Adeverinţă cuprinzând veniturile brute realizate la o societate comercială lichidată. Păstrarea arhivei de către societatea succesoare. Obligare la eliberare
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, decizia nr. 835 din 23 februarie 2012
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj, astfel cum a fost precizată, reclamanta C.M. a chemat în judecată pârâta S.C. „E.” S.A. ZALĂU, solicitând instanţei ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, să pronunţe o hotărâre prin care pârâta să fie obligată să elibereze reclamantei o adeverinţă în care să fie cuprinse veniturile brute ale acesteia pentru perioada 01.01.1991 - 31.03.2001.
În motivarea acţiunii sale, reclamanta a arătat că, în perioada pentru care a solicitat eliberarea adeverinţei, a fost angajata S.C. „E.” S.A. ZALĂU, pe funcţia de tehnician.
Deşi a înregistrat la societatea pârâtă o cerere în vederea eliberării adeverinţei necesare pentru calcularea pensiei sale, nu a primit de la aceasta nici un răspuns, motiv pentru care a fost nevoită să formuleze prezenta acţiune.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta nu a depus în cauză întâmpinare.
In şedinţa publică din data de 21 martie 2011 reclamanta a arătat că renunţă la judecata în contradictoriu cu pârâta S.C. „E.” S.A. ZALĂU, întrucât această societate a fost radiată din registrul comerţului şi a solicitat introducerea în cauză a societăţii S.C. „C.” S.A., prin administrator judiciar B.B.R. SPRL.
Prin sentinţa civilă nr. 3843/14.06.2011, pronunţată de Tribunalul Sălaj, s-a respins acţiunea precizată a reclamantei C.M. împotriva pârâtei S.C. „C.” S.A., prin administrator judiciar B.B.R. SPRL şi administrator special H.S. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a luat act de renunţarea reclamantei la judecată faţă de pârâta S.C. „E.” S.A. ZALĂU.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Potrivit art.18 din Legea nr.16/1996, modificat prin Legea nr. 358/ 2002, în cazul desfiinţării, în condiţiile legii, a unui creator de documente - persoana juridica, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art.2, cât şi cele cu valoare practica, în baza cărora se eliberează copii, certificate si extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetăţenilor, vor fi preluate de Arhivele Naţionale sau de direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Documentele cu valoare practică prevăzute la alin.1 se preiau după înfiinţarea în cadrul Arhivelor Naţionale şi a direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale a unor structuri specializate, cu asigurarea, în condiţiile legii, a resurselor umane şi logistico-financiare necesare.
Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi extrase privind drepturile cetăţenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul public de pensii, aflate la casele teritoriale de pensii, se preiau, în condiţiile alin.2, pe baza de inventar şi proces-verbal de predare-preluare, întocmite potrivit modelelor prevăzute în anexele nr.2 si 3.
Reclamanta C.M. a fost angajată a S.C. „E.” S. în perioada 01.01.1991-31.03.2001, în calitate de tehnician.
Această societate a intrat în procedura lichidării, pârâtă S.C. „C.” S.A. cumpărând de la S.C. E. S.A. Zalău un activ patrimonial.
Aşadar, prima instanţă a reţinut că societatea pârâtă a dobândit în cadrul procedurii lichidării fostului angajator exclusiv activul patrimonial, în acest context neputându-se reţine că aceasta este continuator al activităţii S.C. E. S.A. Zalău, aceasta cu atât mai mult cu cât calitatea de continuator presupunea preluarea patrimoniului (activ şi pasiv) sau a unei fracţiuni din patrimoniul fostului angajator, incluzând şi arhiva acestuia.
S-a mai reţinut că deţinerea „în fapt” a arhivei fostului angajator de către societatea pârâtă nu conferă celei din urmă dreptul de a dispune de aceasta în sensul solicitat de către reclamant, atribuţii în sensul arătat fiind recunoscute de către legiuitor entităţilor menţionate anterior.
Mai mult, în cursul procedurii lichidării, eliberarea adeverinţelor pe baza documentelor din arhiva fostului angajator, S.C. „E.” S.A., s-a făcut de către lichidator.
Pentru considerentele expuse, instanţa a respins acţiunea reclamantei ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe civile a formulat recurs reclamanta C.M., solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a sentinţei atacate, cu rejudecarea cauzei, în sensul admiterii acţiunii, cu obligarea pârâtei S.C. C. S.A. Bucureşti să elibereze o adeverinţă în care să fie cuprinse veniturile brute din care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale pentru perioada 01.01.1991 - 31.03.2001.
În motivarea recursului, recurenta arată că, prin protocolul încheiat între S.C. E. S.A şi S.C. „C.” S.A. s-a arătat că intimata se substituie în drepturi şi obligaţii faţă de foştii angajaţi ai E..
De asemenea, prin adresa nr.111/26.04.2011, B.B.R. SPRL a arătat că arhiva S.C. E. S.A se află în spaţiul deţinut de S.C. „C.” S.A., Sucursala Zalău, societate care se află în faza de observaţie a procedurii de insolvenţă.
Recurenta mai susţine că reprezentantul pârâtei s-a angajat să rezolve toate problemele legate de arhiva S.C. E. S.A..
În recurs au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând recursul formulat de reclamanta C.M., în temeiul disp.art.3041 Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, se reţine că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Recurenta s-a adresat instanţei în scopul obţinerii unei adeverinţe din care să rezulte veniturile brute lunare realizate în perioada 01.01.1991 - 31.03.2001, în care a fost angajata S.C. E. S.A. Zalău, aceasta fiindu-i necesară pentru recalcularea pensiei.
Din adresa nr.110333 din 09.02.2012 emisă de Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Sălaj, la solicitarea instanţei de recurs, rezultă că S.C. E. S.A. a fost lichidată în anul 2008. Cu această ocazie, reprezentanţii Serviciului Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale sau deplasat la sediul unităţii, au discutat cu conducerea societăţii şi, având în vedere că S.C. „C.” S.A. era succesoarea fostei unităţi, iar structurile specializate prevăzute de către O.U.G. nr.39/2006 nu au fost înfiinţate, s-a convenit ca arhiva să rămână în vechile spaţii de depozitare.
S-a mai arătat că reprezentanţii Serviciului Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale au acordat asistenţă de specialitate pentru ca arhiva fostei societăţi S.C. E. S.A. să fie păstrată şi conservată în condiţiile prevăzute de Legea nr.16/1996, astfel încât intimata, în calitate de deţinătoare de documente, este obligată să elibereze documentele solicitate de către recurentă.
În consecinţă, în temeiul art.16, 18, 181 şi 21 din Legea nr.16/1996 şi a art.126 alin.2 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, intimata are obligaţia de a elibera adeverinţa solicitată de către reclamantă, în baza documentelor pe care le deţine.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, se va admite recursul declarat de reclamanta C.M., se va modifica în parte sentinţa primei instanţe şi se va admite acţiunea formulată de reclamanta C.M. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A., prin administrator judiciar B.B.R. SPRL, pârâta fiind obligată să elibereze reclamantei o adeverinţă cu veniturile brute lunare pentru perioada 1.01.1991-31.03.2001 realizate la S.C. E.
S.A.
Se vor menţine restul dispoziţiilor din sentinţă care nu contravin prezentei decizii. (Judecător Cristina Mănăstireanu)
| ← Recurs. Necercetarea fondului litigiului. Casare cu trimitere... | Decizie de imputare pentru recuperarea sumei plătite nelegal... → |
|---|
