Admisibilitatea acţiunii unui reclamant – fost student, absolvent al Universităţii SP, pentru obligarea Universităţii şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la emiterea diplomelor în condiţiile legii.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 3168/R din data de 12.06.2013
Asupra recursului de față constată că :
La data de 17.07.2012,. reclamantul B C din B a chemat în judecată pe pârâții USH și Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului solicitând obligarea pârâtei USH la eliberarea diplomei de licență și suplimentului de diplomă aferent pentru reclamant, obligarea pârâtei MECTS să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamanți și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului 7686/62/2012 al Tribunalului Brașov .
În acest dosar instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 7220/CA/17.12.2012 a Tribunalului Brașov.
Prin această hotărâre s-au dispus următoarele :
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul B C în contradictoriu cu pârâții U S H și Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului și s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U S H București.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
Reclamantul potrivit propriilor susțineri a urmat, în perioada 2006-2009 cursurile Facultății de Management, specializarea management, forma de învățământ ID (învățământ la distanță). A absolvit această facultate, a susținut și a promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2009. Reclamantul nu a făcut dovada că i s-ar fi eliberat o adeverință de absolvire.
Asupra cererii de obligare a pârâtelor să elibereze diploma de licență instanța a reținut următoarele:
USH a fost înființată prin Leg. 443/2002. Cf. art. 2 USH din București s-a înființat cu următoarele facultăți si specializări acreditate:
a) Facultatea de Limbi si Literaturi Străine, specializarea limba si literatura străina A (engleza, franceza) - limba si literatura străina B (franceza, engleza, germana, spaniola, italiana, rusa, latina), cu predare in limba romana;
b) Facultatea de Drept, specializarea drept, cu predare in limba romana;
c) Facultatea de Educație Fizica si Sport, specializarea educație fizica si sport, cu predare in limba romana;
d) Facultatea de Management Financiar-Contabil, specializarea contabilitate si informatica de gestiune, cu predare in limba romana.
Potrivit art. 3, ";după intrarea in vigoare a prezentei legi în structura USH i vor intra si facultățile, colegiile si specializările, altele decât cele menționate la art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii";.
Așadar, inițial, prin legea de constituire a USH, nici nu exista USH B. Ulterior însă, în conformitate cu art. 3 din Leg. 443/2002, au fost acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâri de Guvern și alte facultăți.
Au fost analizate hotărârile de Guvern pentru a verifica dacă Facultatea de Management din B a fost acreditată vreodată să organizeze forma de învățământ la distanță (ID) întrucât disputa dintre pârâte de la aceasta pornește, MECTS refuzând eliberarea tipizatelor de diplome de licență întrucât susține că pârâta USH nu a avut acreditare pentru forma de învățământ la distanță (ID în cadrul Facultății de Management din B.
HG 410/2002, prin Anexa nr. 3, stabilește instituții de învățământ superior particular cu specializări autorizate să funcționeze provizoriu. La pct. 14 se regăsește USH - învățământ universitar de lungă durată la zi (ZI), 4 ani și, în cadrul acesteia, Facultatea de Management Brașov. Așadar, prima menționare a acestei facultăți este făcută prin HG 410/2002, fiind autorizată provizoriu doar cu forma de învățământ la zi (lungă durată). Această hotărâre a fost ulterior completată și modificată cf. celor ce urmează:
Prin HG 944/2002 - Anexa 2 - la pct. 6 figurează U "S H" din București, iar printre specializările autorizate să funcționeze provizoriu se numără Facultatea de Management B - cu durata studiilor de 4 ani și forma de organizare - la zi.
Și HG 693/2003, prin Anexa 2 - la pct. 6 figurează USH - Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi), printre Specializările acreditate fiind și Facultatea de Management B - specializare: management; 240 credite - forma de învățământ - ZI.
Pentru prima dată, prin HG 1082/11.09.2003, în anexa 2, la pct. 6, se prevede U "S H" din București - Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi), la distanță (ID), cu frecvență redusă (FR)- Facultăți acreditate; printre specializările acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu se numără și Facultatea de Management B - acreditată - 240 credite, forma de învățământ la zi sau frecvență redusă (ZI/FR).
Aceeași formă de învățământ este acreditată pentru Facultatea de Management B din cadrul USH și prin HG 940/10.06.2004 (anexa 2 pct. 6), respectiv ZI/FR, 240 credite.
De asemenea, și prin HG 1609/2004 - anexa 2, pct. 6 Facultatea de Management B figurează ca fiind acreditată pentru forma de învățământ la Zi/FR, cu un nr. de 240 credite.
În HG 916/2005 - Anexa 1B - în cadrul Instituțiilor de învățământ superior particular - la pct. 6 figurează USH București - Facultatea de Management B.
Prin HG 916/2005, s-a aprobat structura instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu, pe facultăți si departamente, prevăzuta in anexa nr. 1. De asemenea, s-a aprobat structura instituțiilor de învățământ superior autorizate sa funcționeze provizoriu si specializările acestora, prevăzuta in anexa nr. 2. Aceste structuri si specializări prevăzute in anexele nr. 1 si 2 s-a stabilit, cf. art. 5, să funcționeze începând cu anul universitar 2005/2006, pentru anul întâi de studii.
Prin anexa 1B referitoare la ";INSTITUTII DE INVATAMANT SUPERIOR PARTICULAR";, la poziția 6 figurează USH București cu o serie de facultăți și la Brașov, printre acestea regăsindu-se și Facultatea de management. Prin anexa 3 a actului normativ menționat se stabilește ";structura specializărilor din domeniile studiilor universitare de
licenta conținute in Hotărârea Guvernului nr. 88/2005"; și, în cazul managementului, specializările sunt";management - managementul dezvoltării rurale durabile";.
Și prin HG 676/2007-anexa3, pct.6, s-a stabilit structura USH, domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, regăsindu-se și facultatea de psihologie/pedagogie de la B, cu domeniul de licență psihologie și științele educației și acreditare pentru aceeași specializare. Prin Anexa 1 se stabilește Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licența si al specializărilor
din cadrul acestora, al specializărilor reglementate sectorial și/sau general, precum și numărul de credite de studiu transferabile. Pentru specializarea în discuție se stabilește un nr. de 180 de credite de studiu transferabile fiind evident că acest nr. este pentru cei care au urmat cursuri la zi, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 4 din Leg. 288/2004.
Față de Leg. 443/2002 și de Hotărârile de Guvern analizate anterior, instanța a constatat că Facultatea de Management B nu a fost niciodată acreditată cu forma de învățământ la distanță (ID), ci doar cu forma de învățământ la zi (ZI) și frecvență redusă (FR), cu un nr. de credite ce trebuiau acumulate de 240.
Legea 84/1995 prevede, într-adevăr, prin art. 60, că formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță se pot organiza doar de acele facultăți care au și forma de învățământ la zi.
Așadar, organizarea unor forme de învățământ cu frecvență redusă sau/și la distanță nu reprezintă un drept al universităților, ci o vocație. Nu este suficient doar să existe, în cadrul universității, facultăți care au și forma de învățământ la zi, ci este obligatoriu ca, pentru organizarea unor forme de învățământ cu frecvență redusă sau/și la distanță să existe acreditare obținută în condițiile OUG 75/2005. Doar așa există garanția că se asigură calitatea educației.
Acest aspect rezultă cu prisosință din Hotărârile de Guvern analizate mai sus, prin care U S H a obținut, inițial, autorizare provizorie pentru Facultatea de Management - cursuri la zi (HG 410/02 - Anexa 3, pct. 14, HG 944/2002 - Anexa 2, pct. 6), iar, ulterior, acreditare pentru cursuri la ZI (HG 693/2003 - Anexa 2, pct. 6), pentru ca, în septembrie 2003 să se obțină acreditare atât pentru forma de învățământ la zi, cât și pentru FR (frecvență redusă). Deci, încă de la înființare, U S H a urmat procedura de autorizare și de acreditare pentru orice formă de învățământ, fie că era vorba de învățământ la zi sau cu frecvență redusă. Însă, niciodată, pârâta U S H nu a fost nici autorizată provizoriu și, cu atât mai puțin, nu a fost acreditată ca în cadrul Facultății de Management din B să existe forma de învățământ la distanță (ID).
Din actele dosarului și din HG-urile enumerate nu rezultă că pârâta USH a fost acreditată pentru forma de învățământ la distanță pentru specializarea management din cadrul Facultății de management Brașov, fiind încălcate dispozițiile Leg. 88/1993 și ale OUG 75/2005.
Chiar dacă reclamantul a susținut un examen de licență la pârâta USH, aceasta a urmat cursuri într-o formă de învățământ care nu era acreditată. Mai mult, după cum rezultă atât din foaia matricolă cât și din adeverința eliberată de pârâta USH, aceasta a urmat, la distanță, cursuri pe o perioadă de 3 ani.
Cf. dispozițiilor art. 4 din Leg. 288/2004, ";(1) Studiile universitare de licența corespund unui număr cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS). (2) In sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unități de cursuri si altor activități didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciază, in medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însușirea unei discipline. (3) La învățământul de zi, durata normala a studiilor universitare de licența este de 3-4 ani si corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licența pentru învățământul tehnic este de 4 ani. (4) La învățământul seral, durata studiilor pentru obținerea numărului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an față de cea de la învățământul de zi in domeniul respectiv. (5) Durata studiilor pentru obținerea creditelor de studiu transferabile la învățământul cu frecventa redusă și la distanță se reglementează prin hotărâre a Guvernului. (6) Studiile universitare de licența asigura un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii in vederea inserției pe piața forței de munca, prin cunoștințe generale și de specialitate corespunzătoare. (7) În cadrul studiilor universitare de licență este obligatorie efectuarea unor stagii de practică";.
Față de dispozițiile legale citate, instanța a constatat că, deși reclamantul a urmat o formă de învățământ la distanță (ID), aceasta a absolvit facultatea și a participat la examenul de licență ca și când ar fi urmat o formă de învățământ la zi, după numai 3 ani și cu doar 180 ECTS. Fiind mai puțin decât învățământul seral, este evident că durata studiilor reclamantului nu putea fi de doar 3 ani iar totalul creditelor trebuia să fie superior celui avut, de 180 ECTS.
Cu alte cuvinte, susținerea examenului de licență s-a făcut de către reclamant, cu concursul pârâtei U S H, cu încălcarea dispozițiilor Leg. 288/2004.
U S H nu era îndreptățită să înmatriculeze, să elibereze adeverințe, să desfășoare procesul de învățământ pentru forma de învățământ la distanță în condițiile în care nu a urmat etapa de autorizare provizorie și acreditare și să organizeze examenul de licență pentru absolvenții formelor de învățământ neacreditate.
Pârâta U S H nu poate invoca autonomia universitară care nu implică o autonomie de reglementare decizie înafara cadrului legal, ci, așa cum a reținut ÎCCJ prin Decizia nr. 4726/29.10.2009, presupune "interzicerea oricăror ingerințe, dar numai în măsura în care sunt de natură ideologică, politică ori religioasă";. De asemenea, nu poate fi invocată nici discriminarea raportat la studenții care au absolvit cursuri similare într-o altă perioadă, deoarece instanța nu poate accepta în speța de față că o situație de fapt nelegală care a profitat altor persoane să fie extinsă la toți, inclusiv la reclamant, doar pentru că acea situație nu a fost analizată și cenzurată din punct de vedere al legalității.
Chiar dacă reclamantul și pârâta USH se prevalează de o adeverință emisă de pârâta USH, și chiar dacă acest act nu a fost anulat, instanța nu poate, prin pronunțarea unei hotărâri, să legalizeze o situație de fapt ilegală. Practica ÎCCJ s-a întemeiat, in principal, pe această adeverință. Dar nu se poate susține că pârâtul MECTS ar fi în culpă prin aceea ca nu a solicitat anularea adeverinței deoarece este evident că, față de nr. de absolvenți ai USH (mii) ar fi fost imposibil ca MECTS să monitorizeze si să atace in contencios fiecare adeverință de acest fel. Câtă vreme emiterea adeverinței s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Legii învățământului, nu poate produce efecte juridice chiar dacă acest act nu a fost revocat sau anulat. De prezumția de legalitate sau veridicitate se bucură doar actele administrative emise cu respectarea dispozițiilor legale iar adeverința, după cum am arătat, s-a emis cu încălcarea dispozițiilor Leg. 443/2002, a Leg. 84/1995, a Leg. 288/2004 și a celorlalte acte enunțate mai sus.
Însăși pârâta U S H recunoaște necesitatea autorizării și acreditării tuturor formelor de învățământ, inclusiv a celor la distanță sau cu frecvență redusă.
Raportat tuturor argumentelor de fapt și de drept expuse, întrucât calitatea de licențiat nu a fost obținută cu respectarea dispozițiilor Legii învățământului și ale Leg. 288/2004, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanți și pe cale de consecință și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta USH în contradictoriu cu MECTS.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul B C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie , solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată cu aplicarea prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea criticilor de recurs se aduc următoarele argumente de nelegalitate a sentinței civile atacate:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a absolvit Facultatea de Management din B, specializarea Management, din cadrul U S H, ciclul I- studii universitare de licență (sistem Bologna), promoția 2009 și a susținut și promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2009, așa cum rezultă și din răspunsul pârâtei U S H atașat prezentei.
Ulterior promovării acestui examen, nu a fost eliberată diploma de licență și suplimentul aferent acesteia, deși a solicitat acest lucru, atât verbal cât și în scris, după cum urmează:
- la data de 30.05.2012, conform confirmării de primire anexate prezentei, a solicitat pârâtei U S H București să procedeze la eliberarea diplomei de licență și suplimentului de diplomă aferent pentru subsemnatul, solicitare la care a primit răspuns conform adresei nr.9352/29.06.2012 și prin care se arătau următoarele: "U S H a întreprins demersurile necesare pentru obținerea de la Ministerul Educației, Tineretului, Cercetării și Sportului, a aprobărilor legale pentru tipărirea formularelor de diplomă de licență pentru absolvenții promoției 2009...în momentul în care vom primi formularele de diplomă de licență, angajații noștri, prin compartimentul de specialitate, vor completa neîntârziat un formular pentru dumneavoastră, ca absolvent al Universității noastre".
- de asemenea, la data de 28.05.2012, conform adresei înregistrate sub nr. 17610, a solicitat pârâtei Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului Și Sportului, să aprobe tipizarea formularului de diplomă de licență pentru reclamant, solicitare la care a primit răspuns conform adresei nr.17610/27.06.2012 și prin care se arătau următoarele: " pentru promoția 2009, MECTS a emis în anul 2010, în lunile iunie, octombrie Și noiembrie, avize în vederea ridicării de către U S H a tipizatelor de la R SA pentru actele de studii, numai pentru specializările care au funcționat legal, aprobate prin hotărâri de guvern"
În temeiul art.11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor, iar pe baza dispozițiilor art.20, titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi de cel mult 12 luni de la finalizarea studiilor.
În conținutul capitolului VII din Metodologia organizării Și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U S H și înregistrată sub nr.1405/12.05.2009 se prevede că universitatea respectivă (în speță, S H) s-a obligat să elibereze diploma de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență Și valabilitatea adeverinței până Ia elaborarea diplomei.
H.G. nr. 1175/2006 este actul normativ prin care s-au prevăzut domeniile de studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora și numărul de credite de studiu transferabile începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I. Pentru domeniul "Științe economice" s-au prevăzut, în domeniul de studiu universitar de licență "Management", specializările "Management" și "Managementul dezvoltării rurale durabile".
Conform Ordinului Ministerului Educației Și Cercetării nr.3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate Și specializări care au obținut autorizația de funcționare provizorie. Formele de învățământ cu frecvență redusă sau de învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi în domeniile respective Și care dispun de departamente specializate.
Recurentul s-a înscris la studiile Facultății de Management din B, specializarea Management, din cadrul U S H B, ciclul I- studii universitare de licență (sistem Bologna), în anul 2006, forma de învățământ ID, promovând examenul de licență în sesiunea iulie 2009. Ca atare, Facultatea de Drept și Administrație Publică a recunoscut titlul de licențiat în drept pentru reclamant, așa cum rezultă din răspunsul pârâtei U S H atașat prezentei.
Prin urmare, câtă vreme pârâta U S H a recunoscut faptul ca reclamantul a urmat cursurile pe care le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite și a emis acte ce recunosc parcurgerea studiilor universitare și calitatea de licențiat în științe economice a acestuia, se impune admiterea prezentei acțiuni și obligarea pârâtei să procedeze la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă pentru reclamant, având în vedere și jurisprudența constantă a instanțelor de judecată în privința absolvenților de drept și administrație publică ai U S H ce au promovat cursurile unor facultăți autorizate provizoriu sau acreditate în cadrul universității, cum este cazul și altor absolvenții ai promoției iulie 2009.
De asemenea, recurentul a susținut că la analizarea motivelor de recurs trebuie avut în vedere și practica Curții de Apel cu privire la acest gen de acțiuni, care a fost în sensul admiterii lor.
În acest sens, ÎCCJ a dat câștig de cauză absolvenților U S H prin următoarele decizii irevocabile : - deciziile civile nr.5656/24.11.2011, 5722/29.11.2011. 628/08.02.2012, 690/09.02.2012, 708/10.02.2012, 709/10.02.2012. 1007/24.02.2012, 1008/24.02.2012.
Recursul a fost declarat în termen legal și timbrat conform legii.
În cauză față de recursul declarat de reclamant, Ministerul Educației Naționale în calitate de pârât chemat în garanție a formulat întâmpinare (filele 13-14 dosar) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței Tribunalului Brașov ca nelegală, pentru argumentele expuse în întâmpinarea depusă în recurs.
La rândul său pârâta U S H București, a formulat întâmpinare la recursul, solicitând respingerea acestuia ca nefundat, dezvoltând susținerile sale la filele 18-20 dosar recurs.
În sensul respingerii recursului a depus înscrisuri - practică judiciară și comunicarea MECTS către Universitate privind eliberarea formularelor tipizate pentru minister.
În cauză, la termenul din 5.06.2013 recurentul prin avocat ales, a depus practică judiciară a Tribunalului, Curții de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție în domenii în sensul admiterii acțiunii reclamantului cu obiect similar.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă nr. 7220/CA/17.12.2012 a Tribunalului Brașov prin prisma criticilor de recurs, raportat la prevederile legale aplicabile în speță și față de prevederile Legii nr. 554/2004 modificată și având în vedere prevederile art. 304/1 Cod procedură civilă constată recursul declarat în cauză de reclamantul B C ca fondat pentru următoarele considerente :
Din verificarea întregului probatoriu administrat în cauză, față de prevederile legale invocate de recurentul reclamant în acțiune și în recurs și față de dispozițiile legale reținute de instanța de fond în hotărârea dată, văzând obiectul acțiunii reclamantului, raportat la prevederile art.1, art.8 și 18 din Legea contenciosului administrativ nr.554/20904 rezultă că în mod greșit a apreciat și reținut instanța de fond situația de drept și de fapt dedusă judecății, pronunțând o hotărâre greșită, dată cu aplicarea greșită a legii și interpretare greșită a probelor de la dosar.
Față de argumentele din acțiunea reclamantului, refuzul pârâtei de a-i elibera diplomele pentru studiile absolvite la U S H și văzând criticile din recurs se reține că in fapt și în drept criticile aduse de reclamant cu privire la sentința atacată sunt întemeiate și vor fi reținute ca legale în sensul admiterii recursului și modificării sentinței civile atacate în tot în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantul B C în contradictoriu cu pârâta U S H București, va admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U S H București în contradictoriu cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și-n consecință va obliga pârâtă U S H București la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă către reclamantul B C, va obliga chemata în garanție Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în Diploma de licență și suplimentul la diploma pentru reclamantul B C și va respinge cererea pârâtei privind sancționarea chematei în garanție în baza art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
În acest sens se reține ca întemeiată cererea de chemare în judecată a pârâtei U S H, care trebuie să-i elibereze actele solicitate pentru studii superioare efectuate, pentru a putea valorifica drepturile sale față de studiile absolvite în condițiile legii, reclamantul neavând vreo culpă pentru refuzul eliberării acestor acte de studii.
Cât privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U S H, aceasta este justificată și legală, iar în baza art.61-63 Cod procedură civilă va fi admisă în parte în sensul celor cuprinse în dispozitivul prezentei decizii dată în recurs.
Referitor la cererea pârâtei de a fi sancționată chemata în garanție MECTS , instanța de recurs constată că această cererea este nejustificată conform Legii nr. 554/2004 întrucât aplicarea acestor sancțiuni cu amendă se poate solicita de partea interesată în condițiile în care ea are o hotărâre definitivă și irevocabilă pronunțată de instanța de contencios administrativ, iar partea obligată, în speță MECTS, refuză să o pună în executare la cerere în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii respective.
În speță se constată că nu sunt incidente prevederile art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
Ca atare se va respinge acest capăt din cererea de chemare în garanție formulată de U S H (filele 54-56 dosar fond) ca nelegal și netemeinic.
Prin urmate criticile de recurs fiind justificate vor fi reținute constatând că în speță reclamantul a urmat cursurile Facultății de Management din B ale U S H - specializarea Management, sesiunea 2009.
U S H este instituție de învățământ superior înființată prin Legea 443/2002, fiind prevăzut de art. 3 că "După intrarea în vigoare a prezentei legi în structura U "S H" din București vor intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele menționate la art. 2. acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii."
Fără a se contesta acreditarea universității pârâte în ceea ce privește
specializarea Management din cadrul Facultății de Management începând cu anul 2005, refuzul chematului în garanție de a aproba eliberarea tipizatului pentru diplomă în favoarea reclamantului a fost motivat prin aceea că acreditarea vizează exclusiv forma de învățământ de zi, în timp ce reclamantul a urmat o formă de învățământ neacreditată, respectiv frecvență redusă/la distanță.
Curtea reține că, în conformitate cu art.29 alin.3 din OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, "In învățământul superior evaluarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă."
De asemenea, art.60 alin. l din Legea nr.84/1995 prevedea că "activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi"
In considerarea acestor dispoziții, universitatea pârâtă a organizat forme de învățământ cu frecvență redusă și la distanță pentru specializarea Management din cadrul Facultății de Management, fără ca recurentul, considerând că nu sunt respectate standardele de calitate, să ia măsurile prevăzute de art.34 din OUG nr.75/2005 pentru încetarea definitivă a școlarizării în cadrul programului respectiv de studii.
In egală măsură, instanța nu a fost învestită cu analiza existenței sau valabilității autorizării/acreditării programului de studiu urmat de reclamant, astfel că apărările recurentului în acest sens nu pot fi avute în vedere.
Mai mult, instanța supremă a statuat în mod constant că admiterea cererii de chemare în garanție asigură punerea efectivă în executare a hotărârii în condițiile în care eliberarea diplomelor de licență este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în calitate de autoritate competentă.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurent
sunt fondate, urmează a admite recursul ca atare, în baza art.312 alin. l Cod
procedură civilă.
Decizia nr. 3168/R/12 iunie 2013, Dosar nr. 7686/62/2012, redactat - judecător MI
| ← Admisibilitatea acţiunii formulate de o autoritate publică... | Cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti definitive... → |
|---|
