Antecontract de vânzare-cumpărare. Teren agricol situat în extravilan. Neexercitarea dreptului de preempţiune. Inadmisibilitatea pronunţării hotărârii care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare
| Comentarii |
|
1. Prin antecontractul de vânzare-cumpărare, promitentul-vânză-tor s-a obligat ca în termen de două luni „să efectueze formalităţile şi să obţină documentele ce atestă transformarea categoriei terenului din extravilan în intravilan construibil sau, în cazul în care această autorizaţie nu va fi eliberată, să obţină dovada exercitării dreptului de preempţiune la cumpărarea terenului, urmând prevederile legale”.
2. în speţă însă, reclamanta nu a făcut dovada că s-au îndeplinit formalităţile şi s-au obţinut documentele pentru transformarea categoriei terenului din extravilan în intravilan construibil, nici că s-ar fi exercitat dreptul de preempţiune pentru cumpărarea terenului, conform dispoziţiilor legale. Cum potrivit art. 70 din Legea nr. 18/1991, actul încheiat cu încălcarea dreptului de preempţiune prevăzut la art. 69 din aceeaşi lege este anulabil, instanţa nu poate obliga pârâta să încheie un act întocmit fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi nici să suplinească voinţa acesteia la încheierea contractului.
Jud. Sectorului 1 Bucureşti, sent. civ. nr. 4210 din 10 aprilie 2001, rămasă irevocabilă prin neapelare,
La data de 28.02.2001 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în urma declinării de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, acţiunea formulată la 14.11.2000 de către reclamantul A.I. împotriva pârâtei N.M., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să-i vândă terenul în suprafaţă de 760 mp (tarlaua 168,
parcela 14), situat în Bucureşti, şos. P., sector 1, urmând ca hotărârea să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare şi titlu de proprietate pentru reclamant.
In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, la data de 13.04.2000, a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 1743, prin care pârâta s-a obligat să-i vândă, până cel mai târziu la 10.06.2000, la preţul de 7.600 dolari SUA, terenul situat în Bucureşti, şos. P., sector 1, în suprafaţă de 760 mp (tarlaua 168, parcela 14), preţul fiind plătit la data semnării antecontractului, dar nici până în prezent pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia.
In drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 1073 şi urm. C. civ. 1864, iar în dovedirea acţiunii a depus la dosar înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. 846/6.02.2001, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pe motiv că terenul ce face obiectul litigiului se află în sectorul 1, iar instanţa urmează a constata existenţa dreptului de proprietate, prin urmare, se aplică art. 13 CPC. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat neîntemeiată acţiunea, pentru considerentele expuse mai jos.
Din antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 1743/13.04.2000 al BNP Şt.R.O., instanţa a reţinut că promitentul-vânzător s-a obligat ca „până la 10.06.2000 să efectueze toate formalităţile şi să obţină documentele ce atestă transformarea categoriei terenului din extravilan în intravilan construibil sau, în cazul în care această autorizaţie nu va fi eliberată, să obţină dovada exercitării dreptului de preempţiune la cumpărarea terenului, urmând prevederile legale”. De asemenea, prin acelaşi act, părţile au convenit, pentru cazul neîndeplinirii obligaţiilor asumate prin contract, dacă promitentului-cumpărător nu i se va înapoia întreaga sumă de 7.600 dolari SUA, reprezentând preţul plătit, ca promitentul-cumpărător să se adreseze instanţei în vederea obligării promitentei-vânzătoare să vândă terenul din Bucureşti, şos. P., sector 1, tarlaua 168, parcela 14, hotărârea urmând a ţine loc de act de vânzare-cumpărare şi titlu de proprietate. Prin notificarea nr. 5193/1.11.2000 a executorilor judecătoreşti ai Judecătoriei Sectorului 2, reclamantul a notificat-o pe pârâtă să îl contacteze în 5 zile de la primire, în vederea definitivării contractului.
Instanţa a constatat că reclamantul nu a făcut dovada că s-au îndeplinit formalităţile şi s-au obţinut documentele pentru transformarea categoriei terenului din extravilan în intravilan construibil şi nici că s-ar fi exercitat dreptul de preempţiune pentru cumpărarea terenului, conform dispoziţiilor legale. De asemenea, reclamantul nu a făcut dovada că i-ar fi cerut în prealabil pârâtei să-i restituie suma plătită, condiţie prevăzută în antecontract pentru a formula acţiune în justiţie.
Instanţa constată că este anulabil, conform art. 70 din Legea nr. 18/1991, modificată, actul de înstrăinare încheiat cu încălcarea dreptului de preempţiune prevăzut la art. 69 din aceeaşi lege, prin urmare, instanţa nu poate obliga pârâta să încheie un act întocmit fară respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi nici să suplinească voinţa acesteia la încheierea contractului. Pe de altă parte, având în vedere că nu au fost îndeplinite aceste formalităţi prealabile obligatorii potrivit chiar ultimei părţi a antecontractului, reclamantul nu are dreptul decât la despăgubiri.
Pentru aceste considerente, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea.
| ← Conflict de competenţă. Caracter evaluabil în bani al... | Acţiune având ca obiect o hotărâre care să tină loc de act... → |
|---|
