Natura juridică a unui act emis de o autoritate publică se analizează prin prisma definiţiei date de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o auto

Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 3258/R din data de 18.06.2013

Natura juridică a unui act emis de o autoritate publică se analizează prin prisma definiției date de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice";.

Astfel, adresa răspuns emisă de pârâtă este un act administrativ având în vedere faptul că prin aceasta s-a soluționat cererea de acordare a facilităților prevăzute de art. XI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2011.

Această adresă este emisă de o autoritate publică, în regim de putere în vederea executării unui act normativ analizând legalitatea solicitărilor intimatei cu privire la acordarea unor facilități reglementate de art. XI din OUG nr. 30/2011.

Prin sentința civilă nr. 5277/CA/9 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 5249/62/2012 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. P P&P S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B și, în consecință:

A fost anulată Adresa - răspuns nr. 1638/04.04.2012 emisă de pârâtă.

Pârâta a fost obligată să emită o decizie prin care să se acorde reclamantei facilitățile fiscale prevăzute de art. 2 alin.1 lit. a) din Ordinul nr.2604/2011 pentru aplicarea art. XI din OUG nr. 30/2011.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 1.279,30 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat de către reclamantă anularea adresei nr. 1638/04.04.2012 emisă de pârâtă, obligarea acesteia la emiterea unei decizii prin care să fie anulate penalitățile de întârziere în cuantum de 17.206 lei și să fie reduse cu 50% majorările de întârziere de 99.218 lei.

Potrivit art. 2 alin. 1 din Ordinul nr. 2604/2011 pentru obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor de plată principale restante la data de 31 august 2011 se acordă următoarele facilități:anularea penalităților de întârziere, precum și anularea unei cote de 50% din majorările de întârziere aferente acestor obligații de plată principale, dacă obligațiile de plată principale și dobânzile aferente acestora, administrate/stabilite de fiecare dintre organele competente prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt stinse prin plată sau compensare până la data de 31 decembrie 2011, cu excepția obligațiilor prevăzute la alin. (2).

Același act normativ prevede la art. 7 alin. 1-4 procedura de acordare a facilităților prevăzute la art. 2 în vederea acordării facilității prevăzute la art. 2, contribuabilii pot depune o cerere prin care solicită o situație a obligațiilor de plată exigibile, care urmează a fi stinse în scopul îndeplinirii condiției prevăzute la art. 2 alin. (1), precum și a celor care intră sub incidența facilității.

Pentru clarificarea eventualelor neconcordanțe existente între evidența organului competent și evidența contribuabilului, organul competent poate solicita contribuabilului documentele necesare stabilirii situației reale.

În termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, organul competent comunică contribuabilului situația prevăzută la alin. (1) și întocmește borderou provizoriu de scădere din evidență a obligațiilor de plată ce pot face obiectul facilității prevăzute la art. 2.

Dacă în termen de 10 zile de la data comunicării situației prevăzute la alin. (1) se sting prin plată sau compensare obligațiile principale și dobânzile aferente acestora, cu respectarea prevederilor art. 114 și 115 din Codul de procedură fiscală, organul competent validează borderoul provizoriu de scădere. în acest caz, în termen de 3 zile de la data stingerii, organul competent emite decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, potrivit art. XI alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Astfel reclamanta S.C. P P&P S.R.L. s-a adresat cu cerere pârâtei Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B pentru emiterea unei decizii pentru facilitățile legale la care are dreptul reclamanta (adresă, fila 4 la dosar).

Pârâta a emis adresa nr. 1638/04.04.2012 (fila 6 la dosar), prin care a respins cererea reclamantei, cu motivarea că: "Astfel, DRS nr. 4536/19.08.2011 a fost comunicat și confirmat de primire la data de 25.08.2011. Potrivit art. 111 alin. 2 lit. b care prevede că dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, prin urmare în cazul de față termenul scadent de plată la reprezentat data de 20.09.2011.

Față de această situație la data de 31.08.2011 actul administrativ fiscal emis pe seama dvs., nu reprezintă o obligație fiscală principală restantă, astfel cum o definește art. 2 alin. 1 din Ordinul nr. 2604/03.10.2011.

Pentru aceste considerente respingem cererea dvs. de emitere a unei decizii pentru acordarea de facilități prevăzute de acte normative invocate în motivarea cererii";.

Astfel, chiar pârâta a recunoscut prin adresa nr. 1638/04.04.2012 faptul că a comunicat reclamantei decizia de regularizare a situației în 25.08.2011, astfel că este evident că obligațiile fiscale principale sunt obligații fiscale restante la data de 31.08.2011 în sensul OUG nr. 30/2011 și al Ordinului nr. 2608/2011.

Această adresă - răspuns constituie un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, dat fiind că prin această adresă se comunică reclamantei refuzul de acordare a facilităților fiscale solicitate.

Față de aceste considerente acțiunea reclamantei S.C. P P&P S.R.L. a fost admisă ca fondată.

Instanța de fond a ținut cont și de dispozițiile art. 274 Cod de procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.

În motivare recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă susținând că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Recurenta a arătat că adresa prin care intimata reclamantă a fost informată cu privire la solicitarea formulată nu este un act administrativ ci doar o operațiune materială tehnică, neîncadrându-se în definiția dată de art. 2 pct.1 lit. c din Legea nr. 554/2004 actului administrativ. Astfel această adresă nu dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Recurenta a susținut că în speță nu sunt incidente nici dispozițiile art. 2 alin.1 lit. h din același act normativ nefiind în prezența unui refuz de soluționare a cererii exprimat cu exces de putere, respectiv a voinței de a nu rezolva cererea. Aceasta a subliniat că a răspuns cererii formulate de reclamantă.

Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 5277/CA/9 octombrie 2012 a Tribunalului Brașov este nefondat.

În mod corect instanța de fond a dispus anularea adresei răspuns nr. 1638/4.04.2012 emisă de pârâtă și a obligat-o să emisă o decizie prin care să acorde reclamantei facilitățile fiscale prevăzute de art. 2 alin.1 lit. a din Ordinul nr. 2604/2011 pentru aplicarea art. XI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2011.

Susținerile recurentei potrivit cărora această adresă nu este un act administrativ sunt eronate având în vedere faptul că prin aceasta s-a soluționat de către recurentă cererea formulată de intimată de acordare a facilităților prevăzute de art. XI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2011.

Această adresă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice";.

Această adresă este emisă de o autoritate publică, în regim de putere în vederea executării unui act normativ analizând legalitatea solicitărilor intimatei cu privire la acordarea unor facilități reglementate de art. XI din OUG nr. 30/2011.

Pe fond, Curtea constată că în mod corect prima instanță a anulat această adresă și a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să acordă reclamantei facilitățile fiscale solicitate, constatând că aceasta îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de acest facilități.

Pentru aceste considerente Curtea, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă. va respinge recursul declarat de recurenta Autoritatea Națională a Vămilor promovat împotriva sentinței civile nr. 5277/CA/9 octombrie 2012 a Tribunalului Brașov.

Decizia nr. 3258/R/18 iunie 2013, Dosar nr. 5249/62/2012, redactat judecător CEC

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Natura juridică a unui act emis de o autoritate publică se analizează prin prisma definiţiei date de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o auto