Amplasare firmă de notar public pe faţada clădirii. Obligarea pârâtului să îşi dea acordul la amplasarea firmei luminoase
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 4710/R din 15 noiembrie 2012
Prin sentinţa civilă nr. 10735/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admisă acţiunea precizată formulată de reclamanta D.P., în calitate de titular al Biroului Notarial P.D., în contradictoriu cu pârâtul G.A., şi în consecinţă a fost obligat pârâtul să îşi dea acordul pentru amplasarea unei firme neluminoase a Biroului Notarului Public P.D. pe faţada imobilului situat în Cluj Napoca, str.X, în caz contrar hotărârea suplineşte acordul pârâtului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Potrivit extrasului CF nr.258910-C1 ( nr.vechi 126431) Cluj Napoca pârâtul G.A. este proprietar tabular asupra apartamentelor nr.1 şi 2 situate în Cluj Napoca, str.X, iar titulara Cabinetului Notarial P.D. este proprietară tabulară asupra imobilului apartament nr.3, situat la aceeaşi adresă.
În vederea amplasării Biroului Notarial P.D. în apartamentul nr.3, reclamanta a întocmit documentaţia necesară, obţinând avizul nr.158401/43/2010 al Comisiei de Estetică Urbană a Municipiului Cluj Napoca, avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, precum şi acordul proprietarilor apartamentelor învecinate, cu excepţia acordului pârâtului.
Prin adresa nr.292158/43/2010 a Municipiului Cluj Napoca, reclamatei i s-a solicitat acordul tuturor proprietarilor din imobilul unde se află sediul biroului notarial, respectiv şi acordul pârâtului.
Analizând probele de la dosar instanţa a reţinut că amplasarea unei firme pe faţada imobilului situat în Cluj-Napoca, str. X, jud.Cluj, nu este de natură să creeze o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale pârâtului şi nici nu este de natură a crea acestuia un disconfort. Refuzul pârâtului este nejustificat, iar pretenţiile acestuia cu privire la amplasamentul firmei şi la dimensiunile acesteia nu au putut fi reţinute de instanţă, având în vedere că aceste aspecte tehnice sunt analizate şi aprobate de către organele în drept, potrivit standardelor prevăzute de prevederile legale în vigoare.
În aceste condiţii instanţa a apreciat că pârâtul îşi exercită în mod abuziv drepturile conferite de lege, contrar dispoziţiilor art.723 Cod pr.civ., motiv pentru care a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să îşi dea acordul pentru amplasarea unei firme neluminoase a Biroului Notarului Public P.D. pe faţada imobilului situat în Cluj Napoca, str.X, jud.Cluj, în caz contrar prezenta hotărâre suplineşte acordul pârâtului.
Prin decizia civilă nr. 362 din 4.09.2012 a Tribunalului Cluj a fost respins ca nefondat apelul declarat de G.A. împotriva sentinţei civile nr. 10735/2012 din 17.05.2012 a Judecătoriei Cluj Napoca, care a fost menţinută în totul.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut că, amplasarea unei firme pe faţada imobilului situat în Cluj Napoca, str. X, jud.Cluj, nu este de natură să creeze o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale apelantului-pârâtului şi nici nu este de natură a crea acestuia un disconfort, astfel că, refuzul pârâtului este unul nejustificat.
Solicitarea apelantului-pârât de a se ţine seama de amplasamentul firmei şi de dimensiunile acesteia potrivit schiţei sale depuse la dosar este neîntemeiată, întrucât aceste aspecte tehnice sunt stabilite de Comisia de Estetica Urbana a Municipiului Cluj-Napoca si Direcţia Judeţeană pentru Cultura si Patrimoniu National Cluj pe baza unor
reglementări legale. Astfel, prin avizul favorabil nr.8302/Z/05.05.2007 al Direcţiei Judeţene pentru Cultura si Patrimoniu National Cluj s-a stabilit că firma va fi cu cca 20% mai mică şi va fi amplasată pe pilastrul dintre poartă şi vitrină, adică mai jos cu cca 1 metru. Apoi, contrar susţinerilor apelantului-pârât că sentinţa civilă atacată nu poate fi pusă în executare, tribunalul reţine că nu există nici un impediment, dimensiunile firmei şi locul amplasării fiind precis determinate prin avizul menţionat mai sus. Întrucât refuzul apelantului-pârât nu are nici o argumentare legală, fiind manifestat în mod discreţionar, este corectă reţinerea de către prima instanţă a prev.art.723 cod pr.civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal pârâtul Goga Adrian, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinţei şi în consecinţă, respingerea acţiunii.
În motivarea apelului întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., recurentul a arătat că atât instanţa de fond cât şi cea de apel au aplicat greşit prevederile art. 15 şi art. 1353 din noul cod civil care reglementează abuzul de drept. Astfel noul Cod civil aduce o modificare substanţială în ceea ce priveşte abuzul de drept, în sensul că pentru prima dată este consacrată o reglementare expresă a acestuia, că din cele două texte rezultă că exercitarea unui drept va fi considerată abuzivă atunci când dreptul nu este utilizat în vederea realizării finalităţii sale, ci cu intenţia de a vătăma o altă persoană sau contrar bunei credinţe.
Motivarea pe care o dă instanţa este întemeiată pe art. 723 Cod proc.civ., text de lege fără aplicabilitate în cauză.
Ipotezele avute în vedere de art. 15 şi 1353 din Noul cod civil nu pot fi avute în vedere în ceea ce priveşte atitudinea lui, întrucât nu s-a opus cererii reclamantei permiţându-i montarea firmei neluminoase într-un loc în care să nu obtureze vederea spre vitrinele celor două spaţii pe care el le deţine la parterul clădirii. Diligenţa lui reprezintă diligenţa unui proprietar care doreşte să-şi protejeze şi conserve drepturile sale, printre care şi acela de expunere corespunzătoare a spaţiilor de vânzare deţinute în acelaşi imobil.
Prin amplasarea firmei reclamantei i se aduce atingere dreptului său pe care îl are la amplasarea unei firme pe faţada aceluiaşi imobil, că in speţă există două drepturi concurente şi acordându-se preferabilitatea doar unuia se aduce atingere în mod evident celuilalt, motiv pentru care acordul lui a fost unul condiţionat, însă nu poate fi considerat ca unul abuziv excesiv.
Noua abordare a Codului civil cu privire la exerciţiul drepturilor subiective permite fiecărui titular de drept subiectiv să-l valorifice în interesul său cu respectarea drepturilor şi intereselor terţilor.
În egală măsură Noul cod civil reglementează abuzul de drept în strânsă legătură cu noţiunea de bună credinţă, prevăzând că orice persoană fizică sau juridică trebuie să-şi exercite drepturile şi execute obligaţiile civile cu bună credinţă în acord cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Existenţa bunei credinţe va constitui un element important de apreciere privind săvârşirea unui abuz de drept, cu alte cuvinte acolo unde nu există bună credinţă nu poate fi abuz de drept.
La 14.11.2012 intimata a depus la depus la dosar scriptul intitulat întâmpinare, solicitând ca instanţa să-l aibă în vedere ca şi concluzii scrise, solicitând respingerea recursului, motivat pe faptul că, criticile aduse de recurenţi sunt nefondate, deoarece modul în care va fi amplasată firma respectă normele cu privire la faptul că imobilul se
află în zona de rezervaţie de arhitectură cu un regim special din punct de vedere arhitectonic şi urbanistic. Mai mult, faţada imobilului fiind parte indiviză comună, nu poate fi utilizată în mod discreţionar de către un proprietar, cu atât mai mult cu cât ceilalţi proprietari din imobil şi-au dat consimţământul în sensul acceptării pe faţada imobilului a unei firme neluminoase pe care legislaţia notarilor o impune.
Modul în care recurentul înţelege să-şi exercite drepturile constituie un mod abuziv de exercitare a drepturilor subiective cu intenţia de a vătăma o altă persoană şi contrar unei credinţe, deoarece amplasarea firmei biroului notarial nu este de natură să-i creeze recurentului nici un prejudiciu.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art.312 alin.1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit extrasului de carte funciară nr. 25890 Cluj-Napoca, reclamanta este proprietara apartamentului nr. 3, iar pârâtul este proprietarul apartamentelor 1 şi 2 din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. X. Reclamanta în calitate de notar public a solicitat şi obţinut avizul Comisiei de Estetică Urbană a municipiului Cluj-Napoca, avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj şi acordul tuturor celorlalţi coproprietari, cu excepţia pârâtului pentru amplasarea firmei biroului notarial pe faţada imobilului, într-un anumit loc şi cu anumite dimensiuni, aşa cum rezultă din planşele şi avizele depuse la dosarul cauzei, avize în care se arată amplasamentul obligatoriu al firmei, pe pilastrul dintre poartă şi vitrină, mai jos cu aproximativ 1 m şi cu aproximativ 20 % mai mică.
Problema care se pune în speţă este aceea dacă opoziţia pârâtului cu privire la amplasarea firmei pe faţada imobilului motivat pe faptul că prin amplasarea ei la locul solicitat se reduce din utilitatea proprietăţii lui care are destinaţia de spaţiu comercial prin reducerea vizibilităţii vitrinelor, constituie sau nu exercitarea abuzivă a unui drept subiectiv.
În cauză, curtea apreciază că instanţa a reţinut în mod legal că amplasarea firmei pe faţada imobilului situat în Cluj-Napoca, str. X nu aduce nicio atingere sau vătămare a intereselor pârâtului şi nici nu este de natură să-i aducă vreun prejudiciu. Astfel, se poate observa din actele depuse la dosarul cauzei că prin dimensiunile firmei şi locul de amplasare între piastru şi uşa de intrare în imobil nu este afectată vizibilitatea vitrinelor spaţiilor deţinute de pârât, vitrine de dimensiuni mari.
Pârâtul a invocat faptul că i se creează un prejudiciu prin amplasarea firmei în acel loc, dar nu a arătat în mod concret în ce constă acel prejudiciu.
Instanţa a analizat şi normele legale ce reglementează autorizarea amplasării unor asemenea firme. Astfel, s-a reţinut că dimensiunile acesteia vor fi mai mici cu cca. 20% şi va fi amplasată pe pilastrul dintre poartă şi vitrină, adică mai jos cu cca.1 m, aspecte tehnice stabilite de Comisia de Estetică Urbană a municipiului Cluj-Napoca şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj.
Prin urmare, legal au apreciat cele două instanţe că pârâtul îşi exercită în mod abuziv drepturile conferite de lege.
Susţinerea recurentului că ambele instanţe au aplicat greşit dispoziţiile art. 723 Cod proc.civ., deoarece acest text este străin de obiectul cauzei, este greşită. Acest text reprezintă cadrul general cu privire la exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, dar recurentul nu observă însă că ambele instanţe au analizat susţinerile pârâtului şi în raport
de faptul că, conform susţinerilor lui i s-ar aduce sau nu vreun prejudiciu, prin amplasarea firmei pe faţa da clădirii, prin raportare la dispoziţiile art. 998-999 C civil, chiar dacă aceste texte nu au fost invocate în mod expres.
Recurentul este de asemenea în eroare atunci când invocă în susţinerea recursului său că instanţele au aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 15 şi 1353 din Noul Cod Civil, care reglementează abuzul de drept. Aceasta pentru că Noul Cod Civil a intrat în vigoare în data de 1.10.2011 şi se aplică cauzelor începute după intrarea lui în vigoare, ori prezenta cauză a fost înregistrată în data de 18.08.2011, anterior datei de 1.10.2011. (Judecător Ana Ionescu)
| ← Construcţii executare nelegal. Desfiinţare | Obligaţie de a face. Acţiune având ca obiect obligarea... → |
|---|
