Asociatii de proprietari. Jurisprudență Locuinţe
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 10402 din data de 25.11.2016
Data publicare portal: 06.03.2017
Prin sentința civila nr. 10402/25.11.2016 pronunțata in cauza nr. 8708/311/2016 Judecătoria S. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei … invocată de instanță din oficiu, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul …în contradictoriu cu pârâtul …, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâta …, a obligat pârâta …. să achite reclamantului … suma de 599 lei, reprezentând rata și dobânda aferente anului 2013 în cuantum total de 209,87 lei, rata și dobânda aferente anului 2014 în cuantum total de 198,94 lei, rata și dobânda aferente anului 2015 în cuantum total de 190,19 lei, a respins cererea reclamantului … de obligare a pârâtei … la plata majorărilor de întârziere ca neîntemeiată, a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 15.09.2016, sub nr. 8708/311/2016, reclamantul … în contradictoriu cu pârâții … și … a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 801,39 lei, reprezentând cota de contribuție a asociației de proprietari/proprietarilor - pentru lucrările de intervenție realizate la imobilul aparținând pârâtei …, reprezentând: 174,89 lei debit pentru anul 2013 și 99,68 lei majorări de întârziere calculate până la data de 07.07.2016, 34,98 lei dobândă pentru anul 2013 și 19,95 lei majorări de întârziere calculate până la data de 07.07.2016, 174,89 lei debit pentru anul 2014 și 57,71 lei majorări de întârziere calculate până la data de 07.07.2016, 24,05 lei dobândă pentru anul 2014 și 7,93 lei majorări de întârziere calculate până la data de 07.07.2016, 174,89 lei debit pentru anul 2015 și 15,74 lei majorări de întârziere calculate până la data de 07.07.2016, 15,3 lei dobândă pentru anul 2015 și 1,38 lei majorări de întârziere calculate până la data de 07.07.2016, și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În fapt, în esență, reclamantul a arătat că între el, în calitate de mandatar, și …, în calitate de mandant, s-a încheiat contractul de mandat nr. … conform prevederilor art. 10 din O.U.G. nr. 18/2009, prin care … a mandatat coordonatorul local să stabilească și să efectueze în numele și pentru mandant măsurile și acțiunile ce se impun în condițiile și cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 18/2009.
Prin hotărârea … nr. 2/12.03.2009 din cadrul …, din care face parte și pârâta …, s-a hotărât înscrierea asociației în programul local privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe conform O.U.G. nr. 18/2009 și a fost împuternicit președintele asociației să semneze contractul de mandat și actul adițional și să solicite înscrierea în programul local.
În tabelul anexat acestei hotărâri este înscris și imobilul proprietatea pârâtei ….
Urmare a acestei hotărâri a fost încheiat contractul de mandat menționat conform căruia lista proprietarilor din blocul de locuințe unde figurează și pârâta … și care face parte integrantă din acesta. De asemenea, a fost încheiat și actul adițional la acest contract prin care … și-a exprimat acordul privind valoarea lucrărilor de intervenție și a aprobat constituirea sumei necesare cofinanțării cotei corespunzătoare cotei părți prevăzută de O.U.G. nr. 18/2009.
Prin procesul-verbal de recepție nr. 9087/2010 se atestă faptul că lucrarea de reabilitare termică a blocului de locuințe … de pe str. … s-a executat.
Prin H.C.L. nr. 220/2009 s-a aprobat achitarea din bugetul local a 15% din valoarea lucrărilor de intervenție corespunzătoare asociațiilor de proprietari/proprietarilor, pentru imobilele incluse in programul privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuit, cu aplicarea dobânzii de referința a …, ce urmau a fi recuperate într-o perioadă de maxim 10 ani, în rate lunare egale de la asociațiile de proprietari/proprietari.
… și pârâta …, deși înștiințate, nu și-au îndeplinit obligațiile de plată constând în achitarea cotei părți ce le revenea, figurând cu un debit restant reprezentând avans, debit și dobândă pentru anii 2013, 2014, 2015 în cuantum total de 801,39 lei, astfel că se impune obligarea acestora în solidar la plata acestei sume.
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat să se folosească de proba cu înscrisuri și de orice alte probe a caror necesitate rezulta din dezbateri. A atașat la dosarul cauzei înscrisuri (filele nr. 6-60).
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile, art. 969 din Codul civil din 1864 și următoarele și art. 1039 din Codul civil din 1864; dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 18/2009, ale Contractului de mandat nr. 8039/07.05.2009 și ale Actului adițional încheiat la contractul de mandat.
Pârâtele nu au formulat întâmpinare.
La termenul din data de 18.11.2016 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ….
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 12.03.2009 a fost adoptată Hotărârea …din … prin care s-a hotărât înscrierea asociației de proprietari în programul local privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe și a fost împuternicit președintele asociației de proprietari să semneze în numele și pentru asociația de proprietari contractul de mandat transmis de coordonatorul local și să solicite înscrierea în programul local (Hotărârea … nr. 2 din 12.03.2009 - filele nr. 57-58).
… a solicitat înscrierea în programul local de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe (conform solicitării nr. 12/30.04.2009 - filele nr. 59-60, înregistrată de reclamant sub nr. 8039/07.05.2009-fila nr. 50).
Pârâta … face parte din … fiind proprietarul apartamentului nr. …din blocul …, de pe str. … (conform tabelului anexat- filele nr. 52-53).
La data de 07.05.2009, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, a fost încheiat contractul de mandat nr. 8039 între …, în calitate de mandatar, și …, în calitate de mandant prin care mantadarul era împuternicit de mandant să stabilească și să efectueze în numele și pentru mandant, cu titlu gratuit, măsurile și acțiunile care se impun în condițiile și cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 18/2009 (filele nr. 37-44). Prin acest contract s-a prevăzut obligația mandantului … să constituie suma necesară cofinanțării corespunătoare cotei părți prevăzute de O.U.G. nr. 18/2009 (art. 4 lit. A lit. c din contractul de mantat).
Ulterior, a fost încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de mandat (filele nr. 45-46) prin care mandantul … îl mandata pe mandatarul coordonator local … să contracteze executarea lucrărilor de intervenție la blocul de locuințe și totodată lua act de cota parte ce îi revenea asociației de proprietari pentru finanțarea executării lucrărilor, stabilindu-se că la fondul de reparații al asociației de proprietari se constituie prin contribuții ale proprietarilor proporțional cu cota indiviză deținută suma necesară cofinanțării în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor (art. 4 din actul adițional).
Pârâta … a solicitat reclamantului … preluarea a 15% din cota de contribuție ce îi revenea la finanțarea programului de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, urmând a rambursa eșalonat în 10 ani această cotă (cererea înregistrată sub nr. …- fila nr. 49).
Prin Hotărârea … nr. … s-a aprobat achitarea de la bugetul local a 15% din valoarea lucrărilor de intervenție corespunzătoare asociațiilor de proprietari/proprietarilor pentru imobilele incluse în programul privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuit. Aceste sume achitate din bugetul local urmând a fi recuperate într-o perioadă de maxim 10 ani, în rate lunare egale, de la asociațiile de proprietari/proprietari.
Ulterior, hotărârea nr. … a fost modificată prin Hotărârea …nr. … prin care a fost stabilită modalitatea de plată a contravalorii cotei de contribuție aferentă asociației de proprietari/proprietarilor ce fac parte din programul privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe și modalitatea de recuperare a acestor sume stabilindu-se costul total al lucrării de reabilitare suportat de asociațiile de proprietari/proprietari prin înmulțirea suprafeței utile a apartamentului cu suma de 55 lei. Totodată s-a stabilit că avansul ce trebuie să fie achitat la recepționarea lucrării se stabilește prin aplicarea procentului de 25% asupra costului total al lucrării ce revine asociației de proprietari/proprietarilor, avans ce va fi achitat în termen de maxim 30 de zile de la data aducerii la cunoștință a cuantumului acestuia, iar diferența de plată va fi recuperată de la asociațiile de proprietari/proprietari într-o perioadă de maxim 10 ani, în rate anuale egale, la care se adaugă dobânda de referință a … din ziua plății, rata anuală urmând a fi achitată până cel mai târziu la data de 15 decembrie.
La finalizarea lucrărilor de reabilitare termică a fost întocmit procesul-verbal de recepție semnat de reprezentantul pârâtei … (procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. … - filele nr. 35-36).
Reclamantul le-a comunicat pârâtelor somații și înștiințări de plată cu sumele ce trebuiau achitate (filele nr. 6-32).
În drept, programul local privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe reprezintă documentul fundamentat și elaborat de autoritățile administrației publice locale (ale municipiilor, orașelor, comunelor, respectiv ale sectoarelor municipiului …), pe baza contractelor de mandat încheiate cu asociațiile de proprietari, aprobat prin hotărâre a consiliului local, întocmit în vederea fundamentării alocațiilor de la bugetul local și de la bugetul de stat (art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe).
Finanțarea executării lucrărilor de intervenție se asigură astfel: a) 50% din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul …; b) 30% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale și/sau din alte surse legal constituite; c) 20% din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite (art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe). Cota de contribuție prevăzută la lit. c se asigură de către asociația de proprietari pe durata executării lucrărilor de intervenție, în baza situațiilor de lucrări (art. 13 alin. 2 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe).
Autoritățile administrației publice locale pot asigura, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, pe lângă cota de 30% și preluarea parțială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenție corespunzătoare cotei de 20% ce revine asociației de proprietari. Autoritățile administrației publice locale pot hotărî cu privire la măsurile aplicabile în vederea recuperării sumelor avansate pentru acoperirea cotei de 20%, pe baza mecanismelor proprii stabilite de acestea (art. 14 alin. 1 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe- forma în vigoare în 2009).
În accepțiunea O.U.G. nr. 18/2009 contractul de mandat are drept scop mandatarea coordonatorului local (primarul municipiului, orașului și comunei, precum și primarii ai sectoarelor municipiului … în a căror responsabilitate revine coordonarea programelor locale, în calitate de autorități contractante) de către asociația de proprietari în vederea stabilirii măsurilor și acțiunilor ce se impun pentru creșterea performanței energetice a blocului de locuințe. Prin contractul de mandat se prevăd obligațiile părților, precum și alte clauze asupra cărora părțile convin.
Obiectul contractului de mandat îl constituie mandatarea de către asociația de proprietari (mandant), beneficiar al investiției, a coordonatorului local (mandatar) să stabilească și să efectueze, în numele și pentru mandant, cu titlu gratuit, măsurile și acțiunile ce se impun, în condițiile și cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009.
În temeiul acestui contract mandatarul are dreptul să solicite mandantului virarea sumei aferente părții ce îi revine, pe baza deconturilor de plată a lucrărilor executate, iar membrii asociației de proprietari au obligația să constituie suma necesară cofinanțării corespunzătoare cotei-parte prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009, președintele … având obligația să vireze pe numele mandatarului suma ce îi revine, conform legii, pentru plata lucrărilor de intervenții executate.
Prin actul adițional la contractul de mandat se stabilesc și se individualizează obligațiile de plată pentru executarea lucrărilor de intervenție (art. 11 alin. 3 teza finală din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe).
În ceea ce privește legea civilă aplicabilă contractului de mandat din cauza pendinte instanța reține că legiuitorul a stabilit ca regulă aplicarea legii în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privința condițiilor de validitate și, pe cale de consecință, a nulității, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de intrepretare a actului, pentru efectele actului juridic, inclusiv cele produse după intrareaîn vigoare a unei noi legi, pentru executarea obligațiilor asumate de părți, pentru încetarea actului juridic. Această regulă se desprinde atât din dispozițiile art. 6 alin. 2 și 3 din codul civil (actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor; actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi), reluate în art. 3 și art. 4 din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil, cât și din art. 102 alin. 1 din legea nr. 71/2011 potrivit căruia contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
În raport de aceste aspecte se constată că îi sunt aplicabile contractului de mandat dispozițiile Codului civil din 1864.
Acest contract de mandat formează un tot indivizibil cu actele în vederea cărora a fost dat, existând o legătură indeniabilă între contractul de mandat (în care au fost prevăzute actele juridice pentru care a fost împuternicit mandatarul de către mandant) și actul adițional la acest contract (prin care este stabilită valoarea lucrărilor de intervenție și cota parte ce revine în plată asociației de proprietari din această sumă), acestea urmărind efectuarea investițiilor pentru executarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, investiții de interes legitim public local.
Pentru acoperirea sumei necesare pentru cofinanțare pârâta …, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. 1 lit. a O.U.G. nr. 18/2009, a formulat către reclamant o cerere de preluare a 15% din cota de contribuție de 20 % ce îi revenea acesteia (cererea înregistrată sub nr. …- fila nr. 49), cerere care a fost acceptată, fiind emise în acest sens hotărârile … nr. … prin care s-a hotărât achitarea din bugetul local a unui procent de 15% din valoarea lucrărilor de intervenție corespunzătoare asociațiilor de proprietari și nr. … prin care s-a stabilit modul de recuperare a acestor sume de la reclamantă.
În raport de dispozițiile art. 248 din codul de procedură civilă instanța se va pronunța mai întâti asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ….
Se reține că obligația solidară pasivă reprezintă acea obligație cu mai mulți debitori de la care creditorul este îndreptățit să ceară executarea intergrală a prestației care formează obietul obligației (art. 1039 din codul civil din 1864). Izvoarele solidarității pasive sunt voința părților, exprimată prin actele juridice, și legea. Întrucât solidaritatea este o excepție de la regula de drept comun a divizibilității datoriei, ea trebuie să fie stipulată expres întrucât ea nu se prezumă (art. 1041 din codul civil din 1864).
În cauză nu există solidaritate pasivă între pârâte întrucât raporturile juridice s-au născut doar între reclamant și ….
Chiar dacă art. 1551 din codul civil din 1864 preved expres că mandanții care au numit același mandatar sunt ținuți solidar să răspundă pentru toate efectele mandatului, în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții legale care să justifice existența solidarității pasive a pârâților … și … în raport cu creditorul reclamant … întrucât părți ale contractului de mandat și actului adițional la acest contract sunt doar reclamantul, în calitate de mandatar, și pârâta … în calitate de mandant și mai mult decât atât cererea de preluare a 15% din cota de contribuție ce îi revenea la cofinanțarea programului de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe (cererea înregistrată sub nr. …- fila nr. 49) a fost efectuată de … și nu de pârâta …, astfel că pârâta … nu poate fi obligată în solidar alături de …chiar dacă și ea este beneficiară a lucrărilor de creștere a performanței energetice a blocului de locuințe, în calitatea sa de membru al asociației de proprietari întrucât în această calitate ea are obligația de a achita către asociație sumele necesare pentru constituirea fondului de reparații corespunzător cu cota parte indiviză deținută.
Calitatea procesuală se determină în concret în raport de litigiul care face obiectul cauzei, numai o anumită persoană putând fi reclamant, respectiv pârât în cadrul raportului juridic litigios și presupune existența unei identități între cel care formulează cererea și cel care este titularul dreptului din raportul dedus judecății (calitatea procesuală activă), precum și, pe de altă parte, între cel împotriva căruia este îndreptată cererea și cel obligat în același raport juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Având în vedere că, așa cum s-a reținut, părțile raportului juridic obligațional din cauza pendinte sunt doar creditorul reclamant … și pârâta debitoare …în sarcina cărei incumbă obligația achitării sumei reprezentând 15% din cota de contribuție de 20 % ce revenea acesteia la cofinanțarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei …, urmând a se respinge cererea de chemare în judecată față de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește fondul cauzei, din analizarea probatoriului administrat instanța constată că cererea reclamantului este întemeiată în parte întrucât acesta a preluat 15% din cota de contribuție de 20 % ce revenea asociației de proprietari la cofinanțarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, însă pârâta … nu a făcut dovada achitării sumelor reprezentând rata și dobânda aferente anului 2013 în cuantum total de 209,87 lei (174,89+34,98), rata și dobânda aferente anului 2014 în cuantum total de 198,94 lei (174,89+24,05), rata și dobânda aferente anului 2015 în cuantum total de 190,19 lei (174,89+15,3), motiv pentru care se va dispune obligarea pârâtei … la plata către reclamant a acestor sume în cuantum total de 599 lei.
În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâtei și la plata majorărilor de întârziere în temeiul dispozițiilor art. 1241 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, instanța reține că această solicitare este neîntemeiată pentru argumentele care succed.
Raportul juridic dedus judecății în cauza pendinte este un raport de drept civil care are la bază contractul de mandat dintre părți, actul adițional la acest contract (prin care este stabilită valoarea lucrărilor de intervenție și cota parte ce revine în plată asociației de proprietari din această sumă) și solicitarea asociației de proprietari acceptată de reclamant de preluare a 15% din cota de contribuție ce îi revenea la finanțarea programului de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, urmând a rambursa eșalonat în 10 ani această cotă, prin acestea urmărindu-se efectuarea investițiilor pentru executarea lucrărilor de intervenție pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, investiții de interes legitim public local.
Codul de procedură fiscală reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal (art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală), privind administrarea drepturilor vamale, precum și pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel (art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).
Reglementarea nu se aplică însă pentru administrarea creanțelor datorate bugetului general consolidat rezultate din raporturi juridice contractuale, cu excepția redevențelor miniere, a redevențelor petroliere și a redevențelor rezultate din contracte de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de … (art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).
Așadar, sub incidența codului de procedură fiscală intră veniturile fiscale datorate statului, cu excepția celor rezultate din raporturi juridice contractuale.
Potrivit art. 1241 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, prin excepție de la prevederile art. 119 alin. 1 și art. 1201 (care reglementează dobânzile și penalitățile de întârziere), pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere, iar nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Pentru a se stabili dacă dispozițiile codului de procedură fiscală în baza căruia au fost calculate majorările de întârziere solicitate sunt aplicabile în cauză este necesar a se stabili care este raportul dintre creanța și obligația fiscală și distincțiile dintre creanța fiscală și creanța de natură civilă.
Creanța fiscală reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal. Din aceste raporturi rezultă atât conținutul, cât și cuantumul creanțelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creanțe fiscale principale; b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii (art. 21 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală). Obligația fiscală reprezintă, în accepțiunea codului de procedură fiscală: a) obligația de a declara bunurile și veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligația de a calcula și de a înregistra în evidențele contabile și fiscale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; c) obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligația de a plăti dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligații de plată accesorii; e) obligația de a calcula, de a reține și de a înregistra în evidențele contabile și de plată, la termenele legale, impozitele și contribuțiile care se realizează prin stopaj la sursă; f) orice alte obligații care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale (art. 22 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).
Noțiunile de creanță și obligație fiscală sunt identice, cu deosebirile de nuanță ce țin de unghiul din care provin, al statului sau al contribuabilului. Din punct de vedere al creditorului, raportul de obligație apare ca un drept de creanță, iar din punctul de vedere al debitorului apare ca o datorie, ca o obligație în sens restrâns.
Creanța fiscală se distinge de creanța civilă prin unele particularități, și anume creanța fiscală este un act juridic declarativ de drepturi și obligații care este executoriu prin el însuși, astfel că nu există interes în promovarea unei acțiuni în justiție pentru obligarea debitorului la plată în cazul unei obligații de natură fiscală, titlul de creanță devenind titlu executoriu prin simpla ajungere la scadență (art. 141 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală), pe când în cazul unei creanțe de natură civilă este necesară o acțiune pentru obținerea unui titlu executoriu.
Din analiza acestor dispoziții se constată că în cauza pendinte nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1241 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală prin care se stabilește nivelul majorării de întârziere pentru obligațiile fiscale principale neachitate în termen întrucât nu există raporturi juridice de drept fiscal, ci sunt incidente raporturi juridice de natură civilă, contractuală, iar creanței datorate bugetului local, ca parte a bugetului general consolidat (care cuprinde și bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale conform art. 3 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010), ce rezultă din acest raport juridic contractual nu i se aplică dispozițiile codului de procedură fiscală (conform art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală), motiv pentru care nu se justifică obligarea asociației de proprietari și la plata majorărilor de întârziere.
… ar fi putut solicita de la asociația de proprietari și plata majorărilor de întârziere cu titlu de obligații de plată fiscale accesorii numai în situația în care ar fi reglementat o taxă pentru reabilitare termică, ca obligație fiscală principală, pentru recuperarea sumelor plătite din bugetul local pentru cota asociației de proprietari, situație în care, însă, nu ar mai fi existat interes din partea reclamantului creditor pentru promovarea unei acțiuni în justiție.
Art. 2 lit. e din H.C.L. 220/2009 astfel cum a fost modificată prin H.C.L. nr. 301/2010 în care se prevede că pentru neplata la termen a tuturor obligațiilor de plată stabilite prin hotărâre atrage perceperea de majorări de întârziere conform legislației în vigoare trebuie interpretat în raport de natura juridică a raportului juridic dintre părți. Astfel, unui raport juridic de drept civil i se aplică dispozițiile corespunzătoare din materia obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani și unde existența unor daune-interese moratorii este prezumată de lege, aceste daune-interese moratorii acoperindu-se prin acordarea dobânzii moratorii stabilite de părți sau, în lipsa acestui lucru, stabilită de lege, destinate să achite prejudiciul cauzat de întârzierea în executarea la termen a obligației pecuniare.
Prin art. 1088 din codul civil din 1864, aplicabil în cauză, contractul de mandat fiind încheiat înainte de 01.10.2011, legiuitorul a consacrat o reparație forfetară și a instituit o prezumție irefragabilă de prejudiciu în caz de neexecutare a obligației din partea debitorului capitalului (art. 1088 din codul civil din 1864 - la obligațiile care au de obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept) și astfel se justifică acordarea dobânzii legale pentru neplata la termen a obligațiilor pecuniare.
Chiar dacă aceste sume de bani fac parte din bugetul local al unității administrativ teritoriale, lor nu le sunt aplicabile dispozițiile art. 1241 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală întrucât aceste venituri nu rezultă din raporturi de drept material fiscal, reclamantul neinstituind o taxă în acest sens, situație în care, de altfel, acțiunea acestuia ar fi fost lipsită de interes deoarece titlul de creanță devine titlu executoriu prin simpla ajungere la scadență, ci din raporturi contractuale cărora nu li se aplică dispozițiile codului de procedură fiscală conform art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală.
Față de cele ce preced instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei …. și va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâta … ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâta …; va obligă pârâta … să achite reclamantului suma de 599 lei, reprezentând rata și dobânda aferente anului 2013 în cuantum total de 209,87 lei, rata și dobânda aferente anului 2014 în cuantum total de 198,94 lei, rata și dobânda aferente anului 2015 în cuantum total de 190,19 lei; va respinge cererea reclamantului … de obligare a pârâtei … la plata majorărilor de întârziere ca neîntemeiată.
Instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată întrucât la dosar nu există nicio dovadă a efectuării unor astfel de cheltuieli.
| ← Rovinieta. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare... | Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială → |
|---|
