Refuzul Primarului Municipiului B de a emite autorizaţia de construire pentru mansarde este nejustificat şi arbitrar în situaţia în care solicitantul îndeplineşte toate condiţiile legale pentru obţinerea acestei autorizaţii.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 3270/R din data de 18.06.2013
Refuzul Primarului Municipiului B de a emite autorizația de construire pentru mansarde este nejustificat și arbitrar în situația în care solicitantul îndeplinește toate condițiile legale pentru obținerea acestei autorizații.
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 7237 din data de 19 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Brașov-secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr.123/64/2013 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Î I V C P în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului B și în consecință, pârâta a fost obligată să emită autorizație de construire în vederea intrării în legalitate pentru construcția reprezentând mansardă compusă din 24 de apartamente edificată în mun. B, str. A…...
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, reclamanta are calitatea de proprietar asupra terasei înscrisă în CF 118416-C1-U41 B, nr. top 118416-C1-U41 (filele 44-50 vol. I).
Pe această terasă reclamanta a efectuat în perioada 2008-2009 lucrări de mansardare cu acordul Asociațiilor de proprietari T și L.
Reclamanta Î I V C P a solicitat eliberarea actelor de legalizare a construcțiilor aferente imobilului situat în B, str. A….
Pârâtul a refuzat constant și nejustificat eliberarea autorizației de construire și i s-a cerut permanent completarea documentației, motivat de faptul că nu deține titlu de proprietate deși Legea nr. 50/1991 în anexa nr. 2 prevede că pot obține autorizație de construire cu drept de creanță și anume contract de concesiune ceea ce deținea.
Anexat cererii de legalizare a construcțiilor reclamanta a depus extras CF, planurile tuturor nivelurilor, plan fundații, memoriu de instalații și schema coloanelor, studiu geo, expertiză tehnică și evaluare, contracte cu furnizorii de utilități.
De asemenea, în cursul procesului, față de poziția procesuală a pârâtului exprimată, reclamanta a depus la dosar expertiza tehnică extrajudiciară în specialitatea "urbanism și amenajarea teritoriului"; și expertiza pentru cerința tehnică "securitate la incendiu"; (filele vol. II).
În plus, prin adresa nr. 15816/21.11.2012 Agenția pentru Protecția Mediului B a comunicat faptul că instituția nu emite acord de mediu pentru construcțiile existente.
Instanța a analizat dacă refuzul pârâtului de soluționare a cererii reclamantei de legalizare a construcțiilor i-a produs acesteia o vătămare a unui drept al său sau al unui interes legitim, în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată.
Refuzul pârâtului s-a axat, inițial, pe faptul că reclamanta nu s-a încadrat în termenul stabilit de autoritatea publică pentru legalizarea lucrărilor și că a fost sesizată instanța de judecată. Numai în cursul procesului au fost invocate aspecte legate de neîndeplinirea cerințelor legale pentru intrarea în legalitate a construcțiilor, respectiv că nu există depuse în susținerea cererii de legalizare o expertiză tehnică referitoare la rezistența mecanică și stabilitate și nici cea referitoare la securitatea la incendiu și nici acordul de mediu prevăzute de Ordinul nr. 839/2009.
În drept, conform art. 59 alin. 3 din Ordinul nr. 839/2009 "(3) În situația în care construcția realizată fără autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate "rezistență mecanică și stabilitate"; privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și pentru cerința esențială de calitate "securitatea la incendiu";, numai după emiterea Acordului de mediu, în condițiile legii";.
Din interpretarea acestei norme rezultă că legalizarea unei construcții pentru care nu a fost emisă anterior lucrărilor autorizație în condițiile Legii nr. 50/1991, modificată, poate fi dispusă numai după îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: construcția îndeplinește cerințele de calitate "rezistență mecanică și stabilitate";, de "securitatea la incendiu";, se integrează în cadrul construit preexistent și are acord de mediu.
În cauză, reclamanta a făcut dovada, prin lucrările de specialitate efectuate în cauză de către experți tehnici autorizați conform normelor legale, că mansarda edificată la imobilul în litigiu întrunește condiția de integrare în cadrul construit, că răspunde la cerința de calitate "rezistență mecanică și stabilitate";, că se integrează în gradul de rezistență la foc II, că poate realiza funcțiunea propusă de apartamente în clădire colectivă de locuințe și că nu este necesar acordul de mediu, față de legislația actuală (filele 30-55 din volumul II ).
Prin urmare, refuzul pârâtului de legalizare a acestor construcții, edificate pe terasa proprietatea sa exclusivă, cu acordul asociațiilor de proprietari și după îndeplinirea tuturor condițiilor legale, apare ca fiind arbitrar și nejustificat.
Celelalte motive invocate de către pârât prin întâmpinare nu au fost reținute deoarece, reclamanta a dobândit și a înscris un drept real asupra terasei pe care a efectuat lucrările de mansardare - dreptul de proprietate, astfel că acest drept este opozabil terților, în condițiile Legii nr. 7/1996, până la data radierii lui. Nulitățile evocate de pârât, referitoare la titlul înscrierii, nu au fost constatate irevocabil prin hotărâre judecătorească, astfel că nu pot fi invocate pe calea întâmpinării.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 și a art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004, modificată, instanța a admis acțiunea promovată de către reclamanta Î I V C P.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Primarul Municipiului, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurentul a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiile art.48 alin.(3) din Legea nr.350/2001 (art.304 pct.9 Cod procedură civilă).
Potrivit art.59 alin.(3) din Ordinul nr.839/209 legalizarea unei construcții edificată fără a se obține în prealabil autorizația de construire este condiționată de întrunirea condițiilor de integrare în cadrul preexistent.
În considerarea unei expertize tehnice extrajudiciare specialitatea urbanism și amenajarea teritoriului, judecătorul fondului a încălcat dispozițiile art.48 alin.(3) din Legea nr.350/2001, potrivit cărora după aprobarea PUG și PUZ și PUD împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiție.
Prin HCL nr.425/1999 a fost aprobat PUG al Municipiului B, care pentru zona str. L… instituie interdicție definitivă de construire, fiind o zonă cu densitate mare de construire.
Cu toate acestea cu încălcarea documentațiilor de urbanism, instanța de fond a dispus legalizarea construcției.
Recurentul a susținut că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.7alin.23 din Legea nr.50/1991 (art.304 pct.9 Cod procedură civilă ).
Conform prevederilor art.7 alin.2 indice 3 din Legea nr.50/1991 documentațiile tehnice (DT) pentru reabilitarea clădirilor se verifică în mod obligatoriu pentru cerința esențială de calitate în construcții "economic de energie și izolare termică"; potrivit legii.
În lipsa verificării se va prezenta un studiu de fezabilitate sau audit.
Cu toate că la dosarul cauzei nu se află un astfel de studiu instanța de fond a dispus legalizarea construcției.
Recurentul a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor Ordinului nr.135/2010 ( art.304 pct.9 Cod procedură civilă ).
Potrivit art.5 alin.(1) din Ordinul nr.135/2010 "Evaluarea impactului asupra medului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiție au fost demarate sau proiectele au fost realizate";.
Recurentul a mai arătat că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea art.19 din Ordinul nr.536/1997 (art.304 pct.9 Cod procedură civilă), potrivit căruia amplasarea băilor și WC-urilor deasupra camerelor de locuit este interzisă.
Intimata Î I V C P a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimata a susținut că motivele de recurs sunt neîntemeiate întrucât pentru soluționarea cauzei a fost administrată la Tribunalul Brașov expertiza tehnică extrajudiciară în specializarea "Urbanism și amenajarea teritoriului"; pentru mansardare imobil locuințe colective situate în B, jud. B, str. L…, nr.7A.
Expertiza, deși realizată extrajudiciar, a fost întocmită de singurul expert judiciar aflat pe lista Ministerului de Justiție pentru realizarea de lucrări în specialitate "urbanism și amenajarea teritoriului";, arhitect Iancu Adrian și însușită de partea pârâtă.
Certificatul de urbanism CU 4739 din 02.11.2007 prevede posibilitatea mansardării, conform axionometriei aprobate. De asemenea, construcția a primit și Avizul Direcției tehnice din cadrul Primăriei Municipiului B.
Pentru construcția edificată, Inspectoratul de Stat în Construcții a emis Acordul nr.93/6/24.06.2009.
Intimata a precizat că la baza edificării construcției existente stă studiul de fezabilitate privind performanța energetică a anvelopei clădirii, urmare a măsurilor de reabilitare, întocmită în aprilie 2009 de către expert tehnic judiciar, F M.
În ceea ce privește al treilea motiv de recurs: hotărârea a fost dată cu încălcarea Ordinului nr.135/2012, intimata a menționat că anterior edificării s-a solicitat de la Agenția pentru Protecția Mediului B un acord de mediu pentru una din mansarde (cea din Brașov,b-dul Gării nr.26).
Răspunsul/adresa 6016/21.05.2009 este în sensul că proiectul de mansardare a blocurilor colective de locuințe nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, întrucât acesta nu se află listat în Anexa 1 sau 2 a HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.
În ceea ce privește cel de-al patrulea motiv de recurs: hotărârea a fost dată cu încălcarea art.19 din Ordinul nr.536/1997, la dosar este depusă documentația de arhitectură, din care rezultă amplasarea spațiilor de locuit și anexe. Nu rezultă că băile și WC-urile sunt amplasate deasupra camerelor de locuit.
De altfel, la dosar este prezentată schema instalațiilor, din care rezultă că acestea sunt în linie dreaptă, băile fiind amplasate deasupra celor existente la nivelele I-IV.
Schema instalațiilor a fost necesară în procesul de autorizare, fiind întocmită întreaga documentație necesară autorizării.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art.3041 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 7273/CA/19 decembrie 2012 a Tribunalului Brașov este nefondat.
În mod corect instanța de fond a constatat că intimata reclamantă îndeplinește condițiile legale pentru eliberarea autorizație de construire în vederea intrării în legalitate pentru construcția reprezentând mansardă compusă din 24 de apartamente edificată în mun. B, str. A…..
Expertiza tehnică extrajudiciară administrată în cauză a fost efectuată de singurul expert judiciar aflat pe lista Ministerului de Justiție pentru realizarea de lucrări în specialitate "urbanism și amenajarea teritoriului";, arhitect I A.
Această probă este de natură să combată susținerile recurentului potrivit cărora zona respectivă are o mare densitate de construire. Mansardarea nu echivalează cu realizarea unei construcții noi.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, respectiv nerespectarea dispozițiilor art.7alin.23 din Legea nr.50/1991, Curtea constată că și acesta este neîntemeiat, la baza edificării construcției existente fiind studiul de fezabilitate privind performanța energetică a anvelopei clădirii, urmare a măsurilor de reabilitare, întocmită în aprilie 2009 de către expert tehnic judiciar, F M.
Nici cel de-al treilea motiv de recurs invocat referitor la evaluarea impactului asupra mediului nu este fondat, din răspunsul/adresa 6016/21.05.2009 emis Agenția pentru Protecția Mediului B rezultând că proiectul de mansardare a blocurilor colective de locuințe nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, întrucât acesta nu se află listat în Anexa 1 sau 2 a HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.
Curtea constată că nici cel de-al patrulea motiv invocat de recurent nu este întemeiat, în cauză amplasarea băilor lor realizându-se deasupra celor existente la nivelele I-IV, aspect ce rezultă din schema instalațiilor depusă pentru obținerea autorizației.
Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs invocate sunt nefondate, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de recurentul Primarul Municipiului B împotriva sentinței civile nr. 7237/CA/19 decembrie 2012 a Tribunalului B.
| ← Tipuri de acţiuni în contencios administrativ. Actul atacat... | Natura juridică a unui act emis de o autoritate publică se... → |
|---|
