Admisibilitatea acţiunii formulate de o autoritate publică locală în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei şi a Notei de constatare a neregulilor emise de pârât cu condiţia dov
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Sentinţă civilă nr. 117/F din data de 10.06.2013
Asupra acțiunii de față,
Constată că, la data de 30 ianuarie 2013, reclamantul Municipiul B, prin primar a chemat în judecată pe pârâta Comisia de soluționare a contestațiilor din cadru Ministerului Dezvoltării Regionale și Turism București solicitând: anularea Deciziei nr.224/4.12.2012 a Comisiei de soluționare a contestației din cadrul pârâtei, anularea în parte a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. VT 56372/30.07.2012 privind aplicarea corecției financiare de 851.470,14 lei, la contractul de lucrări nr. 396/2011, ca netemeinice și nelegale.
În motivarea acțiunii se arată următoarele aspecte de nelegalitate a actelor administrativ fiscale atacate, emise de pârâtă: în fapt în baza Ordinului nr.1543/23.08.2012 al Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, echipa de control a procedat la încheierea Notei de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Corecțiilor Financiare, în baza aspectelor semnalate în sesizarea Direcției Generale Autoritatea de Management - POR - Serviciul Verificare Conformitate Programe și Gestionare Nereguli nr.VT-56372/30.07.2012 și recomandărilor conținute în Raportul de audit nr.51140/AP/23.07.2012, înregistrat la MDRT cu nr.54438/23.07.2012, care conțin constatări cu implicații financiare cu privire la încălcarea normativelor legale în materie de achiziție publică la atribuirea contractului de lucrări nr.396/24.06.2011 încheiat cu asocierea SC R SA și SC V S SRL. Astfel autoritatea contractantă a impus în fișa de date a achiziției, punctul VIL Situația economică și financiară, VII.2) Declarație privind cifra de afaceri ca: "Ofertantul va prezenta o declarație pe propria răspundere ca în termen de S zile de la semnarea contractului, acesta va încheia o asigurare de răspundere civilă în valoare de 8.000.000 lei."
Valoarea de corecție stabilită prin actul de control este de 851.470,14 lei, respectiv 5% aplicabilă la valoarea contractului de lucrări nr.396/24.06.2011, încheiat UAT Municipiul B cu Asocierea SC R și SC V S SRL în sumă de 17.029.402,71 lei tară TVA și TVA recuperabilă, din care: contribuție din fonduri UE: 684.156,26 lei - 80,35% ;contribuție publică națională de la bugetul de stat:150.114/18 lei - 17,63%; contribuție privată: 17.199,70 lei - 2,02%; TVA recuperabilă 204.352,83 lei.
Nu a fost impusă o cerință de calificare excesivă și restrictivă, într-adevăr Municipiul B a solicitat prin fișa de date ca ofertantul să încheie o asigurare de răspundere civilă.
Municipiul consideră că această cerință impusă prin fișa de date nu este una excesivă și restrictivă deoarece polița de asigurare în valoare de 8.000.000 lei impusă ofertantului câștigător presupunea un efort financiar minim din partea acestuia de aproximativ 3.000 lei.
Este mai mult decât evident că o astfel de sumă este nesemnificativă în raport cu complexitatea lucrării ce urmează a fi executată precum și în raport cu valoarea estimată de 17.679.382,2 lei plus TVA a lucrării.
Ori un procent de 0.017 % din valoarea lucrării reprezentat de plata unei polițe de asigurare nu reprezintă în nici un caz o obturare, o restricționare a participării la procedura de atribuire.
Examinând conținutul poliței de asigurare ce urma a fi încheiată vom constata că despăgubirile priveau eventualele vătămări corporale accidentale, pieirea sau avarierea accidentală a bunurilor, cheltuieli de judecată plătite de asigurat unor terți, acoperirea , unor prejudicii suferite de asigurat.
Toate aceste evenimente, împrejurări în situația în care s-ar fi produs ar fi diminuat capacitatea financiară a ofertantului câștigător al licitației cu consecința punerii în pericol a executării contractului în condiții de calitate și la termenul prevăzut în caietul de sarcini.
Raportat la aspectele arătate anterior apreciem că în mod greșit echipa de control a stabilit că impunerea criteriului "încheierea unei asigurări de răspundere civilă" nu prezintă relevanță în raport de lucrările de executat.
Dimpotrivă spunem noi, chiar dacă ne repetăm, că prin preluarea răspunderii de către asigurător se diminuează riscul ca executantul să-și diminueze capacitățile financiare avute și dovedite prin oferta de participare la licitație creându-se în acest fel premisele pentru neexecutarea contractului în limitele stabilite de părți.
In motivarea deciziei contestate se susține că au fost încălcate dispozițiile art.178 alin.(2) și art.179 din OUG nr.34/2006 potrivit cărora "Art 178 (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire. Art. 179 (1) Criteriile de calificare și selecție stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit.
(2)Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească.
(3)Criteriile de calificare și selecție precizate în cadrul invitației/anunțului de participare trebuie să fie aceleași cu cele precizate în cadrul documentației de atribuire."
Se apreciază că încheierea unui contract de asigurare (ce presupune un efort financiar de doar 3.000 lei) de către ofertantul declarat câștigător nu reprezintă cerințe minime referitoare la situația economică sau financiară, capacitatea financiară a acestuia, ci pur și simplu o protejare deopotrivă a intereselor executantului și ale beneficiarului în fața unor evenimente, situații neprevăzute la încheierea contractului de execuție de lucrări.
Desigur încheierea poliței de asigurare are legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit după cum cer dispozițiile art. 179 alin.(l) din OUG nr.34/2006 privind achizițiile publice.
A fost respectat și principiul proporționalității impus de alin.(2) al aceluiași articol in sensul că cerința încheierii poliței de asigurare reprezintă un efort nesemnificativ din partea executantului lucrării.
Criteriul de care vorbim a fost cuprins în invitația de participare nefiind nici vorbă despre modificarea ori completarea acestui criteriu.
Condiția existenței unui prejudiciu nu este îndeplinită " Invocăm dispozițiile art.2 alin.(l) lit.a) din OUG nr.66/2011 potrivit cărora prin neregulă se înțelege "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
Nici condiția "a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene" nu este îndeplinită.
Se pune întrebarea firească: "Cum a fost prejudiciat bugetul Uniunii Europene atât timp cât beneficiarul lucrărilor publice a impus executantului câștigător un criteriu ce presupune efort valoric insignifiant, un criteriu ce nu a restricționat în nici un fel participarea la procedura de atribuire, un criteriu care are menirea să evite în situații neprevăzute neexecutarea contractului?";
După cum bine se cunoaște prejudiciul trebuie să fie cert, direct și personal. Apreciază că în cauză prejudiciul nu înfățișează nici unul din caracterele enumerate.
Condiția "sumă plătită necuvenit nu este îndeplinită"
În fine nici condiția ca prejudicierea să fie consecința unei sume plătite necuvenit nu este îndeplinită.
Există un câștigător al licitației iar licitația nu a fost contestată. Deși a existat posibilitatea contestării anunțului de participare și a caietului de sarcini acest lucru nu s-a întâmplat.
În concluzie, reclamantul față de argumentele invocate în susținerea acțiunii a apucat că măsura administrativă de aplicare a unei corecții:
Autoritatea emitentă nu a respectat principiul proporționalității
Potrivit art. 17 din OUG nr.66/2011 "Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, oarecum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia".
Aceste prevederi trebuie raportate la dispozițiile art.2 lit.n) din OUG nr.66/2011 care definesc principiul proporționalității ca "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".
Apreciază că măsura administrativă de aplicare a unei corecții financiare nu respectă principiul proporționalității deoarece nu are în vedere impactul de nivel zero pe care 1-a avut utilizarea criteriului "încheierea de executant a unei polițe de asigurare de răspundere civilă".
De altfel la fila 8 din nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr.CA/70567/21.09.2012 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului pct.2.
Recomandările Autorității de Audit se reține că în ceea ce privește impactul pe care l-a avut utilizarea criteriilor de calificare restrictive, în procesul de atribuire a contractului, nu putem aprecia în ce măsură acest lucru a fost afectat de deficienta prezentată".
Reclamantul a susținut că și din acest punct de vedere corecția financiară de 5% în sumă de 851.470,14 lei este netemeinică și nelegală, În ce privește corecția financiară de 5% în sumă de 851.470,14 lei considerată netemeinică și nelegală.
În probațiune, în susținerea admiterii acțiunii a depus înscrisuri și anume (f.4): - nota de constatare nr.CA/70567/21.09.2012; - contestația la nota de constatare;
- decizia nr.224/04.12.2012 a MDRT;
- contractul de lucrări nr.396/24.06.2011 (în extras - filele 1, 3 și 18);
- fișa de date a achiziției (în extras - filele 1, 8 și 20); împuternicire avocațială;
Acțiunea reclamantului a fost inițial introdusă la Tribunalul Brașov și a format obiectul dosarului nr.1199/62/2013.
În acest dosar s-a dispus citarea părților pentru termenul de judecată din 26.02.2013.
Față de acțiunea reclamantului pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrație Publică succesor în drepturi și obligații al Ministerului dezvoltării Regionale și Turism (conform art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. nr. 96/2012) a formulat Întâmpinare fila 30-38 dosar, Tribunalul Brașov, solicitând introducerea în cauză a Curții de Conturi a României prin Autoritatea de Audit București, invocând faptul că Nota de Constare a neregulilor și stabilirea corecțiilor financiare nr. CA 70567/21.09.2012, costurile au fost consemnate de Autoritatea de audit a Curții de Conturi în Raportul de audit și că reclamantul s-a conformat și a dus la îndeplinire a celor consemnate de autoritatea de audit.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea actinii reclamantului, precizând că susținerile și argumentele acestea sunt nefondate cu privire la nelegalitatea Raportului de autoritatea de Audit și a măsurii de corecție financiară și nemenținerea actelor administrativ fiscale atacate.
La fila 42-50 s-a depus întâmpinare de pârât.
La fila 51 pârâtul a depus în două exemplare documentația ce a stat la baza emiterii Deciziei nr. 224/4.12.2012, și-a Notei de constatare nr. 70567/21.09.2012, ( f.51-131 dosar - Tribunal Brașov, atașat în cauză).
În cauză, Curtea de Conturi a României a formulat Întâmpinare fila 132-139-157 dosar Tribunal Brașov, prin care a invocat pe cale de excepție:
- admiterea excepției de necompetență materială a Tribunalului Brașov și pe cale de consecință, să decline competența în favoarea Curții de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal;
- admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Curții de Conturi a României - Autoritatea de Audit.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de anulare a deciziei nr. 224/04.12.2012 și a Notei de constare nr.CA70567/21.09.2012, ca fiind neîntemeiată și nelegală, menținerea acestor acte, ca fiind temeinice și legale.
Aceasta a dezvoltat pe larg apărarea pe excepție și pe fond în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar și pe fax și cu corespondență la fila 139-146, cu anexe la acest raport de audit nr. 51140/23.07.2012 (f.147-156) dosarul Tribunalului Brașov.
În cauză, pârâta a depus copie de pe Încheierea de ședință a Curții de Apel Brașov privind admiterea excepției lipsei calității procesuale a Autorității de Audit de pe lângă Curtea de Conturi București, Încheierea din 26.10.2012 pronunțată în dosarul nr. 272/64/2012, (f.158 dosar tribunal); copie de pe sentința nr. 5958/22.10.201, dosar nr. 4249/2/2012, de respingere a acțiunii formulate de Consiliul Județean B, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turism și Curtea de Conturi a României (respinge acțiunea pe excepția lipsei calității procesuale pasive) fila 159-164, acțiune cu obiect similar cu cel în cauză.
Reclamantul Municipiul B a formulat o Notă de ședință fila 167 dosar Tribunal Brașov la care a anexat Nota de constatare contestată în cauză nr. CA/70567/21.09.2012, a Ministerului Dezvoltării Regiunilor și Turism (fila 168-176 a Tribunalului Brașov).
În dosarul Tribunalului Brașov, instanța mai întâi sesizată a pronunțat sentința civilă nr. 2762 din 30.04.2013 și anume a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu cele două pârâte Ministerul Dezvoltării Regionale și Turism și Curtea de Conturi a României.
Ca urmare a acestei sentințe nr. 2762/CA/30.04.2013 a Tribunalului Brașov, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Brașov sub nr. 1199/62/2013.
În acest dosar instanța a dat posibilitatea părților să-și formuleze apărarea conform legii.
În vederea pronunțării reclamantul a formulat Concluzii scrise fila 9-10 dosar, prezent, în sensul admiterii acțiunii formulate și a depus practică judiciară, în sensul admiterii acțiunii, sentința civilă nr. 278/F/7.12.2012, a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 510/64/2012, (f.11-12 dosar, practica Curții de Apel Iași, Decizia nr. 284/CA din 6.05.2009,(fila 10-13), Extras din Decizia civilă nr. 2211/28.10.2010 (fila 14-16 dosar).
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, actele administrative atacate, respectiv Decizia nr. 224/4.12.2012 a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor și Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. VT 56372/3007/2012, privind aplicarea corecției financiare în sumă de 851.470,14 lei, la contractul de lucrări nr. 396/24.06.2011; raportat la prevederile legale aplicabile, văzând apărarea reclamantului și a pârâtei cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turism și a Curții de Conturi a României, instanța reține pe excepție și pe fond următoarele:
În baza art. 137 Cod procedură civilă față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Conturi României constată că, această excepție este întemeiată și legală, față de obiectul acțiunii reclamantului, acesta nu a atacat în cauză actele emise de Curtea de Conturi a României, ci actele emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turism.
Ca atare, reține ca justificată apărarea pe excepție, va admite excepția invocată și în consecință va respinge acțiunea formulată de reclamantul Municipiul B prin primar, față de Curtea de Conturi a României, în calitate de chemat în garanție ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ce privește fondul cauzei instanța reține următoarele:
Din întreg probatoriu de la dosar rezultă că în mod greșit a respins pârâta Comisia de Soluționare a Contestațiilor, acțiunea formulată de reclamant împotriva Notei de constatare de constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. VT. 56372/30.07.2012, privind aplicarea corecției financiare de 851.470,14 lei, la contractul de lucrări nr. 396/24.06.2011 și față de prevederile legale, și față de înscrisurile prezentate organelor de control și Comisiei de către reclamant care s-a conformat raportului de audit întocmit de Curtea de Conturi a României.
Din verificarea Contractului de lucrări nr. 396/24.06.2011, încheiat între reclamant și, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, și Nota de constatare nr. VT 56372/30.07.2012, instanța reține că, în speță neregulile reținute în sarcina reclamantului nu sunt reale, nu se justifică pentru următoarele argumente: - obiectul prezentei acțiuni îl constituie actele emise de pârâta MDRT în condițiile OUG nr.66/2011; raportul de audit efectuat de structurile din cadrul Curții de Conturi a României conțin recomandări si nu măsuri precum cele cuprinse în actul atacat și că raportul de audit nu are valoarea juridică a unui act administrativ în sensul art.2 alin.(l) lit.c) din Legea nr.554/2004.
O astfel de motivare s-a reținut de instanță și prin sentința civilă nr.278/F/07.12.2012 a Curții de Apel Brașov.
De asemenea se reține ca justificată și poziția procesuală a Curții de Conturi a României care a solicitat admiterea excepției.
Cerința încheierii unui contract de asigurare nu este o cerință de calificare excesivă si restrictivă.
Într-adevăr Municipiul B a solicitat prin fișa de date ca ofertantul să încheie o asigurare de răspundere civilă.
Municipiul B a considerat că această cerință impusă prin fișa de date nu este una excesivă și restrictivă deoarece polița de asigurare în valoare de 8.000.000 lei impusă ofertantului câștigător presupunea un efort financiar minim din partea acestuia de aproximativ 3.000 lei.
Este evident că o astfel de sumă este nesemnificativă în raport cu complexitatea lucrării ce urmează a fi executată precum și în raport cu valoarea estimată de 17.679.382,2 lei plus TVA a lucrării.
Ori, un procent de 0,017 % din valoarea lucrării reprezentat de plata unei polițe de asigurare nu reprezintă în nici un caz o obturare, o restricționare a participării la procedura de atribuire.
Examinând conținutul poliței de asigurare ce urma a fi încheiată vom constata că despăgubirile priveau eventualele vătămări corporale accidentale, pieirea sau avarierea accidentală a bunurilor, cheltuieli de judecată plătite de asigurat unor terți, acoperirea unor prejudicii suferite de asigurat.
Toate aceste evenimente, împrejurări în situația în care s-ar fi produs ar fi diminuat capacitatea financiară a ofertantului câștigător al licitației cu consecința punerii în pericol a executării contractului în condiții de calitate și la termenul prevăzut în caietul de sarcini.
Raportat la aspectele reținute mai sus instanța apreciază că în mod greșit echipa de control a stabilit că impunerea criteriului "încheierea unei asigurări de răspundere civilă" nu prezintă relevanță în raport de lucrările de executat.
Dimpotrivă se reține că prin preluarea răspunderii de către asigurător se diminuează riscul ca executantul să-și diminueze capacitățile financiare avute și dovedite prin oferta de participare la licitație creându-se în acest fel premisele pentru neexecutarea contractului în limitele stabilite de părți.
In motivarea deciziei contestate se susține că au fost încălcate dispozițiile art.178 alin.(2) și art.179 din OUG nr.34/2006 potrivit cărora "Art.178 (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la resțricționarea participării la procedura de atribuire.
Potrivit Art.179 (1) Se rețin următoarele: Criteriile de calificare și selecție stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit.
(1) Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească.
(2) Criteriile de calificare și selecție precizate în cadrul invitației/anunțului de participare trebuie să fie aceleași cu cele precizate în cadrul documentației de atribuire."
Instanța apreciază că încheierea unui contract de asigurare (ce presupune un efort financiar de doar 3.000 lei) de către ofertantul declarat câștigător nu reprezintă cerințe minime referitoare la situația economică sau financiară, capacitatea financiară a acestuia, ci pur și simplu o protejare deopotrivă a intereselor executantului și ale beneficiarului în fața unor evenimente, situații neprevăzute la încheierea contractului de execuție de lucrări.
Încheierea poliței de asigurare are legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit după cum cer dispozițiile art.179 alin.(l) din OUG nr.34/2006 privind achizițiile publice.
Din actele dosarului raportat la prevederile legale, reclamanta a respectat și principiul proporționalității impus de alin.(2) al aceluiași articol în sensul că cerința încheierii poliței de asigurare reprezintă un efort nesemnificativ din partea executantului lucrării.
Criteriul despre care se vorbește a fost cuprins în invitația de participare nefiind nici vorbă despre modificarea ori completarea acestui criteriu.
Condiția "existenței unui prejudiciu", respectiv condiția "sumă plătită necuvenit" nu sunt îndeplinite.
Bugetul Uniunii Europene nu a fost prejudiciat, deci nu există prejudiciu, atât timp cât beneficiarul lucrărilor publice a impus executantului câștigător încheierea unui contract de asigurare care să evite (acopere) situații neprevăzute care să conducă la neexecutarea lucrării adjudecate la licitație publică.
Suma care va fi plătită de câștigătorul licitație, licitație de altfel necontestată nici sub aspectul contractului de asigurare și nici pe alte considerente.
Principiul proporționalității a fost însă nesocotit de pârâtă prin actele emise, deoarece:
Potrivit art.17 din OUG nr.66/2011 "Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia".
Aceste prevederi trebuie raportate la dispozițiile art.2 lit. n) din OUG nr.66/2011 care definesc principiul proporționalității ca "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului / programului respectiv".
În esență, față de prevederile legale și față de probatoriul de la dosar, instanța apreciază că măsura administrativă de aplicare a unei corecții financiare nu respectă principiul proporționalității deoarece nu are în vedere impactul de nivel zero pe care 1-a avut utilizarea criteriului "încheierea de executant a unei polițe de asigurare de răspundere civilă".
De altfel la fila 8 din Nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr.CA/70567/21.09.2012 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului pct.2 Recomandările Autorității de Audit se reține că "în ceea ce privește impactul pe care l-a avut utilizarea criteriilor de calificare restrictive, în procesul de atribuire a contractului, pârâta a arătat că nu poate aprecia în ce măsură acest lucru a fost afectat de deficiența prezentată".
Ca atare, și din acest punct de vedere corecția financiară de 5% în sumă de 851.470,14 lei este netemeinică și nelegală.
În sensul nelegalității actelor atacate și a admiterii acțiunii reclamantei se reține și hotărârea judecătorească în materie, respectiv Decizia nr. 284/CA/6.05.2009 a Curții de Apel Iași și Decizia nr. 2211/28.10.2010 a Curți de Apel București.
În concluzie, instanța constată că nu i se poate reține o culpă reclamantului, că acțiunea formulată de aceasta este întemeiată și legală, sens în care va fi admisă conform celor cuprinse în dispozitivul prezentei hotărâri.
În ce privește apărarea formulată pe excepție și pe fond de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului aceasta se va înlătura ca nelegală și nejustificată și în consecință se va admite acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulată. Fără cheltuieli de judecată.
Sentința nr. 117/F/10 iunie 2013, dosar nr. 1199/62/2013, redactat judecător I.M
| ← Fapta inculpatului de a intenţional să întreţină relaţii... | Admisibilitatea acţiunii unui reclamant – fost student,... → |
|---|
