Rectificarea cotelor indivize comune, ca urmare a scoaterii unei uscătorii de bloc din părţile indivize comune şi transformarea în proprietate exclusivă. Admitere

Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 4178/R din 5 octombrie 2012

Prin sentinta civilă nr. 247/27.02.2012, pronunţată de Judecătoria Dej, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta B.C., în contradictoriu cu pârâţii CEC Dej, B.C.R., V.R. SA, Ministerul Finanţelor Publice - AFP Dej, B.G. Gherla, F.P., F.S.A., şi în consecinţă:

S-a dispus rectificarea cotelor indivize comune înscrise în CF col Dej nr. 8006 privind imobilul cu nr.top.4264/S situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1, judeţ Cluj, potrivit documentaţiei tehnice întocmită de sing B.V., ca urmare a încetării destinaţiei de folosinţă comună a părţii indivize comune reprezentată de uscătorie.

S-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei B.C. asupra imobilului situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1, ap.31, judeţ Cluj, având nr. top. nou 4264/S/XXXI cu ramura de folosinţă ”uscătorie” cu cota părţi aferente părţilor indivize comune menţionate în documentaţia tehnică întocmită de sing B.V., ca bun propriu în cota de 1/1 parte, cu titlu de cumpărare, dobândit în baza sentinţei civile nr. 690/2009 împreună cu încheierea civilă din 28.02.2011 ale Judecătoriei Dej.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei următoarele:

„Prin acţiunea civilă formulată de reclamanta B.C., în contradictoriu cu pârâţii CEC DEJ, B.C.R., V.R. SA, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - AFP Dej, B.G. GHERLA, F.P., F.S.A., se solicită să se dispună rectificarea cotelor indivize comune înscrise în CF col Dej nr. 8006 privind imobilul cu nr.top.4264/S situat în Dej str. F. nr. 11 Bl.C1, judeţ Cluj, potrivit documentaţiei tehnice întocmită de sing B.V., ca urmare a încetării destinaţiei de folosinţă comună a părţii indivize comune reprezentată de uscătorie. Să se dispună întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei DB.C. ASUPRA imobilului situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1,ap.31, judeţ Cluj, având nr.top.4264/S/XXXI cu ramura de folosinţă”uscătorie” cu cota părţi aferente părţilor indivize comune menţionate în documentaţia tehnică întocmită de sing B.V., ca bun propriu în cota de 1/1 parte, cu titlu de cumpărare, dobândit în baza sentinţei civile nr. 690/2009 împreună cu încheierea civilă din 28.02.2011 ambele pronunţate în dosarul nr. 992/219/2009 al Judecătoriei Dej.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că doreşte să-şi înscrie în CF dreptul de proprietate astfel dobândit.

Prin întâmpinarea depusă la dosar de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice se solicită respingerea acţiunii formulate de reclamantă, pe considerentul lipsei calităţii procesuale pasive.

Analizând probele dosarului, prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit documentaţiei tehnice întocmită de sing B.V., s-a propus rectificarea cotelor indivize comune privind imobilul cu nr.top.4264/S situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1, judeţ Cluj, înscris în CF col Dej nr. 8006 ca urmare a încetării destinaţiei de folosinţă comună a părţii indivize comune reprezentată de uscătorie.

Pârâţii de ord.1-5 au fost împrocesuaţi pentru opozabilitatea hotărârii, întrucât sunt titulari ai unui drept de ipotecă.

Potrivit art.41 alin.2 din Legea 7/1996” Imobilul se poate modifica prin dezlipire, dacă se desparte o parte dintr-un imobil. Dezlipirea unei părţi dintr-un imobil se face în lipsa unei convenţii contrare, împreună cu sarcinile care grevează imobilul.. Dacă imobilele sunt grevate cu sarcini reale operaţia de alipire, nu se poate face decât cu acordul titularilor acestor sarcini”

De asemenea potrivit art.37 alin.1 din acelaşi act normativ” Hotărârea prin care sa admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acţiunea nu va fi admisă”

În baza sentinţei civile nr. 690/2009 împreună cu încheierea civilă din 28.02.2011 ambele pronunţate în dosarul nr. 992/219/2009 al Judecătoriei Dej, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate în cota de 1/1 parte, asupra imobilului ap. 31 cu nr. top. 4264/S/XXXI cu ramura de folosinţă ”uscătorie” prin încetarea destinaţiei de folosinţă comună a uscătoriei.

Deoarece reclamanta doreşte să-şi înscrie în CF dreptul de proprietate astfel dobândit, instanţa în temeiul art. 22, 33-37,42-45 din Legea 7/1996, art.658 din Noul Cod Civil, a admis acţiunea aşa cum a fost formulată şi în baza actelor depuse la dosar.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă.

În motivarea apelului se arată că apelantul a învederat ca în cuprinsul cererii de chemare în judecata nu se regăsesc nici considerentele de fapt şi nici considerente de

drept pe baza cărora reclamanta îşi formulează acţiunea si în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice în calitate de reprezentant al Statului Român alături de ceilalţi pârâţi din cauza.

Din analiza documentaţiei tehnice anexate în probaţiune la acţiune respectiv, a cărţilor funciare rezulta ca Statul Român fără nici o altă menţiune are întabulat un drept de proprietate asupra terenului pe care a fost edifica ulterior imobilul in discuţie.

Prin urmare, Ministerul Finanţelor Publice nu a figurat niciodată în calitate de proprietar asupra terenului în discuţie nici în nume propriu şi nici în calitate de reprezentat al statului şi nu a deţinut nici un drept de garanţie asupra acestuia.

Mai arată că în cauză calitatea procesuala pasiva a MFP şi situaţia juridica a terenului în discuţie trebuie stabilita în acord cu prevederile legale care reglementează domeniul public, respectiv Legea 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia. În concret, în conformitate cu prevederile art.3 alin.2 coroborat cu art.12 alin.2, din Legea 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice are calitate de reprezentant al Statului numai atunci când obiectul litigiului se refera la bunuri care fac parte din domeniul public de interes naţional, neavând calitate în cazul bunurilor atribuite în folosinţa altor instituţii sau autorităţi astfel cum menţionează reclamanta în considerentele acţiunii.

Terenul în discuţie nu face parte din categoria bunurilor de interes public naţional, întrucât pe acesta au fost edificate construcţii deţinute de persoane fizice.

Prin întâmpinarea formulată intimata reclamantă B.C. a solicitat respingerea apelului, arătând că a înţeles să formuleze acţiunea în contradictoriu cu paratul STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE întrucât acesta figurează cu un drept de ipoteca pentru suma de 29.300 Euro, aprobat prin O.U.G. nr. 60/2009 şi H.G. nr. 717/2009, înscris în CF nr.50012-C1-U1 Dej, nr. top. 4264/XXIX, sub C3, raportat la împrejurarea ca pârâţii F.P. si soţia F.S.A. au contractat un credit prin programul " Prima casa".

în şedinţa publică din 31.05.2012 Tribunalul, din oficiu, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 297/31.05.2012, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

A respins apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 247/27.02.2012 pronunţată în dosarul nr. 3710/219/2011 al Judecătoriei Dej, care a fost păstrată în întregime, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.

A fost obligat apelantul să plătească intimatei Baciu Cristina suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Motivând decizia, Tribunalul a reţinut, în considerentele acesteia, următoarele:

„Prin acţiunea formulată reclamanta B.C. a chemat în judecată, printre alţii, şi pe pârâtul MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, pe considerentul că acesta este înscris în CF în calitate de titular al unui drept de ipotecă asupra apartamentului nr.29, aflat în proprietatea numiţilor Frenţiu Petru şi Frenţiu Simona Alexandrina.

Aşadar, contrar susţinerilor apelantului, Ministerul Finanţelor Publice nu a fost chemat în judecată în calitate de reprezentant al Statului Român, ci în nume propriu.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice a fost împrocesuat întrucât s-a susţinut calitatea sa de titular al unui drept de ipotecă asupra imobilului menţionat şi nu în calitate de proprietar asupra terenului înscris în CF 8006 Dej. De altfel, este de observat că Statul Român nu mai are calitatea de proprietar asupra terenului menţionat, ca urmare a înstrăinării apartamentelor din blocul edificat pe teren şi a cotelor părţi aferente apartamentelor, în favoarea unor persoane fizice.

În consecinţă, atât timp cât Ministerul Finanţelor Publice are calitatea de parte în proces în nume propriu, apelul Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, este formulat de o persoană care nu are calitatea de parte.

Pentru aceste considerente, tribunalul urmează să admită excepţia lipsei calităţii procesuale active a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi să respingă apelul, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.

În baza dispoziţiilor art.274 C.proc.civ. apelantul va fi obligat să plătească intimatei suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocaţial”.

împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, _pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C.pr.civ., modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă.

În motivarea recursului s-a arătat că soluţia instanţei de apel este greşită în condiţiile în care a reţinut poziţia intimatei reclamante, potrivit căreia, aceasta a înţeles să cheme în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, întrucât acesta are un drept de ipotecă înscris în CF.

Ministerul Finanţelor Publice are calitatea de reprezentant al Statului Român şi nu stă în judecată în nume propriu, fiind reprezentat în proces de Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene/municipiului Bucureşti.

S-au mai invocat în motivarea recursului dispoziţiile Ordinului nr. 2179/1528/25.08.2010, ale art. 15 din O.U.G. nr. 69/2010, ale art. 2, art. 16 alin. 1 din

O.U.G. nr. 69/2010, ale O.U.G. nr. 64/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008.

Recursul este netimbrat.

Pentru primul termen de judecată stabilit în vederea judecării recursului, recurentul a fost legal citat, încă din data de 3 septembrie 2012, cu menţiunea timbrării recursului cu o taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei şi un timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, aspect confirmat de dovada de îndeplinire a procedurii de citare.

La data de 24.09.2012 recurentul a formulat o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, apreciind că este scutit de plata acestora, în temeiul art. 26 pct. 2 din

O.M.J. nr. 760/1999 şi a Legii nr. 146/1997, întrucât cauza are ca obiect venituri publice.

Prin Încheierea Camerei de Consiliu din 01.10.2012, Curtea de Apel Cluj a respins ca tardivă această cerere de reexaminare formulată de recurent.

În consecinţă, pentru termenul de judecată din 05.10.2012, subzista obligaţia recurentului de a timbra recursul cu suma de 4 lei taxa judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar, aşa cum de altfel recurentul a fost legal citat, cu această menţiune.

Până la termenul de judecată din 05.10.2012 recurentul nu a depus la dosarul cauzei dovada achitării timbrajului aferent recursului, iar la termenul de judecată din

05.10.2012, deşi s-au făcut două strigări ale cauzei, recurentul nu s-a prezentat în instanţă

pentru a depune la dosar chitanţele care să ateste plata taxelor de timbru şi nici nu au fost expediate prin poştă, la dosarul cauzei, respectivele chitanţe.

Aşa fiind, constatând că recurentul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a timbra recursul, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 35 alin. 5 din

O.M.J. 760/C/1999, Curtea urmează să anuleze ca netimbrat prezentul recurs.

Intimaţii nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs. (Judecător Camen-Maria

Conţ)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Rectificarea cotelor indivize comune, ca urmare a scoaterii unei uscătorii de bloc din părţile indivize comune şi transformarea în proprietate exclusivă. Admitere