Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 6526 din data de 04.07.2016
Data publicare portal: 03.03.2017
Prin sentința civila nr. 6526/04.07.2016 pronunțata in cauza nr. 806/311/2015 J.S. a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de … a comunei ..., a respins acțiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele … și … pentru existența autorității de lucru judecat, a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta …, ca neîntemeiată, a respins acțiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele C… și …, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul J S. la data de 04.02.2016 sub nr. 806/311/2016, reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele … și …, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paratelor sa-i elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 4 ha, suprafata ce se afla pe teritoriul comunei … in T52/1.
În motivarea cererii a arătat că, în fapt, prin decizia nr…. tatălui său… i s-a stabilit dreptul la acțiuni la … jud …, pentru o suprafața de 2,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului … si pentru suprafața de 1,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului …. Autorului său i s-a stabilit deci dreptul la acțiuni pentru o suprafața totala de 4 ha echivalent arabil.
Autorul său a fost trecut in Anexa 19 reprezentând tabelul nominal cu persoanele al căror teren a fost preluat de stat si care au devenit acționari in baza art. 36 din Legea 18/1991, 1a poziția 4 pentru suprafața de 2,50 ha si la poziția 2 pentru suprafața de 1,50 ha, precum si in tabelul nominal privind persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de actionar (anexa 32) cu toata suprafața de 4 ha,tabel întocmit de com. …
Terenul de 4 ha a făcut obiectul contractului de arendare incheiat cu autorul său de către …, incepand cu anul 1996 si pana in anul 2000, acest contract fiind prelungit in luna decembrie 2000 pe o perioada de 5 ani.
Prin procesul verbal incheiat la data de 3.06.1999 s-a întrunit comisia pentru punerea in posesie a locatorilor de pe raza com. …, pe o suprafața de 171,69 ha, iar prin Protocolul incheiat la data de 7.06.1999 intre … si … a com. …, s-a stabilit ca se va face poziționarea pentru fiecare locator pe amplasamentul stabilit.
S-a întocmit planul parcelar din care rezulta ca suprafața de 4 ha se afla localizata in tarlaua 52/1 de pe zona administrative a com. …
Cu toate acestea insa pana in prezent nu s-a eliberat titlul de proprietate.
A solicitat sa se rețină incidența prevederilor art. 57 alin 1 din Regulamentul aprobat prin HG 180/2000,in vigoare la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate,conform cărora persoana fizica căreia i s-a atribuit calitatea de acționar la societăți comerciale pe acțiuni cu profil agricol in temeiul art. 36 din Legea 18/1991, li se atribuie in natura suprafețe cu destinație agricola,de aceeași calitate, pe baza documentelor care atesta fosta proprietate, in perimetrul acestei societăți potrivit art.8 din Legea 1/2000 nemodificata.
Cum planul parcelar a fost intocmit si s-a stabilit amplasamentul terenului de 4 ha,rezulta ca trebuie sa fie pus in posesie si sa i se elibereze titlul de proprietate.
Având in vedere cele mentionate, solicită admiterea acțiunii asa cum a fost formulată.
A solicitat încuviințarea probei cu acte si, eventual,expertiza.
În drept, au fost invocate dispoz art.57 alin 1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuire si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate aprobat prin HG 180/2000 si art. 8 din Legea 1/2000 nemodificata.
Pârâta … a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamantul … ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Pe cale de excepție a invocat pârâta puterea de lucru judecat arătând că, prin sentința civilă nr.l827/31.03.2005 pronunțată de J S. în dosarul nr.2881/2005, rămasă definitivă prin neapelare, s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între numitul … (reclamantul de astăzi) și numitul … a suprafeței de 4 ha. teren arabil situat pe teritoriul comunei …, sat …. Cu ocazia dezbaterii acelei cauze pe fond, s-a reținut faptul că numitului …, în calitate de moștenitor al autorului …, i s-a stabilit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 4 ha. teren prin decizia … nr…. În baza acestei decizii, numitul … a înstrăinat această suprafață de teren către numitul ….
În prezenta speță a arătat că se impune puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1827/31.03.2005 a JS., instanța chemată să soluționeze prezenta cerere fiind ținută de constatările făcute cu ocazia judecăților anterioare.
Față de considerentele expuse, a solicitat admiterea excepției invocate și să se constate intervenită în cauză puterea de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, a învederat faptul că în conformitate cu prevederile art.6 coroborate cu prevederile art.35 și art.36 din H.G. nr.131/1991, rep., în vigoare la data formulării cererii, … are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente și de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane. De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite să primească terenul, precum și completarea fișelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al ….
Față de aceste considerente, solicită respingerea acțiunii formulată de reclamant, față de …, ca neîntemeiată.
În drept, întemeiază prezenta pe prevederile H.G. nr.131/1991, rep., Legii nr. 18/1991, rep, modificată și completată, Codului de procedură civilă.
Pârâta … a depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul …, pentru următoarele motive:
Observând cererea de chemare in judecata, s-a constatat faptul ca nu se impune dezbaterea pe fond a cauzei, motivat de faptul ca exista anumite neconcordante si excepții ce urmează a fi expuse :
Cererea de chemare in judecata nu respecta condițiile de forma si de fond prevăzute de art. 148 alin. (1) NCPC.
Cererea de chemare in judecata este motivata in drept in baza unor acte normative
care nu mai sunt in vigoare la data inregistrarii cererii (art. 8 din Legea nr. 1/2000
nemodificata si art. 57 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 180/2000).
Conform datei inregistrarii cererii, actele legislative incidente care trebuie sa fie
invocate sunt Legea nr. 1/2000 cu modificările si completările ulterioare si H.G. nr.
890/2005 cu modificările si completările ulterioare .
In cazul in care reclamantul dorea aplicarea actelor invocate, trebuia sa formuleze cererea de chemare in judecata la data când acestea erau in vigoare, pe cale de consecința rezultând faptul ca cererea este tardiva .
Observând părțile si obiectul prezentei cauze, a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, motivat de faptul ca, in dosarul civil nr. 7196/311/2013, atât instanța de fond, cât si cea de apel au respins cererea ca neîntemeiata .
Deosebirea dintre cele doua dosare este ca in dosarul nr. 7196/311/2013 reclamant a fost numitul …, in calitate de creditor al numitului … iar în prezentul dosar reclamantul a introdus în cauză și …, obiectul cauzei fiind același .
Pentru aceste motive solicita instanței de judecata sa respingă cererea de chemare in judecata ca neintemeiata .
In temeiul art. 223 coroborat cu art. 411 alin.(l), pct.2 NCPC, s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea pârâtei …, prin care arată următoarele:
Se observa ca textele de lege invocate erau in vigoare in momentul reconstituirii dreptului de proprietate al autorului, respectiv in momentul in care s-a dispus transformarea acțiunilor in suprafețe de teren atribuite efectiv si identificate. Tocmai datorita faptului ca nu si-a respectat obligațiile stabilite prin lege la vremea respectiva, comisia este chemata in judecata in vederea emiterii titlului de proprietate.
Tot in cuprinsul acestui punct se invoca tardivitatea formulării cererii de chemare in judecata. Se observa ca legea nu instituie pentru situația care face obiectul prezentei cereri de chemare in judecata, vreun termen in care sa se poată introduce acțiunea astfel incat sa se poată invoca tardivitatea introducerii cererii de chemare in judecata. Prin urmare solicită respingerea acestei exceptii, in situația in care se va constata ca aceasta este invocata de către parata si nu este o pura afirmație din cuprinsul intampinarii.
S-a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat invocata de către parata. In speța de fata nu exista tripla identitate de parti, obiect si cauza ca in speța care a făcut obiectul dosarului 7196/311/2013. Este vorba de un alt reclamant, de alți pârâți și de alta cauza a cererii de chemare in judecata.
Analizând în temeiul art.248 Cpc actele și lucrările dosarului prin prisma excepției autorității de lucru judecat, instanța reține următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul …, în contradictoriu cu pârâtele … și …, a solicitat obligarea acestora la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 4 ha, suprafață ce se află pe teritoriul comunei …în T52/1.
În fapt, prin sentința civilă nr.10928/03.11.2014 pronunțată de J S. în dosarul nr.7196/311/2013, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu … și … (f.123) prin care s-a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren aflat pe raza com. … și a titlului de proprietate în favoarea lui …, autorul pârâtului ...
Sentința a rămas irevocabilă prin respingerea ca nefondat a apelului.
În drept, potrivit art.430 alin.1 Cpc hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată iar potrivit alin.4 al aceluiași articol, dacă hotărârea nu este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este definitivă.
Conform art.432 Cpc excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.
În considerarea disp. art.435 alin.1 Cpc care prevede că hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora, instanța reține că, pentru existența autorității de lucru judecat, este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiții: identitatea de părți, identitatea de obiect și identitatea de cauză.
Sub aspectul identității de părți:
În privința calității procesuale active a reclamantului … în acțiunea finalizată cu sentința civilă nr.10928/03.11.2014, aceasta a fost justificată de pronunțarea sentinței civile nr.1827/31.03.2005 a J S. prin care s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între reclamant și pârâtul … a suprafeței de 4 ha teren arabil situate pe teritoriul comunei …, sat …, jud. ...
Cu privire la cadrul procesual pasiv, se reține că, exceptând …, celelalte două comisii au fost parte și în procesul demarat în dosarul nr.7196/311/2013.
În prezenta cauză, părți sunt reclamantul …, pârât în dosarul nr.7196/311/2013 și succesor în drepturi al numitului …, iar pârâți sunt …. și …, alături de care a fost chemată și ….
Prin părți, în accepțiunea art.435 Cpc mai sus menționat, se înțeleg atât persoanele între care s-a purtat litigiul inițial, cât și succesorii universali sau cu titlu universal ai acestora sau succesorii cu titlu particular, însă aceștia numai în privința hotărârilor referitoare la dreptul transmis și care sunt anterioare actului de transmitere a dreptului.
După cum doctrina a arătat, nu prezența fizică a părților la proces este esențială, ci prezența juridică, adică participarea la proces în aceeași calitate juridică, fie în nume propriu, fie prin reprezentant.
Astfel, pe de o parte, primul litigiu s-a desfășurat între comisiile abilitate în soluționarea cererilor de fond funciar și numitul …, în calitate de succesor cu titlu particular al numitului …, iar, actualul litigiu se poartă între aceleași comisii de fond funciar și reclamantul …, succesor universal al numitului …. În alte cuvinte, ambele litigii au fost demarcate de …, prin succesorii săi universali sau cu titlu particular, fiind indubitabilă identitatea de părți.
Mai mult, aspectul identității de părți rezultă și din faptul că, dacă în cele două procese se dezbat drepturi care intră în conținutul aceluiași raport juridic, există identitate de părți, chiar dacă, în primul proces, o parte a figurat ca reclamantă și cealaltă ca pârâtă, iar în al doilea proces, acestea sunt inversate, atâta vreme cât părțile, în cazul nostru, … și comisiile de fond funciar, au stat, în ambele procese, în aceeași calitate juridică.
Sub aspectul obiectului cauzei, se reține că, în sfera acestuia se include nu numai obiectul material constând în pretenția concretă, ci și dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului material, de exemplu, dreptul de proprietate, dreptul de creanță.
Prin cererea de chemare în judecată finalizată cu sentința civilă nr.10928/03.11.2014 pronunțată de J S. în dosarul nr.7196/311/2013 instanța a fost învestită cu o solicitare de obligare a pârâtelor la emiterea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren aflat pe raza com. …și a titlului de proprietate în favoarea lui …, autorul pârâtului ....
Prin prezenta acțiune s-a solicitat obligarea pârâtelor la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 4 ha, aflată pe teritoriul comunei … T52/1.
Cum ambele cauze poartă asupra dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 4 ha de pe urma autorului …, instanța constată și îndeplinirea celei de-a doua condiții a autorității de lucru judecat.
Faptul că reclamantul indică o altă locație a acelorași suprafețe de teren, respectiv comuna … în loc de comuna …, cum s-a solicitat în prima acțiune, este lipsit de relevanță, din moment ce există identitate în privința terenului ce face obiectul acțiunii: suprafața de 2,5 ha echivalent arabil de pe urma autorului … și suprafața de 1,5 ha de pe urma autorului ….
În ceea ce privește cauza, ca element al autorității de lucru judecat, instanța are în vedere că, prin cauză se înțelege fundamentul pretenției afirmate. Totodată, prin cauză trebuie înțeleasă instituția sau categoria juridică ori principiul de drept substanțial pe care reclamantul își întemeiază pretenția sa, interesând nu numai regula de drept, ci și împrejurările de fapt datorită cărora regula respectivă se aplică la acea speță. În concret, cauza reprezintă împrejurările de fapt și temeiul juridic al pretenției reclamantului.
Astfel, prima acțiune a fost soluționată în baza legilor fondului funciar, iar în cadrul motivelor acesteia, reclamantul a arătat că, conform deciziei nr. 87 din data de 13.01.1993 Comisia Județeană… a stabilit dreptul la acțiuni numitului …, în calitate de moștenitor al autorului său, …, pentru suprafața de 2,50 ha teren arabil la …, jud. ... Conform deciziei nr. 87/13.01.1993, … a stabilit dreptul la acțiuni numitului …, în calitate de moștenitor al autorului … pentru suprafața de 1,50 ha teren arabil tot la …, jud. ... Întreaga suprafață de 4 ha teren a fost lucrată conform contractului de locație-arendă încheiat la data de 28.07.1996 între numitul … și …, jud. ... Ulterior … a intrat în procedura de lichidare, iar suprafața de teren lucrată de această societate a fost pusă la dispoziția …a comunei …, jud. ... Conform procesului-verbal încheiat la data de 03.06.1999, s-a procedat la predarea suprafeței de 171,69 ha către comuna …, iar …. urma să ia măsuri pentru delimitarea și punerea în posesie a locatorilor. Conform acestui proces verbal, … urma să fie pus în posesie efectivă cu suprafața de 4 ha.
Acțiunea cu care este învestită în prezent instanța a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.57 alin.1 din Regulamentul aprobat prin HG 180/2000 și art. 36 din Legea 18/1991.
În fapt, reluându-se punctual motivarea primei acțiuni, s-a arătat că, prin decizia nr.87/13.01.1993 tatălui său, …, i s-a stabilit dreptul la acțiuni la … jud …, pentru o suprafața de 2,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului … si pentru suprafața de 1,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului ... Autorului său i s-a stabilit deci dreptul la acțiuni pentru o suprafața totala de 4 ha echivalent arabil. Autorul său a fost trecut in Anexa 19 reprezentând tabelul nominal cu persoanele al căror teren a fost preluat de stat si care au devenit acționari in baza art. 36 din Legea 18/1991, 1a poziția 4 pentru suprafața de 2,50 ha si la poziția 2 pentru suprafața de 1,50 ha, precum si in tabelul nominal privind persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de actionar (anexa 32) cu toata suprafața de 4 ha, tabel întocmit de com. ... Terenul de 4 ha a făcut obiectul contractului de arendare incheiat cu autorul său de către …, începand cu anul 1996 si pana in anul 2000, acest contract fiind prelungit in luna decembrie 2000 pe o perioada de 5 ani. Prin procesul verbal incheiat la data de 3.06.1999 s-a întrunit comisia pentru punerea in posesie a locatorilor de pe raza com. …, pe o suprafața de 171,69 ha, iar prin Protocolul incheiat la data de 7.06.1999 intre … si … a com. …, s-a stabilit ca se va face poziționarea pentru fiecare locator pe amplasamentul stabilit. S-a întocmit planul parcelar din care rezulta ca suprafața de 4 ha se afla localizata in tarlaua 52/1 de pe zona administrative a com. ... Cu toate acestea insa pana in prezent nu s-a eliberat titlul de proprietate.
Cum prin cauză se înțelege fundamentul pretenției afirmate, care include nu doar regula de drept, ci și împrejurările de fapt datorită cărora regula respectivă se aplică în acea speță, instanța constată identitatea de cauză existentă între cele două acțiuni.
Având în vedere cele arătate în precedent, instanța urmează a admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta …, prin întâmpinare, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantul …, pentru existența autorității de lucru judecat.
În privința excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâta … pentru existența sentinței civile nr.1827/31.03.2005 pronunțată de J S. în dosarul nr.2881/2005, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat.
Astfel, litigiul s-a purtat între … în calitate de reclamant și pârâtul … în calitate de pârât, iar obiectul acestuia a fost, față de refuzul pârâtului de încheiere a actului în formă autentică, hotărâre care să țină loc de act autentic.
Cu privire la acțiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele … și …, instanța reține că, cu putere de lucru judecat, prin sentința civilă nr.10928/03.11.2014 pronunțată de J S. în dosarul nr.7196/311/2013, s-a stabilit că … (autorul lui …) a dobandit numai calitatea de acționar la …, iar nu pe cea de proprietar al terenului în suprafata de 4 ha.
În motivare s-a arătat că, avand in vedere însă deciziile cu acelasi nr. 87/13.01.1993 prin care i se stabilea numitului … dreptul la actiuni pentru suprafata de 1,50 ha teren echivalent arabil (autor …) și pentru suprafata de 2,50 ha echivalent arabil (autor …) la societatea agricola …, în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991, instanta a reținut dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 care prevede că Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decît cele de expropriere, și care se află în administrarea unităților agricole de stat, devin la cerere acționari la societățile comerciale înființate în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unități agricole de stat. De aceleași prevederi beneficiază și moștenitorii acestor persoane.
Prin urmare, … (tatal pârâtului …) a dobandit numai calitatea de actionar la …, conform celor doua decizii, proportional cu suprafata de 4 ha teren în echivalent arabil, iar nu pe cea de proprietar al terenului in suprafata de 4 ha.
S-a mai arătat că, urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 1/2000, art. 8 din lege prevedea la data sentintei civile nr. 1827/31.03.2005 a Judecatoriei S. Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, li se restituie în natură suprafețe cu destinație agricolă sau piscicolă de aceeași calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăți. Atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe vechile amplasamente dacă nu sunt afectate exploatațiile agricole, proprietate publică și privată a statului, în unitatea lor"; și art. 14 care prevedea "(1) Persoanelor fizice care au încheiat contracte de locațiune, în condițiile prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările și completările ulterioare, li se restitutes în natură suprafețele de teren agricol prevăzute în acele contracte.
Astfel, pentru reconstituirea in natura a dreptului de proprietate se impunea mai întâi înscrierea autorului pârâtului … in anexa nr. 32 la regulament, respectiv în Tabelul Nominal cuprinzând persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, cărora li se restituie în natură suprafețe agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăți, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, care sa fie supusă validarii …pentru ca … sa devină persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în natura, în vederea continuarii procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate și a unei obligatii valide de transfer a dreptului de proprietate catre actualul reclamant, emiterea titlul de proprietate fiind doar etapa finala în procedura reconstituirii dreptului de proprietate.
Cum considerentele se bucură de puterea de lucru judecat, instanța constată, față de identitatea obiect, cauză și parte reclamantă, că din înscrisurile depuse nu rezulta ca ulterior încheierii protocolului pentru suprafata de 171,69 ha teren situat pe raza comunei …, judetul … s-ar fi continuat procedura prevazuta de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe numele lui …, în natura, fiind numai stabilite amplasamentele suprafețelor preluate, nu si întocmită documentatia pentru validarea anexei nr. 32 si punerea efectiva in posesie.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, întrucat nu exista o hotarare de validare si nu s-a procedat la întocmirea anexei nr. 32, instanta va respinge cererea ca neîntemeiata.
| ← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Necompetenta instantelor romane. Jurisprudență Ordonanţă... → |
|---|
