Cadru didactic. Drepturi salariale rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008. Admitere
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 4162/R din 3 octombrie 2012
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, SINDICATUL L. I.P.C., în numele reclamantei M.M.D., a chemat în judecată pe pârâţii GRUPUL SCOLAR „X.” DEJ, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DEJ şi PRIMARUL MUNICIPIULUI
DEJ, solicitând obligarea primului pârât, în calitate de angajator, respectiv ordonator de credite, la alocarea, calcularea si la plata diferenţelor de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii 221/2008 reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite începând cu data de 01.10.2008 actualizate in funcţie de coeficientul de inflaţie până la data efectivă a plătii.
De asemenea, reclamanta a cerut obligarea pârâţilor CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DEJ şi PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ să asigure si să aloce fondurile necesare efectuării plăţii drepturilor salariale pe care le-a solicitat în acţiunea introductivă.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că este angajata Grupului Şcolar „X.” Dej şi a cerut aceste drepturi întrucât Guvernul României a aprobat la 30.01.2008 prevederile
O.G.nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ.
Potrivit alin.l lit.b din această ordonanţă, coeficientii de multiplicare prevăzuti pentru functiile didactice de predare cu gradul didactic II definitiv, debutant, cele cu
studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate si pentru functiile didactice auxiliare
sunt majoraţi cu 10% începând cu 01.01.2008 faţă de nivelul din 31.12.2007.
Conform art.1 alin.l lit.c din aceeasi ordonanţă, pentru funcţiile didactice prevăzute in anexele nr. 1.2, 2 si 3 valoarea coeficientului de multiplicare l,000 va fi :
- 01.01-31.03.2008 259.593 lei;
- 01.04-30.09.2008 275,168 lei, respectiv o creştere de 6%;
- 01.10-31.10.2008 291,678 lei, respectiv o creştere cu încă 6%.;
Valoarea coeficientului de multiplicare l,000 pentru această perioadă poate deveni 299,933 lei, în condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creşterea produsului intern brut, ţinta de inflaţie precum si nivelul productivităţii muncii.
Potrivit susţinerilor reclamantului O.G. nr. 15/2008 a fost aprobată cu modificări de către Parlamentul României prin Legea 221/27.10.2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare l,000 pentru personalul didactic si didactic auxiliar la 400 lei pentru perioada 01.10-31.12.2008 şi care reprezintă valoarea de referinţă pentru creşterile salariale ulterioare şi pârâţii nu au procedat la calculul si la plata drepturilor salariale potrivit acestei legi.
În drept, sunt invocate prevederile art. 109, art. 242 alin.2 si art. 274 alin.1 Cod.proc.civilă, O.G. nr. 15/2008, aşa cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, art. 159-171 din Codul Muncii, art. 208-210 din Legea nr. 62/2011.
Pârâtul Primarul Municipiului Dej a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, solicitând respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 5535/24.05.2012, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a constatat ca fiind prescris dreptului material la acţiune al reclamantei pentru perioada
01.10.2008 - 27.01.2009, s-a admis în parte acţiunea formulată de către reclamanta M.M.D., prin SINDICATUL L.I.P.C., în contradictoriu cu pârâţii: GRUP ŞCOLAR „X.” DEJ, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DEJ şi PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ şi în consecinţă, a fost obligată unitatea şcolară pârâtă, în calitate de angajator, la calcularea şi la plata către reclamantă a diferenţelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.
221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, începând cu 27.01.2009 şi până la 31.12.2009, sume actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie, până la data efectivă a plăţii.
Au fost obligaţi pârâţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI DEJ şi PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Reclamanta M.M.D. este cadru didactic al pârâtului Grupul Şcolar „X.” Dej.
Acesteia nu i s-au achitat drepturile prevăzute de OG nr. 15/2008, aşa cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 93/15.10.2008, a constatat că Legea 221/2008 privind aprobarea OG 15/2008 este constituţională însă Guvernul României a emis OUG 136/2008 care limitează efectele creşterilor salariale dispuse prin Legea 221/2008 şi prin OUG 151/2008 ceea ce face inaplicabilă respectiva lege.
Împotriva acestor două ordonanţe a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate privind prevederile art. 1,2 şi 4 din OUG 136/2008 şi prevederile art.I pct.2 şi 3 din OUG nr. 151/2008.
Prin decizia nr. 843/02.06.2009 şi decizia nr.989/30.06.2009 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate si a constatat că disp.art. I pct.2 si 3 din OUG nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi art.2 şi art.3 din O.U.G. nr.1/2009 sunt neconstituţionale.
Curtea Constituţională a folosit aceleaşi argumente care au stat la baza constatării neconstituţionalităţii O.U.G.nr. 136/2008 si a statuat că adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai in scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament încalcă prevederile art. 1 alin.4, art. 61 alin.l si art.115 alin.4 din legea fundamentală si este contrară dispoziţiilor art. 115 alin.6 coroborate cu cele ale art. 41 si art. 47 alin.7 din Constituţia Românei.
S-a mai remarcat că atât prin dispoziţiile art.2 şi art.3 din O.U.G.nr.1/2009 cât şi prin dispoziţiile art.2 şi art.3 din O.U.G.nr.31/2009 şi art.2 din O.U.G. nr.41/2009 se aduc modificări ale unor prevederi introduse prin art.I pct.2 şi 3 din O.U.G. nr.151/2008 ce au fost declarate neconstituţionale.
Salariul constituie obiect, dar si cauza contractului individual de muncă. Obligaţia principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reţinere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condiţiile prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art.159 şi art.161 din Codul muncii salariile se plătesc înaintea oricărei obligaţii băneşti ale angajatorului iar plata acestora se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.
Faţă de cele ce preced, reţinând că reclamanta nu şi-a primit toate drepturile salariale stabilite şi recunoscute prin actele normative anterior arătate, precum şi faptul că prevederile O.G. nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce urmau a se acorda în cursul anilor 2008 si 2009 personalului din învăţământ au fost în vigoare până în data de
31.12.2009, în condiţiile în care aceste prevederi au fost aprobate prin Legea 221/2008, tribunalul a admis cererea reclamantului în conformitate cu prevederile art.208 si urm. din Legea nr. 62/2011, coroborate cu prevederile art.159 alin.2 Codul muncii.
Drept urmare, primul pârât a fost obligat să calculeze şi să plătească drepturilor solicitate şi cuvenite reclamantei, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 27.01.2009 şi până la data de 31 decembrie 2009, actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie, până la data efectivă a plăţii, iar ceilalţi pârâţi au fost obligaţi la alocarea fondurilor necesare plţii acestor drepturi.
împotriva acestei sentinţe au declarat recurs atât M.M.D., prin Sindicat, cât şi PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ, considerând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Prin recursul declarat, reclamanta, prin Sindicat, a invocat faptul că în mod greşit prima instanţă a constatat ca fiind prescris dreptul la acţiune al reclamantei privind drepturile salariale solicitate pentru perioada: 1 ianuarie-27 ianuarie 2009, deşi plata drepturilor salariale se face in perioada 5 - 15 a lunii curente pentru luna precedenta, conform Ordinului Ministrului finanţelor nr. 86 din 2005, modificata prin Ordinul Ministrului finanţelor nr. 1319/2006, astfel încât drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2009 s-au achitat în perioada 5 - 15 februarie 2009.
Prin urmare, s-a arătat că termenul de prescripţie de 3 ani a început sa curgă de la data la care trebuia să se facă plata drepturilor salariale pentru luna ianuarie 2009, astfel încât, la data introducerii acţiunii, 27.01.2012, nu sunt prescrise drepturile salariale aferentei perioadei 1 ianuarie - 27 ianuarie 2009.
În drept, se invocă dispoziţiile art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
Recurentul PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ critică sentinţa primei instanţe pentru următoarele motive:
Instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că Primarul Municipiului Dej nu este angajator al reclamantei şi nici nu va putea aloca fonduri, dacă acestea nu sunt aprobate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de către Ministerul Finanţelor Publice.
S-a mai arătat că politica salarială din învăţământ nu este promovată de către primar, iar decizia cu privire la drepturile salariale nu este atributul primarului unei unităţi administrativ-teritoriale.
In consecinţă, se invocă faptul că drepturile salariale solicitate nu pot fi plătite din bugetul local, decât dacă sunt aprobate şi virate în bugetul Municipiului Dej de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit art.167 din Legea 84/1995,unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
Se mai arată că bugetul unităţii de învăţământ, care include şi salariile cu personalul, este avizat de consiliul de administraţie al unităţii şcolare şi, însoţit de nota de fundamentare, este înaintat consiliului local. Acesta din urma îşi însuşeşte proiectul de buget al unităţilor de învăţământ de pe raza unităţii administrativ teritoriale şi este îl înaintează către consiliul judeţean, care, la rândul său, îl înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetări şi Ministerului de Finanţe, care fundamentează fondurile pentru învăţământ.
In susţinerea acestei afirmaţii, se invocă prevederile art.28 din Hotărârii nr.2192 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
Analizând recursul formulat de SINDICATUL L.I.P.C., în numele şi pentru membrul de sindicat M.M.D., se reţine că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod greşit prima instanţă a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte pretenţiile reclamantei aferente perioadei 01.01.2009
27.01.2009, deşi drepturile salariale ale acesteia pentru luna ianuarie au fost plătite acesteia abia în luna următoare, februarie 2009, conform Ordinului Ministrului Finanţelor nr.86 din 2005, modificat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.1319/2006, aceasta fiind data la care intimata a luat cunoştinţă despre prejudiciul suferit.
Astfel, la data introducerii acţiunii, respectiv 27.01.2012, dreptul la acţiune privind diferenţele de drepturi salariale cuvenite pentru luna ianuarie 2009 nu era prescris, cererea fiind introdusă înlăuntrul termenului prevăzut de art.166 alin.2 din Codul muncii aplicabil la data când termenul de prescripţie a început să curgă.
în ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ, prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, se reţine că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.36 alin.2 lit.d) din legea nr.215/2001 privind administraţia locală, consiliul local are ca atribuţie aprobarea bugetului local şi repartizarea fondurilor necesare unităţilor şcolare, iar primarul, conform disp.art.63 alin.4 lit.a) din aceeaşi lege, exercită funcţia de ordonator principal de credite.
Drepturile salariale ale cadrelor didactice se asigură din surse bugetare, aşa cum o indică art. 167 alin.1 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, unde se prevede că: „unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii”.
Conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
În acest sens, în mod corect prima instanţă a reţinut că reclamanta este îndreptăţită, la plata diferenţelor salariale cuvenite, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 221/2008, drepturi de care aceasta a fost lipsită în mod nejustificat.
Curtea reţine astfel că aceste dispoziţii legale trebuiau să fie avute în vedere de către consiliile locale în fundamentarea deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învăţământului.
În acest sens, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învăţământului, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a consiliilor locale funcţionează organisme consultative de specialitate cu atribuţii în acest domeniu.
Astfel, nu se poate reţine că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantei de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plăţii drepturilor salariale solicitate prin prezenta acţiune, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învăţământului.
Conform lit.c) a aceluiaşi articol, la nivelul fiecărei localităţi funcţionează o comisie locală de finanţare a învăţământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având următoarea componenţă:
1. un viceprimar - preşedinte;
2. şeful compartimentului de finanţare şi administrare a învăţământului din cadrul consiliului local;
3. unul-doi contabili ai unităţilor de învăţământ din localitate;
4. unul-doi directori ai unităţilor de învăţământ;
5. reprezentanţii organizaţiilor sindicale desemnaţi de sindicatele judeţene.
Pe baza propunerilor comisiei locale de finanţare, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti aprobă şi comunică unităţilor de învăţământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preşcolar/elev pentru finanţarea acestora şi solicită fiecărei unităţi de învăţământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Potrivit art.40 din aceeaşi hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre şi cu asistenţa tehnică a direcţiei generale a finanţelor publice şi a inspectoratului şcolar, repartizează unităţilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora.
De asemenea, conform art.4 alin.1 din H.G. nr.1618/2009, consiliile locale răspund de repartizarea sumelor şi aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
Curtea mai constată faptul că recurentul nu a fost obligat la plata salariilor către reclamantă, astfel încât nu pot fi reţinute motivele de recurs prin care se invocă faptul că nu există raporturi juridice de muncă între părţi.
Recurentul a fost obligat doar să ia măsuri pentru alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale ce se cuvin reclamantei potrivit dispoziţiilor Legii nr. 221/2008.
Curtea mai reţine că, având în vedere faptul că, potrivit disp.art.157 alin.2 din Codul muncii, sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative, ca o excepţie de la regula prevăzută în primul alineat al aceluiaşi articol, ce garantează negocierea salariilor cuvenite, nu pot fi reţinute nici motivele de recurs potrivit cărora aplicarea Legii nr.221/2008 nu intra în atribuţiile primarului.
Astfel, nu se poate reţine că, deşi Statul a prevăzut imperativ prin lege plata drepturilor salariale ale salariaţilor din învăţământ din fonduri bugetare, ulterior, în cursul aplicării prevederilor legale în vigoare, acordarea efectivă a acestor drepturi băneşti în cuantumul legal, să rămână doar o problemă pe care trebuie să şi-o pună şi să o rezolve unităţile şcolare, întrucât dispoziţiile legale pe care îşi întemeiază acţiunea reclamanta nu prevăd acordarea drepturilor din venituri proprii, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a şcolilor nici nu realizează asemenea venituri.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art. 312 alin.2 Cod.proc.civ., urmează să se admită recursul declarat de SINDICATUL L.I.P.C., în numele şi pentru membrul de sindicat M.M.D., să se modifice în parte sentinţa primei instanţe, în sensul de a se respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei 01.01.2009 - 27.01.2009 şi a fi obligat pârâtul GRUPUL ŞCOLAR
„S.” DEJ la calcularea şi plata către reclamantă a diferenţelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 pentru aprobarea OG nr.15/2008, pentru perioada 01.01.2009 - 31.12.2009, sumă actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
Pentru considerentele menţionate anterior, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI DEJ. (Judecător Cristina Mănăstireanu)
| ← Precriptia dreptului la actiune pentru plata drepturilor... | Acţiune în răspundere patrimonială. Drepturi băneşti... → |
|---|
