins cererea formulata in contradictoriu cu aceasta parata fiind formulata fata de o persoana fără calitate procesuala pasiva.
S-a mai arătat că, la termenul de judecată din 1 martie 2012, instanţa a pus in vedere reclamantului necesitatea chemării in judecata, in calitate de pârâţi, a Comunei Crasna si Judeţului Sălaj, aceştia fiind chemaţi ulterior in judecata de către reclamant, care a înţeles totodată ca cele doua comisii de fond funciar sa figureze in proces pentru opozabilitate, astfel ca excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiilor de fond funciar Locala Crasna si Judeţeana Sălaj a fost respinsă.
Referitor la fondul cauzei, instanţa a reţinut că prin încheierea nr. 12040/14 noiembrie 2008 s-a dispus înscrierea in cf.nr.550 N Crasna nr. cad. 1157a dreptului de proprietate - domeniu public in favoarea Comunei Crasna, a terenului de 7.440 mp si a următoarelor clădiri:Spitalul comunal, anexa, spălătorie, doua centrale termice, magazie si garaj, ca urmarea a cererii Primăriei comunei Crasna din
14.11.2008 privind intabularea in cartea funciara in baza Hotărârii de Guvern nr.966/5 septembrie 2002 publ. in MO nr.681 bis anexa 17.
La baza emiterii încheierii au stat cererea de înscriere, acordul Comunei Crasna de înscriere a suprafeţei de 7440 mp in loc de 9.969 mp înscrisa in MO nr.631 bis/16.09.2002, copia MO nr.631 bis/16.09.2002 anexa nr.20 - Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Comunei Crasna si documentaţia topografica de intabulare (f. 161-177).
In lista de inventar menţionata sunt înscrise la nr.crt.2 si codul de clasificare nr. 162: Spitalul comunal Crasna, pediatria, policlinica, depozit materiale sanitare, spălătoria, centrala termica,depozit benzina,garaj ambulanta, magazie si garaj, crematoriu, coteţe porci, grajd, atelier, centrala termica combustibil solid, teren aferent de 9.969 mp, cu vecinătăţile N-Percepţia,S-P.A., E-M.N. si C.A.I, V-DJ, Clinica I, situate in Crasna ..
Prin încheierea nr.9624/13.12.2007 cf. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate in favoarea Judeţului Sălaj-domeniu public, asupra terenului de 286 mp neidentificat la cf cu staţie de ambulanta in cf.nr.359 N Crasna nr.cad.468 in baza Hotărârii de Guvern nr.966 (f. 178).
La baza emiterii acesteia au stat cererea de înscriere depusa de Consiliul Judeţean Sălaj la
13.12.2007, copia MO nr.681 bis /16.09.2002 privind anexa 1-Inventarul bunurilor care aparţin domeniului Public al Judeţului Sălaj si documentaţia de intabulare (f.180-193).
In lista de inventar menţionata este înscrisa la poz.28 staţia de ambulanta Crasna situata in Crasna nr.363, suprafaţa construita de 239 mp si teren aferent de 285,84 mp cu vecinii E-P.A., V, N, S - Centrul de sănătate Crasna (f. 184).
Prin sent.civ.nr.648/5 septembrie 1991 pronunţata de către Judecătoria Şimleu Silvaniei in dosarul nr.1139/1991 al Judecătoriei Şimleu Silvaniei a fost admisa plângerea petentului A.S., s-a dispus desfiinţarea Hot.nr.1397/27.06.1991 a Comisiei Judeţene Sălaj de fond funciar si reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea petentului pentru terenul de 0,45 ha situat in loc. Crasna, in urma def. Rimely Margareta.
S-a reţinut ca din dosarul Comisiei Judeţene nu rezulta ca terenul solicitat ar fi intrat in proprietatea statului, iar potrivit extrasului de carte funciara def. R.M. a avut in proprietate 45 de ari de teren in loc. Crasna înscris in cf.nr.3498 nr.top.124/5,122/b si 123/b.
Prin decizia civ.nr. 115/A/7 mai 2008 pronunţata de Curtea de Apel Cluj in dos.nr. 1121/84/2007 a fost admis in parte apelul declarat de paratul Primarul comunei Crasna in contradictoriu cu reclamanţii A.A. si A.S. împotriva sent.civ.nr.2374/7 decembrie 2007 a Tribunalului Sălaj, care a fost schimbată parţial, in sensul ca s-a dispus restituirea in natura a cotei reale de 104 mp din terenul de 539 mp, parcelele cu nr.top. 122/b, 123/b din cf.3498 Crasna si a fost menţinuta dispoziţia privind restituirea cotei de 5/6 parte din construcţie (f.42-44 si dosar atasat).
S-a reţinut ca antecesorii reclamanţilor au avut in proprietate cota de 5/6 parte din întreaga suprafaţă înscrisa in cf.nr.3498 Crasna, respectiv 4604 mp si ca prin sent.civ.nr.648/1991 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei reclamanţilor li s-a reconstituit in baza Legii nr.18/1991 dreptul de proprietate pentru 4.500 mp, luându-se in considerare nr.top.122/b si 123/b. Urmare acestei dispoziţii, la data de 18.10.1995, a fost emis titlul de proprietate nr.23129/62979 care nu a fost contestat de către reclamanţi, prin urmare reclamanţii mai sunt îndreptăţiţi la suprafaţa de 104 mp .
Din concluziile raportului de expertiza topometrica efectuat in cauza de către exp. D.G. se retine ca terenurile cu nr.cad.1157 de 7440 , cele înscrise in TP nr.23129/62979/1995 si de 104 mp cu nr.top.122/b si 123/b nu sunt identice, având amplasamente diferite, fiind evidenţiate cu A,B,C pe planul de încadrare in zona de la fila 135.
Conform planului de situaţie de la fila 131 terenul intravilan de 500 mp inclus in titlul reclamantului care se afla si la fila 130, teren cu vecinătăţile N- B.E., E-str. V., S - Parohia, V - B.A. are nr.top.871/c.
Prin titlul de proprietate menţionat nu s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament , conform cf.nr.3498 Crasna.
Terenul cu spital si cel cu staţie de ambulanta sunt ambele situate administrativ in Crasna
nr.363.
Aşadar, terenurile înscrise prin încheierile nr.12040/2008 cf. in favoarea pârâtei Comuna Crasna si nr.9624/2007 cf in favoarea pârâtului Judeţul Sălaj, nu sunt identice cu terenurile proprietatea reclamantului , înscrise in titlul de proprietate nr.23129/62979/1995 emis in baza sent.civ.nr.648/1991, conform relaţiilor si actelor comunicate de către Primarul Com. Crasna (f.221-225) si cu imobilul la care se refera Dec.civ.nr.115/A/2007 a Curţii de Apel Cluj, de 104 mp cu 5/6 parte din construcţie având nr.top. 122/b si 123/b Crasna.
In consecinţă, concluzionează prima instanţă, nu sunt îndeplinite disp.art.33 al. 1 si 2 din Legea nr.7/1996 in vigoare la data introducerii cererii, care prevedeau ca înscrierile puteau fi rectificate in cazul in care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde in privinţa înscrierii cu situaţia juridica reala, motiv pentru care Judecătoria a respins ca neîntemeiata cererea reclamantului.
Prin decizia civilă nr. 50/28.05.2013 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul A.S., în contradictoriu cu intimaţii Primăria Comunei Crasna, Comuna Crasna -prin Primar, Judeţul Sălaj - prin Consiliul Judeţean Sălaj, Comisia Locală de Fond Funciar Crasna şi Comisia Judeţeană Sălaj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, împotriva Sentinţei civile nr. 1287 din 25 octombrie 2013 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei.
Instanţa de apel apreciază că, în mod întemeiat, prima instanţă a reţinut, în urma probelor pe care le-a administrat, inclusiv a expertizei topografice, că reclamantul nu are nici un drept asupra terenului în cauză.
Astfel, asemenea primei instanţe, Tribunalul a constatat că, în executarea sentinţei mai susmenţionate, reclamantului i s-a emis Titlul de Proprietate nr. 23129/62979/1995, pentru suprafaţa de 5000 mp teren agricol situat pe teritoriul localităţii Crasna. Din acest teren, 4500 mp se află situat în extravilan, iar diferenţa de 500 mp, reprezintă teren intravilan curţi-construcţii, înscris în CF 50465, pe parcela cu nr.top. 871/c. Din anexa la raportul de expertiză, în care s-a efectuat suprapunerea pe Ortofotoplan, rezultă că terenurile reclamantului înscrise în titlu nici măcar nu se învecinează cu terenul cu nr. cad. 1157 asupra căruia este întabulat dreptul de proprietate publică al Comunei Crasna.
Apelantul se află în eroare, susţinând că prin Sentinţa civilă nr. 648/1991 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului situat pe parcele cu nr. top. 122/b şi 123/b. În realitate, prin dispozitivul acestei hotărâri, reclamantului, în calitate de moştenitor al defunctei R.M., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 0,45 ha teren situat în localitatea Crasna, însă amplasamentul acestei suprafeţe nu a fost stabilit prin sentinţă. Este adevărat că în considerente se face referire la indetificarea topografică a terenului ce a aparţinut antecesoarei reclamantului, dar nu în scopul identificării amplasamentului pentru care urma să fie făcută punerea în posesie, ci ca referire la dovada dreptul de proprietate al fostei proprietare, ce justifica dreptul reclamantului la reconstituire în baza Legii 18/1991.
În mod neîntemeiat susţine apelantul că titlul de proprietate i-a fost emis prin soluţionarea favorabilă a unei alte cereri de reconstituire, distinctă de cea finalizată prin Sentinţa nr. 648/1991. Comisia Locală de Fond Funciar Crasna a depus la dosarul instanţei de fond actele ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate şi din acestea rezultă că, în realitate, sentinţa respectivă a constituit temeiul emiterii titlului. Reclamantul nu a fost în măsură să probeze că, pe lângă cererea de reconstituire formulată în anul 1991, pentru suprafaţa de 0,50 ha şi la care se referă Sentinţa nr. 648/1991, a mai formulat vreo altă cerere de reconstituire.
În plus, printr-o declaraţie autentică, dată în anul 2000, reclamantul a recunoscut expres că terenul de 4500 mp situat în hotarul comunei Crasna, înscris în TP nr.23129/62979/1995 i s-a atribuit în baza sentinţei respective. Această declaraţie are valoarea unei mărturisiri scrise care, chiar extrajudiciară, coroborată cu înscrisurile depuse de Comisia Locală Crasna, inclusiv procesul-verbal de punere în posesie semnat de reclamant, fac dovada că acesta a acceptat amplasamentul terenului înscris în titlul de proprietate, în executarea sentinţei.
În ce priveşte suprafaţa de 104 mp din terenul de 539 mp situat pe parcelele cu nr. top. 122/b şi 123/b, restituit reclamantului prin Decizia civilă nr. 115/A/2008 a Curţii de Apel Cluj, expertul judiciar a concluzionat că nici această suprafaţă nu se regăseşte în suprafaţa de 7440 aferentă nr. cad. 1157. De altfel, cu privire la acest teren, însuşi reclamantul a învederat instanţei de apel, în susţinerile orale
consemnate în încheierea de şedinţă din 21 mai 2013, că a fost pus în posesie, deşi în prezent terenul este folosit de Primărie şi Spitalul Crasna.
În consecinţă, în condiţiile în care reclamantul nu a dovedit nici un drept de proprietate asupra imobilelor asupra cărora s-a întabulat dreptul de proprietate al pârâţilor, în mod temeinic şi legal prima instanţă a respins ca nefondată acţiunea de anulare a Încheierilor de întabulare nr. 12040/2008 şi nr. 9624/2007.
Pe de altă parte, instanţa de apel a apreciat că, sub aspect procedural, acţiunea reclamantului de anulare a unor încheieri de întabulare, fără ca această cerere să fie precedată de o acţiune în anularea titlului în temeiul căruia s-a dispus întabularea, apare ca inadmisibilă.
În această privinţă, Tribunalul a apreciat greşită calificarea juridică dată cererii de către prima instanţă, respectiv art. 34 pct.4 din Legea 7/1996 (înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului). Deşi reclamantul nu şi-a întemeiat în drept cererea, raportat la motivele pe care acesta le-a invocat, respectiv nelegalitatea HG 631/2002, în privinţa căreia susţine că este lovită de nulitate absolută, şi faptul că actele ce au stat la baza întabulării sunt false, Tribunalul a constatat că temeiul legal al cererii de rectificare este cel prevăzut de pct.1 al art. 34 din Legea 7/1996 (actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil).
Însă acţiunea în rectificarea cărţii funciare întemeiată pe dispoziţiile art. 34 pct. 1 din Legea 7/1996 are caracter accesoriu, fiind subsecventă acţiunii principale de anulare/nulitate a actului în temeiul căruia s-a efectuat întabularea.
În speţă, deşi în motivele cererii sale reclamantul contestă valabilitatea hotărârilor de guvern prin care s-a atestat domeniul public al Comunei Crasna, respectiv a Judeţului Sălaj, acesta nu a înţeles să atace aceste acte în contencios administrativ. Doar în cazul în care ar fi obţinut în prealabil o hotărâre judecătorească favorabilă în acest sens, s-ar fi putut adresa apoi cu o acţiune având ca unic obiect rectificarea de carte funciară.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A.S., solicitând casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art.304 pct.8 şi pct.9 C.proc.civ.,întrucât:
Prin Sentinţa civilă nr. 648/1991 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei este stipulată în mod expres reconstituirea dreptului de proprietate, iar în motivare se precizează că este vorba de C.F. 3498 Nr.topo 124/5 Nr.topo 122/b şi 123/b în suprafaţă de 0,45 ha teren.
Instanţa de apel afirmă că în dosar există documentaţia la f.222-225 în baza căruia a fost emis T.P. 23129/62979/1995 , însă acest T.P. nu a fost emis în baza Sentinţei Nr.648/1991, în primul rând pentru că trebuia menţionată în mod obligatoriu în titlu, iar în al doilea rând acest titlu a cuprins pe lângă terenul de 4500 m.p. extravilan şi suprafaţa de 500 m.p. care reprezenta suprafaţa aferentă locuinţei şi pentru care a cerut emiterea Titlului de Proprietate cuvenit cu terenul din extravilan. Acest teren nu a avut nimic în comun cu terenul din sentinţa civilă nr. 648/1991, care vizează cererea pentru suprafaţa de 0,45 ha teren intravilan la Comisia de Fond Funciar Crasna înregistrat în registru sub nr.1486 din data de 16.03.1991. Menţionează că a doua cerere care a stat la baza emiterii titlului de proprietate 23129/62979/1995 a fost înregistrată sub nr. 88 din registru de evidenţă la data de 1991 anexa 4 .
Instanţa de apel consideră că instanţa de fond a calificat greşit din punct de vedere juridic art. 34 punct 4 Legea 7/1996 se face coroborare prevederilor punctului 1 art. 34 din legea 7/1996 fără să aibă în vedere prevederile art.6 alin. 3 din Legea 213/1998 unde este prevăzut în mod expres că nu pot fi trecute în proprietatea publică imobilele pentru care există o sentinţă definitivă şi irevocabilă de restituire, şi nu s-au avut în vedere nici dispoziţiile Deciziei nr. XXI/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicat în M.O. Nr.225 din 13.03.2006 unde se stipulează în mod expres că actele juridice valabil încheiate anterior intrării m vigoare a Legii 7/1996 sunt guvernate de dispoziţiile Legii vechi, respectiv Decretul Lege 115/1938.
Comisia de Fond Funciar Comunei Crasna nu a depus la dosar copie xerox pentru cererea depusă pe baza căruia a fost emis Sentinţa Nr.648/1991 pentru suprafaţa de 4500mp intravilan cerere care a fost înregistrată în registru 1486 la data de 16.03.1991 şi nici copie xerox după cererea depusă pe baza căruia a fost eliberat T.P. Nr.23129/62979/1995 pentru suprafaţa de 0,50 ha din care 0,45 ha este extravilan şi 500mp reprezintă suprafaţa aferentă locuinţei subsemnatului care se află la poziţia 88 din registru şi anexa 4 .
În foaia Nr. 3498 Crasna sub Nr.l22/b şi 123/b în cotă de 5/6 figurează proprietar predecesoarea reclamantului, R.M., există Sentinţa Civilă Nr. 648/1991 definitivă şi irevocabilă a Judecătoriei Şimleu Silvaniei cu obligaţia restituirii acestei proprietăţi în suprafaţă de 0,45 ha. Menţionează că în foaia Nr.3498 a fost notat faptul că imobilele de sub Nr.l22/b şi 123/b fac obiectul unor acţiuni în Instanţă şi ca atare nu era permis ca să se facă întabularea pe Primăria Crasna şi Consiliul Judeţean a terenurilor care fac obiectul acestei foi, totodată aşa cum rezultă din C.F. nr. 550 Nr. topo 157 şi C.F. Nr. 359/ Nr. top. 469. Deoarece Sentinţa Civilă 648/1991 este definitivă şi irevocabilă, T.P. 23129/62979/1995 este valabil şi care nu are absolut nimic în comun cu Sentinţa Civilă 648/1991 din punct de vedere juridic reclamantul fiind întrutotul îndreptăţit să solicit în baza prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 anularea întabulărilor făcute în C.F. Nr.550 şi C.F. Nr. 359 în favoarea Comunei Crasna respectiv a Consiliului Judeţean Sălaj.
Modul în care s-a procedat în acest caz este o naţionalizare fără respectarea procedurii legale prevăzute de lege, este un caz tipic de furt a proprietăţii folosind inginerii imobiliare şi crearea unei temei legal prin inducerea în eroare a Instanţelor de Judecată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Judeţul Sălaj a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a Deciziei civile nr.50/28 mai 2013 a Tribunalului Sălaj.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Comuna Crasna reprezentata prin Primar, a solicitat respingerea recursului promovat si menţinerea hotărârilor pronunţate atât de instanţa de fond, cât şi de cea de apel, ca fiind temeinice si legale.
Recursul este nefondat.
Recurentul a invocat în drept motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C.pr.civ. însă, în raport cu acestea, Curtea constată că recursul este nefondat întrucât nu se verifică niciunul dintre cazurile de nelegalitate.
Art. 304 pct. 8 C.proc.civ. reglementează situaţia în care judecătorii fondului au procedat la interpretarea unui act juridic dedus judecăţii, cu toate că nu aveau dreptul să o facă, clauzele stipulate fiind clare şi precise. Mai mult decât atât, procedând la interpretarea actului în aceste condiţii, instanţa de fond a schimbat natura sau înţelesul acesteia, prin nesocotirea sau aplicarea greşită a regulilor de interpretare a unei convenţii, astfel cum sunt ele stipulate de Codul civil.
Acest motiv de nelegalitate, într-o interpretare largă a textului, poate viza sfera largă a actelor juridice deduse judecăţii, care include orice act emanând de la o parte.
În prezentul proces, în raport cu ceea ce formează obiectul acţiunii civile în justiţie exercitată de reclamant, se constată că nu a fost dedus judecăţii vreun act juridic unilateral sau bilateral,încheiat între părţile în litigiu şi care să fi fost supus interpretării instanţei judecătoreşti.
Calificarea juridică dată acţiuni juridice în justiţie excede sferei de aplicare a dispoziţiilor art. 304 pct. 8 C.pr.civ. Prin urmare, vor fi înlăturate acele motive de recurs care vizează incidenţa cazului de nelegalitate mai sus evocat.
Cu referire la aplicarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C.pr.civ., două sunt ipotezele pe care le reglementează acest text de lege, şi anume: hotărârea reurcată este lipsită de temi legal, respectiv hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, cu referire la nesocotirea normelor de drept substanţial, orice încălcare a normelor de procedură urmând a fi apreciată din perspectiva dispoziţiilor art. 304 pct. 5 C.pr.civ.
Recurentul invocă motivul de recurs arătat mai sus, însă Curtea constată că motivele de fapt circumscrise acestui caz de nelegalitate tind către o reapreciere a probelor, în scopul stabilirii unei alte situaţii de fapt. Or, din această perspectivă, motivele de recurs sunt unele de nelegalitate, iar nu de netemeinicie, inadmisibile în condiţiile abrogării exprese a prevederilor art. 304 pct. 10 şi pct. 11 C.pr.civ., prin O.U.G nr. 138/2000.
Rămâne instanţei de recurs, în actualul cadru procesual, competenţa de a verifica corecta aplicare a legii substanţiale, unei situaţii de fapt deplin stabilite în faţa instanţelor de fond.
Din această perspectivă, s-a reţinut cu certitudine, prin hotărârile instanţelor de fond faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat anularea a două încheieri de întăbulare, prin care s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate în favoarea Comunei Crasna, respectiv a Judeţului Sălaj ,asupra unor imobile ce fac parte din domeniul public al celor doi pârâţi.
Reclamantul pretinde că terenul asupra căruia s-au dispus cele două întabulări i se cuvine, deoarece a constituit proprietatea antecesoarei sale, defuncta Rimely Margareta, întabulată în CF 3498
Crasna, nr.top. 122/b şi 123/b. Susţine, totodată, că dreptul de proprietate i-a fost recunoscut în mod irevocabil prin Sentinţa civilă nr. 648/1991 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei, prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză.
În urma analizei şi sintezei probelor ce au fost administrate, inclusiv proba cu expertiza tehnică judiciară, instanţele de fond au concluzionat cu certitudine în sensul că terenurile menţionate în cele două încheieri de carte funciară a căror anulare se pretinde nu sunt identice cu terenurile aflate în proprietatea reclamantului , înscrise in Titlul de proprietate nr.23129/62979/1995, si nici cu imobilul la care se refera Dec.civ.nr.115/A/2007 a Curţii de Apel Cluj, 104 mp., cu 5/6 parte din construcţie, identificat cu nr.top.122/b si 123/b.
Prin dispozitivul Sentinţei civile nr.648/5 sept 1991 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei, cel care se execută, nu este precizat amplasamentul suprafeţei de 0,45 ha teren, în limitele căreia s-a recunoscut dreptul reclamantului la reconstituire, instanţa indicând doar că suprafaţa menţionata este situată în localitatea Crasna, Judeţul Sălaj. Aşadar, prin hotărârea judecătorească invocată de reclamant nu s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, identificat ca atare.
Titlul de proprietate al reclamantului a fost emis în considerarea recunoaşterii acestui drept, prin hotărârea judecătorească definitivă mai sus evocată.
Instanţele de fond reţin şi faptul că reclamantul nu a contestat Titlul de proprietate nr.231 29/62979/1995, urmare a acceptării noului amplasament aferent acestui titlu de proprietate, de către reclamant, rezultat în urma schimbului de teren în suprafaţă de 4500 mp., situat în comuna Crasna, Judeţul Sălaj, atribuit reclamantului recurent prin Sentinţa civilă nr. 648/1991 a Judecătoriei Şimleu Silvaniei, conform declaraţiei acestuia, autentificată prin încheierea de autentificare nr. 141/1 aug. 2000.
În consecinţă, toate împrejurările de fapt, esenţiale în acest litigiu au fost temeinic stabilite de către instanţele de fond, fiind cu neputinţă o reapreciere a probelor şi modificarea acestor împrejurări prin hotărârea instanţei de recurs.
Cât priveşte calificarea juridică dată acţiunii, în mod corect instanţa de apel a apreciat că aceasta este una în rectificarea înscrierilor de carte funciară şi că anularea încheierilor de întabulare, în condiţiile în care nu este invocată o neconcordanţă a acestora cu înscrierile operate în cartea funciară, este necesar să fie grevată pe o acţiune în anularea titlurilor de întabulare , respectiv a actelor juridice care au justificat înscrierea dreptului de proprietate în favoarea pârâţilor. Or, o astfel de acţiune, în cadrul căruia să poate fi analizată legalitatea titlurilor de proprietate ale pârâţilor, nu a fost promovată de reclamant nici pe cale separată şi nici în cadrul prezentului proces. Cât priveşte legea substanţială incidentă, este de observat că acest tip de acţiune în rectificare de carte funciară apare reglementat atât prin art. 34 pct. 1din Legea nr. 7/1996, republicată, cât şi prin Decretul -lege nr. 115/1938 (art.34 pct.1), astfel că, sub acest aspect, invocarea de către instanţa de apel a Legi nr. 7/1996 nu este de natură să afecteze legalitatea deciziei pronunţate. De altfel, în raport cu data începeri procesului şi a obiectului acţiunii în justiţie exercitată de reclamant, Legea nr. 7/1996 este incidentă.
Faţă de cele ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul şi va menţine în tot hotărârea atacată.
| ← Rectificare de carte funciară. Suprapunere de numere cadastrale | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Imobil... → |
|---|
