Precriptia dreptului la actiune pentru plata drepturilor salariale recalculate
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 4190/R din 8 octombrie 2012
Prin sentinţa civilă nr.1278 din 27.06.2012, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiunea în plata drepturilor recalculate pe perioada 1.08.2008 - 21.02.2009, invocată din oficiu de instanţă.
Au fost respinse ca neîntemeiate cererile de anulare a deciziei nr. 21750/28.09.2011 şi de plată a drepturilor recalculate începând cu data de 22.02.2009 formulate de reclamantul J.V. împotriva pârâtei Casa Teritorială de Pensii Bistrka-Năsăud.
A fost respins ca fiind prescris dreptul reclamantului la acţiunea în plata drepturilor recalculate pe perioada 1.08.2008 - 21.02.2009.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul este pensionar pentru limită de vârstă începând din data de 12 octombrie 1980, drepturile sale de pensie fiind stabilite sub imperiul Legii nr. 3/1977.
În prezentul cadru procesual reclamantul contestă decizia de recalculare a pensiei sale emisă la data de 28 septembrie 2011, solicitând recalcularea drepturilor cu începere
din 1 august 2008, pe considerentul că la stabilirea punctajului mediu anual s-a împărţit numărul de puncte la un stagiu de cotizare de 30 de ani în loc de stagiul de cotizare de 15 ani.
Totodată, s-a invocat faptul că deşi art. 57 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 prevede un stagiu complet de cotizare de 22 ani şi 6 luni în cazul persoanelor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, în calcul s-a luat stagiul de cotizare de 30 de ani.
Întrucât cererea reclamantului de recalculare a pensiei s-a formulat la data de
23.08.2011, iar conform art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, drepturile se acordă din luna următoare celei în care s-a înregistrat solicitarea, dreptul la acţiune pentru obţinerea drepturilor de pensie aferente perioadei 1.08.2008 - 21.02.2009 este prescris, cererea fiind formulată cu depăşirea termenul legal de 3 ani.
Întrucât este vorba de o prescripţie începută şi împlinită anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, devin incidente dispoziţiile Decretului nr. 167/1958, astfel încât prescripţia poate fi invocată şi din oficiu de instanţă (aşa cum s-a procedat la termenul din 20 iunie 2012).
Pentru perioada ulterioară, începând cu data de 1 septembrie 2008 şi până la data de 1.01.2011 de când s-a stabilit acordarea drepturilor prin decizia de recalculare a pensiei emisă la data de 28.09.2011 contestată în prezentul cadru procesual legalitatea modului de stabilire a pensiei nu mai poate fi analizată în condiţiile în care de la momentul pensionării şi până la data emiterii deciziei contestate, în favoarea reclamantului au fost emise mai multe decizii de recalculare a pensiei, în diferite perioade de timp, care nu au fost contestate de reclamant. Este vorba de deciziile emise la datele de 22.10.2004, 28.02.2005, 1.10.2008.
Potrivit art. 88 al Legii nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziilor anterioare de pensionare, decizia casei de pensii necontestată în termenul legal de 45 de zile de la comunicare este definitivă.
Prin urmare, necontestarea în termenul legal a deciziilor de pensie anterioare celei din 28 septembrie 2011, a dus la definitivarea acestora, astfel încât drepturile stabilite conform acestora, până la data aplicării deciziei din 28 septembrie 2011 nu mai pot fi modificate.
Prin urmare, cererea de acordare a unor drepturi retroactiv până la data de
1.01.2011 de când s-au stabilit drepturile prin decizia din 28 septembrie 2011, nu este întemeiată.
În ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia deciziei emise la data de 28 septembrie 2011, aceasta poate privi numai intervalul cuprins între data stabilirii drepturilor prin decizia contestată - 1.01.2011 şi data stabilirii noilor drepturi prin decizia nr. 21750/16.11.2011 - 1.09.2011.
Aceasta întrucât la data de 16 noiembrie 2011 pârâta a emis o nouă decizie de recalculare a pensiei, cu acordarea de drepturi din 1 septembrie 2011, decizie care nu a fost contestată de reclamant, astfel încât potrivit art. 149 alin. 4 din Legea nr. 263/2010 aceasta a devenit definitivă la expirarea termenului de contestare.
Criticile reclamantului privitoare la luarea în considerare a stagiului de cotizare de 30 de ani nu sunt întemeiate şi nu pot fi reţinute de instanţă.
Conform deciziei în interesul legii nr. 40/2008 pentru persoanele al căror drept la pensie s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 şi care şi-au desfăşurat
activitatea în grupe speciale de muncă stagiul de complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Acest articol reglementează dreptul persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare şi de majorarea vechimii în muncă (în sensul că un an de muncă lucrat în grupa I echivala cu un an şi jumătate vechime în muncă), aşa cum se reţine şi în considerentele deciziei în interesul legii.
Practic, singurele facilităţi acordate au fost acordarea sporului de grupă şi posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Ca atare, prin majorarea vechimii în muncă potrivit art. 14 lit. a din Legea nr. 3/1977 persoanele care au lucrat în grupa I de muncă ajungeau mai repede la vechimea minimă de 30 de ani prevăzută pentru pensionare pentru limită de vârstă faţă de persoanele care au lucrat în condiţii normale, fără însă ca stagiul complet de cotizare să fie altul decât cel minim de 30 de ani.
Aşa cum a reţinut instanţa supremă în cuprinsul deciziei în interesul legii, dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 19/2000 invocate de reclamant, nu sunt aplicabile, prevederile Legii nr. 19/2000 fiind aplicabile numai persoanelor care s-au pensionat după data intrării sale în vigoare, nu şi persoanelor care s-au pensionat în perioada de incidenţă a Legii nr. 3/1977.
De asemenea, nu poate fi reţinut nici stagiul de cotizare de 22 de ani şi 6 luni prevăzut de art. 57 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 pe considerentul că dispoziţia este aplicabilă persoanelor care se pensionează după data intrării în vigoare a actului normativ. Or, reclamantul avea deja statutul de pensionar la momentul intrării în vigoare a noii legii a pensiilor, astfel că dispoziţiile sale nu pot fi aplicate retroactiv.
Nu poate fi reţinută nici practica judiciară a Curţii de Apel Oradea invocată de reclamant, pe de o parte întrucât ea nu constituie izvor de drept, iar pe de altă parte pentru că ea contravine considerentelor deciziei nr. 40/2008 în interesul legii, atât timp cât reţine incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, act normativ care, aşa cum a reţinut instanţa supremă, este incident numai persoanelor pensionate după data intrării sale în vigoare.
Stagiul complet de cotizare utilizat în cazul reclamantului la determinarea punctajului mediu anual reprezintă potrivit art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 vechimea integrală în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, în cazul reclamantului fiind vorba de Legea nr. 3/1977, potrivit art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 3/1977 pensia pentru limită de vârstă se acorda bărbaţilor care aveau o vechime în muncă de minim 30 de ani şi vârsta prevăzută de lege.
Prin urmare, şi în cazul persoanelor ce au prestat activitate în grupa I de muncă trebuia îndeplinită cerinţa vechimii în muncă de minim 30 de ani.
În lipsa vreunei alte reglementări, care să prevadă un stagiu de cotizare mai mic, în mod corect a fost luat în calcul stagiul de cotizare de 30 de ani.
Nu se poate reţine nici nesocotirea prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010, atât timp cât un prim beneficiu al numărului suplimentar de puncte s-a acordat în baza OUG nr. 100/2008 (0,16667 puncte), sens în care s-a emis decizia din 1 octombrie 2008, necontestată.
Totodată, aşa cum rezultă din cuprinsul deciziei contestate, reclamantului i s-a calculat un punctaj suplimentar în baza art. 169 din Legea nr. 263/2010 de 0,62747
(calculat corect prin împărţire de 30, ce reprezintă stagiu minim de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977 aplicabilă reclamantului) din care s-a dedus punctajul de care a beneficiat în baza UG nr. 100/2008 de 0,16667, rezultând în final o diferenţă în plus acordată de 0,46080 puncte.
Întrucât decizia contestată produce efecte pe perioada cuprinsă între data recunoaşterii dreptului 1.01.2011 şi data acordării drepturilor prin noua decizie
1.09.2011, tribunalul nu poate reţine că decizia contestată ar fi lipsită de obiect, aşa cum s-a solicitat de pârâtă.
În baza considerentelor relevate şi a textelor legale aplicate, tribunalul a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în plata drepturilor recalculate pe perioada
1.08.2008 - 21.02.2009; a respins ca neîntemeiate cererile de anulare a deciziei nr. 21750/28.09.2011 şi de plată a drepturilor recalculate începând cu data de 22.02.2009, a respins ca fiind prescris dreptul la acţiunea în plata drepturilor recalculate pe perioada
1.08.2008 - 21.02.2009.
împotriva acestei hotărâri, reclamantul J.V. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.
În motivarea recursului s-a invocat omisiunea primei instanţe de a se pronunţa asupra criticii privind nerespectarea de către pârâtă a procedurii prevăzute de Legea nr.263/2010.
În acest sens, se arată că formularea contestaţiei împotriva deciziei nr.21780/28.09.2011 îl scuteşte pe reclamant de obligaţia de a ataca deciziile ulterioare, în care se stabileşte acelaşi stagiu de cotizare.
Activitatea reclamantului se încadrează în categoria specială prevăzută de art.20 lit.b din Legea nr.19/2000 şi de art.57 alin.3 din Legea nr.263/2010.
Se contestă dezlegarea primei instanţe privind inaplicabilitatea în speţă a Legii nr.263/2010, susţinându-se de către reclamant că decizia din 28.09.2011 a fost emisă tardiv însă în baza Legii nr.263/2010.
Nu este aplicabilă Decizia nr.40/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ci art.57 alin.3 din Legea nr.263/2010.
Acordarea drepturilor trebuie să aibă loc din 01.01.2011, iar atacarea deciziei din
16.11.2011 nu era necesară deoarece pârâta nu a soluţionat contestaţia din prezentul litigiu.
în afara termenului de recurs (18.09.2012) reclamantul a depus precizări ale motivelor de recurs care nu pot fi examinate în raport de tardivitatea formulării lor, conform art.301 C.pr.civ.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că recurentul este beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă începând cu anul 1980; drept stabilit la data de 12.10.1980, în temeiul prevederilor Legii nr.3/1970.
Întrucât data iniţială a înscrierii la pensie a fost în cazul acestuia - 12.10.1980 (data anterioară intrării în vigoare a prevederilor HG nr.267/1990), potrivit normelor tehnice de aplicare a HG nr.1550/2004 - stagiul de cotizare utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual şi a pensiei în aceste situaţii este de 30 de ani.
Criticile aduse modului de calcul al punctajului prin susţinerea excepţiei consacrată de art.57 alin.1, alin.3 nu pot fi reţinute în cauză şi aceste prevederi legale nu
pot retroactiva. Toate deciziile emise în dosarul de drepturi, cu excepţia celei ce a făcut obiectul prezentei acţiuni, au rămas definitive.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Scopul urmărit de reclamant prin acţiunea dedusă judecăţii este de a se utiliza la recalcularea pensiei sale un stagiu de cotizare de 15 ani în locul celui de 30 de ani, ca urmare a desfăşurării activităţii sale în subteran, într-un mediu radioactiv.
Prin decizia nr.21750/22.10.2004 (fila 81), emisă cu ocazia recalculării pensiei în baza OUG nr.4/2005 (reclamantul fiind pensionat din 01.05.1970 în baza Legii nr.27/1966) s-a stabilit că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, aspect care a rămas definitiv prin necontestare.
În baza art.169 din Legea nr.263/2010, reclamantului i s-a acordat creşterea suplimentară a punctajului ca urmare a desfăşurării activităţii în grupa I de muncă, reţinându-se că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, ceea ce apare stabilit şi prin decizia emisă în aplicarea OUG nr.100/2008 (fila 78).
Or, solicitarea reclamantului de a se utiliza un stagiu de 15 ani tinde la stabilirea unui beneficiu necuvenit deoarece i s-a valorificat, conform art.169 din Legea nr.263/2010 stagiul de cotizare realizat în condiţiile grupei I de muncă.
Este real că reclamantul a depus la pârâtă la data de 20.10.2011 o contestaţie împotriva deciziei din 28.09.2011, adresată Comisiei Centrale de Contestaţii privind tocmai stagiul complet de cotizare iar pârâta nu a transmis această contestaţie, ci a emis o nouă decizie de pensionare în 16.11.2011, cu un punctaj superior.
Cu toate acestea nu se poate reţine o vătămare a drepturilor reclamantului deoarece a avut acces la o instanţă mai rapid decât dacă s-ar fi respectat procedura prealabilă prevăzută de Legea nr.263/2010, iar instanţa de judecată i-a examinat pe fond cauza, fără a se constata neurmarea procedurii prealabile, iar în situaţia în care pretenţiile sale ar fi fost întemeiate, ar fi sancţionat soluţionarea în fapt a contestaţiei de către pârâtă.
De asemenea, incidenţa art.169 din Legea nr.263/2010 care reglementează expres situaţia persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, cum este reclamantul împiedică aplicarea art.57 din aceeaşi lege, invocat de reclamant şi care se referă prin urmare numai la persoanele pensionate în baza Legii nr.263/2010.
Concluzionând că stagiul complet de cotizare de 30 de ani a fost stabilit în mod definitiv prin deciziile din 2004 şi 2008, precum şi că reclamantul a fost vătămat prin soluţionarea contestaţiei de către pârâtă deoarece a avut acces nestânjenit la instanţă, care i-a examinat pe fond acţiunea, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul reclamantului. (Judecător Sergiu Diaconescu)
| ← Înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă, cu... | Cadru didactic. Drepturi salariale rezultate din neaplicarea... → |
|---|
