Cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Condiţia de admisibilitate a revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 3436 din data de 25.06.2013
Asupra cererii de revizuire de față:
Constată că la data de 13.08.2012 Prefectul Județului C a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Comunei M solicitând obligarea pârâtului la îndepărtarea de pe sediul Primăriei Comunei M a inscripției "KOZSEGHAZA";.
Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului nr. 2116/119/2012 a Tribunalului Covasna.
În acest dosar instanța a pronunțat sentința civilă nr. 3047/14.11.2012 a Tribunalului Covasna.
Prin această hotărâre instanța de fond a dispus următoarele:
S-a respins cererea formulată de reclamantul Prefectul jud. C, în contradictoriu cu pârâtul Primarul com. M, având ca obiect obligarea acestuia la îndepărtarea de pe sediul Primăriei com. M a inscripției ,,Kozseghaza";.
Reclamantul a fost obligat la plata către pârât a sumei de 1240 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal Prefectul Județului C solicitând admiterea recursului și admiterea acțiunii formulate de acesta în dosarul de fond.
Recursul declarat în cauză a format obiectul dosarului nr. 2116/119/2012 a Curții de Apel Brașov.
În acest dosar de recurs instanța a decis următoarele:
S-a admis recursul declarat de recurentul Prefectul județului C împotriva sentinței civile nr. 3047/14 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, în dosarul nr. 2116/119/2012.
S-a modificat în tot sentința atacată, în sensul că:
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul Prefectul județului C în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei M.
Pârâtul a fost obligat să îndepărteze de pe sediul Primăriei Comunei M inscripția "KOZSEGHAZA";.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut în fapt și în drept următoarele:
Reclamantul a solicitat Primarului com. M să dispună înlăturarea inscripției ,,Kozseghaza"; de pe sediul Primăriei com. M.
Din probatoriul administrat rezultă că pe lângă plăcuțele bilingve, pe fațada clădirii și pe toată lungimea acesteia, în partea superioară, există inscripția realizată din elemente de zidărie: ,,PRIMĂRIA KOZSEGHAZA MOACȘA MAKSA";.
Instanța a apreciat că această inscripționare nu are la bază vreun text legal. Contrar reținerilor instanței de fond, prev. art. 10 pct. 2 lit.d și g din Carta europeană a limbilor minoritare nu reglementează acest aspect ci fac referire la publicarea de către autoritățile locale a textelor oficiale și în limbile regionale sau minoritare precum și la folosirea, dacă este cazul, alături de denumirea în limba (limbile) oficială (oficiale), a formelor tradiționale și corecte ale toponomiei în limbile regionale sau minoritare, fără însă să reglementeze dreptul minorităților de a inscripționa pe sediul autorităților publice alte mențiuni în afara celor reglementate expres de lege.
Raționamentul instanței de fond fundamentat pe inexistența unei prohibiții exprese a altor inscripții în afara celor reglementate de lege nu este corect. Autonomia locală trebuie exercitată în limitele prevăzute de lege iar pe de altă parte, urmând raționamentul instanței de fond ar însemna că ar fi permisă orice fel de inscripție pe sediul autorităților publice cât timp nu există o prevedere care să interzică respectiva inscripție. O astfel de interpretare nu poate fi primită. față de caracterul public al instituției în cauză, existența unor restricții cu privire la inscripționări., însemne sau alte asemenea elemente este justificată.
Dispozițiile legale reglementează în mod amănunțit condițiile în care trebuie făcute inscripțiile bilingve .
Astfel, potrivit art. 76 alin. 4 din Legea 215/2001 ,,autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)";, iar conform art. 12 din HG 1206/2001 ,,inscripționarea în limba maternă a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea consiliilor locale sau județene se face printr-o tăbliță similară ca dimensiune, caracter, mărime a literelor și culori cu cea inscripționată în limba română. Tăblița se va amplasa sub tăblița care conține denumirea oficială în limba română.";
Prin urmare, instanța de recurs a apreciat că indiferent de traducerea exactă a textului în discuție, față de natura și poziționarea acesteia, o astfel de inscripție nu este permisă motiv pentru care în baza art. 312 C. pr. civ. Curtea a admis recursul și a modificat în tot hotărârea în sensul admiterii acțiunii.
Împotriva acestei decizii de recurs, a formulat Revizuire la data de 27.02.2013 Primarul Comunei M - dl. B L criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat admiterea cererii de revizuire pentru motivele prezentate la 4.06.2013 (fila 6 dosar prezent).
În motivarea cererii de revizuire se aduc următoarele argumente de nelegalitate a Deciziei nr. 656/R/12.02.2013 a Curții de Apel Brașov pronunțată în dosarul nr. 2116/119/2012:
În fapt instanța de recurs a admis recursul Instituției Prefectului Județului C pentru un motiv care nu a făcut obiectul acțiunii.
Astfel, Prefectul nu a contestat poziționarea inscripționărilor în limba română și maghiară, în sensul că denumirea în limba română ar trebui să se situeze deasupra celei în limba maghiară.
Revizuientul mai arată că pur și simplu s-a afirmat că denumirea în limba română lipsește în totalitate. S-a demonstrat că acest lucru nu este adevărat, și dimpotrivă denumirea în limba română este prioritară, fiind așezată înaintea celei în limba maghiară. Ca urmare, instanța de recurs s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut. Motivul acțiunii a fost acela că traducerea în limba maghiară a cuvântului "primărie"; nu este corectă și nicidecum că poziționarea inscripționării nu ar fi corectă și legală.
În drept cererea de revizuire a fost întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de cererea de revizuire formulată în cauză, intimatul Prefectul județului C a formulat Întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire ca nelegală și neîntemeiată pentru argumentele expuse pe larg la filele 10, 11 și 12 dosar prezent.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, decizia civilă atacată cu revizuire nr. 656/R/12.02.2013 a Curții de Apel Brașov prin prisma criticilor de recurs, a dispozițiilor legale aplicabile, față de art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă și raportat la obiectul acțiunii principale, la recursul declarat de reclamant, constată că cererea de revizuire este neîntemeiată și nelegală pentru următoarele considerente:
Temeiul de drept al cererii de revizuire îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă .
Față de acest de lege, rezultă că cererea de revizuire se admite atunci când instanța de recurs prin decizia dată s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut prin recursul formulat, respectiv prin acțiunea din dosarul de fond.
Ori din cuprinsul acțiunii, a deciziei din recurs și a dispozitivului deciziei atacate rezultă fără dubii că instanța de recurs s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut prin acțiunea din dosarul de fond și respectiv a ceea ce s-a criticat prin recursul declarat.
Ca atare, instanța de recurs a avut în vedere petitul acțiunii reclamantului care constă în îndepărtarea de pe sediul Primăriei Comunei M a inscripției "KOZSEGHAZA";. Prin urmare Curtea de Apel Brașov s-a pronunțat exact asupra a ceea ce s-a cerut și anume obligarea Primarului Comunei M la îndepărtarea de pe sediul Primăriei Comunei M a inscripției "KOZSEGHAZA"; și nu a întregii inscripții nu poate constitui motiv de respingere a acțiunii, instanța fiind ținută a se pronunța asupra a ceea ce a fost investită, respectiv verificarea legalității inscripției "KOZSEGHAZA"; și obligarea Primarului Comunei M la îndepărtarea acesteia de pe sediul Primăriei Comunei M.
De altfel, din acțiunea reclamantului rezultă că "inscripția este nelegală nu doar sub aspectul conținutului ci și al formei, întrucât aceasta nu este amplasată sub denumirea oficială în limba română…";. La pagina 3 din acțiune reclamantul a invocat faptul că inscripția în cauză este amplasată în mod opulent pe fațada clădirii, fiind încorporată în tencuiala acesteia și fiind realizată cu caractere supradimensionate în raport cu denumirea oficială, înscrisă în ambele limbi, pe plăcuțele indicatoare. S-a mai invocat încălcarea art. 13 din Constituția României, or amplasarea inscripției în cauză, indiferent că se traduce sau nu prin termenul de primărie, leza art. 13 din Constituția României, în raport de care denumirea oficială poate fi numai în limba română și nu expusă bilingv. În consecință, unul din motivele acțiunii a fost și poziționarea nelegală a inscripției, drept pentru care Curtea de Apel Brașov nu s-a pronunțat pe un motiv inexistent, sau pe un lucru care nu s-a cerut.
Față de actele dosarului, rezultă că instanța de recurs a reținut în mod corect că "această inscripționare"; nu are la bază vreun text legal"; în raport de dispozițiile legale invocate de reclamant și care reglementează în mod amănunțit condițiile în care trebuie făcute inscripțiile bilingve. Tocmai de aceea instanța de recurs a concluzionat că, indiferent de traducerea exactă a textului în discuție, față de natura și poziționarea acesteia, inscripția nu este permisă.
Ca atare, instanța de recurs prin Decizia pronunțată a reținut în mod corect motivele acțiunii reclamantului cât și a recursului privind nelegalitatea amplasării inscripției "KOZSEGHAZA";, atât sub aspectul lipsei temeiului care să permită amplasarea sa, cât și sub aspectul greșitei poziționări.
Față de cele de mai sus, se reține că cererea de revizuire este nefondată drept pentru care se va respinge această cerere și se va menține Decizia civilă nr. 656/R/2013 a Curții de Apel Brașov.
În concluzie, față de dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă și față de motivele invocate în cererea de revizuire raportat la considerentele deciziei atacate, instanța constată că cererea de revizuire este nefondată și în consecință, se va respinge.
Cât privește apărarea formulată prin Întâmpinare de intimatul Prefectul Județului C aceasta se reține ca justificată și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia civilă nr. 3436/25.06.2013, dos. nr. 85/64/2013 - redactat judecător I. M.
| ← Admisibilitatea acţiunii unui reclamant – fost student,... | Admisibilitatea acţiunii unei persoane în contradictoriu cu... → |
|---|
