Cerere de divorţ. Respingere ca nesusţinută
| Comentarii |
|
Prin derogare de la dreptul comun, în materia divorţului, dispoziţiile art. 616 CPC reglementează o sancţiune procedurală specială - respingerea cererii de divorţ ca nesusţinută - , ce are drept temei culpa procesuală dedusă din neînfăţişarea reclamantului la termenul de judecată, în primă instanţă. Sancţiunea operează însă numai atunci când, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificată şi doar pârâtul se înfăţişează la judecată şi se bazează pe prezumţia legală de renunţare la judecată.
Efectuarea unui control medical nu poate fi apreciată ca o împiedicare determinată de o boală gravă, în sensul art. 614 lit. b) CPC. împiedicarea determinată de o boală gravă presupune o imposibilitate a persoanei de a se deplasa la instanţă.
Trib. Bistriţa-Năsăud, s. I civ., dec. nr. 29/A din 22 februarie 2012
Prin sentinţa civilă nr. 9087/2011, pronunţată de Judecătoria Bistriţa la data de 19.10.2011, s-a admis în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul C.E. împotriva pârâtei C.M. şi, în consecinţă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părţi la data de 04.11.1974 şi înregistrate sub nr. 29/04.11.1974 la Consiliul popular al com. L., din culpa comună a părţilor; s-a dispus ca pârâta să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de G.; s-a dispus ca autoritatea părintească faţă de minora C.V.E., născută la data de 13.02.1995, să fie exercitată de ambii părinţi; s-a stabilit locuinţa minorei la domiciliul reclamantului şi a fost obligată pârâta la plata în favoarea minorei a unei pensii de întreţinere în cuantum de 167,5 lei lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, 11.06.2010, şi până la majoratul acesteia.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta. Apelul declarat este fondat, hotărârea fiind pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 616 CPC, pentru considerentele care urmează a fi relevate.
Prin excepţie de la regula înscrisă în art. 67 alin. (1) CPC, potrivit căreia părţile pot să-şi exercite drepturile procedurale prin mandatar, conform art. 614 CPC, în procedura de divorţ, în faţa instanţei de fond, soţii sunt obligaţi să se prezinte personal, neputându-se înfăţişă prin re
prezentant. Părţile se pot înfăţişa prin mandatar numai în următoarele situaţii, expres şi limitativ prevăzute de art. 614 CPC, şi anume: a) dacă unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate; b) dacă unul dintre soţi este împiedicat de o boală gravă; c) dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie; d) dacă unul dintre soţi are reşedinţa în străinătate. Prin urmare, pentru a putea fi reprezentată prin mandatar în cadrul acţiunii de divorţ, este esenţial a se stabili dacă partea se află în vreuna dintre situaţiile expres prevăzute de art. 614 CPC
Din examinarea încheierilor de şedinţă rezultă că, iniţial, reclamantul a lipsit la termenul de judecată din data de 19.01.2011, termen la care s-a amânat judecarea cauzei, dispunându-se depunerea de acte doveditoare a lipsei reclamantului. Ulterior, la data de 9.03.2011, se depune la dosar un bilet de ieşire din spital, cu care reclamantul a înţeles să dovedească lipsa sa justificată la termenul anterior. La acest termen de judecată, aşa cum rezultă din cuprinsul încheierii de şedinţă, pârâta, prin reprezentant, a insistat în poziţia sa de respingere a acţiunii ca nefiind susţinută. La următorul termen de judecată acordat, 20.04.2011, se constată din nou lipsa reclamantului, acordându-se şi de această dată un termen pentru
justificarea absenţei. In scop justificativ, la dosarul cauzei reclamantul a depus un bilet de trimitere eliberat la data de 20.04.2011 de Spitalul de oftalmologie Bistriţa.
Contrar susţinerilor primei instanţe, tribunalul reţine că lipsa reclamantului la cele două termene de judecată nu a fost justificată. Astfel, în ceea ce priveşte lipsa de la termenul de judecată din data de 19.01.2011 (neanalizată de instanţa de fond în considerentele hotărârii pronunţate şi nereţinută ca fiind justificată în niciuna dintre încheierile de şedinţă întocmite pe parcursul judecăţii), tribunalul reţine că aceasta nu poate fi considerată justificată prin prisma biletului de ieşire din spital depus la dosar. Contrar poziţiei reprezentantului reclamantului, care la termenul de judecată din 19.01.2011 a susţinut că lipsa se datorează faptului că reclamantul este spitalizat, biletul de externare depus la dosar atestă spitalizarea reclamantului pe perioada 10.01.2011-14.01.2011. Termenul de judecată a fost stabilit la data de 19.01.2011, la 5 zile după data externării. Din cuprinsul său nu rezultă că la externare s-a recomandat evitarea ieşirilor din casă, singurele recomandări fiind tratamentul de urmat cu picături şi control oftalmologie peste 3 săptămâni, adică la începutul lunii februarie 2011. Prin urmare, lipsa de la termenul de judecată din data de 19.01.2011 este nejustificată, reclamantul neprobând că s-a aflat într-una dintre situaţiile de excepţie prevăzute de art. 614 CPC.
Nici lipsa de la termenul de judecată din data de 20.04.2011 nu poate fi apreciată ca justificată. Chiar dacă actul medical depus de reclamant în justificarea lipsei sale este intitulat „bilet de trimitere”, în realitate, acesta constituie o simplă prescripţie medicală a tratamentului de urmat. Se poate cu uşurinţă observa din conţinutul său că provine de la o unitate spitalicească - Spitalul de oftalmologie Bistriţa, nu indică vreo instituţie de trimitere a reclamantului în vederea efectuării vreunei investigaţii, ci cuprinde doar diagnosticul cu care reclamantul figurează în evidenţele medicale şi medicaţia recomandată, cu indicaţia efectuării unui control peste 6 luni. Ca atare, acest act medical atestă efectuarea de către reclamant a unui simplu control. Or, în condiţiile în care nu s-au depus la dosar acte din care să rezulte că acest control a fost stabilit a se efectua exact la data de 20.04.2011, că data stabilită pentru control a fost fixată anterior şi reclamantul s-a aflat în imposibilitatea de a înştiinţa instanţa despre această dată (pentru a se fixa, eventual, un alt termen la care să poată fi prezent) ori că a fost vorba de o urgenţă care a necesitat investigaţie imediată, simplul fapt al efectuării în ziua termenului de judecată a unui control de rutină nu poate fi considerat lipsă justificată, în condiţiile în care, în lipsa unei dovezi contrare, controlul putea fi efectuat în altă zi (în ziua anterioară sau ulterioară datei de 20.04.2011).
Absenţa reclamantului pentru un control care nu s-a dovedit a fi iminent nu poate fi considerată justificată, în condiţiile în care justificarea presupune existenţa unor motive obiective, a unor împrejurări care nu
depind de voinţa reclamantului. In niciun caz, efectuarea unui control medical nu poate fi apreciată ca o împiedicare determinată de o boală gravă, în sensul art. 614 lit. b) CPC, aşa cum greşit susţine intimatul
în cuprinsul întâmpinării depuse în apel. împiedicarea determinată de o boală gravă presupune o imposibilitate a persoanei de a se deplasa la instanţă. Or, actul medical depus la dosar atestă cu certitudine că reclamantul s-a deplasat la data de 20.04.2011, în Bistriţa, de la domiciliul său din com. L., sat D.
Este adevărat că starea de boală poate fi considerată ca motiv justificativ de absenţă, însă este necesar ca aceasta să survină intempestiv, astfel încât reclamantul să fie pus în imposibilitatea de a încunoştinţa instanţa despre această împrejurare. Un control medical însă este programat din timp, astfel încât reclamantul a avut fie posibilitatea de a solicita o programare pentru o altă dată, dacă a ştiut data termenului de judecată la momentul la care a avut loc programarea, fie de a solicita instanţei de judecată acordarea unui alt termen, dacă la data de 9.03.2011 programarea era deja efectuată.
Prin derogare de la dreptul comun, în materia divorţului, dispoziţiile art. 616 CPC reglementează o sancţiune procedurală specială - respingerea cererii de divorţ ca nesusţinută -, ce are drept temei culpa procesuală dedusă din neînfaţişarea reclamantului la termenul de judecată, în primă instanţă. Sancţiunea operează însă numai atunci când, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificată şi doar pârâtul se înfăţişează la judecată şi se bazează pe prezumţia legală de renunţare la judecată. Pentru aplicarea acestei sancţiuni, în cauză era suficient faptul că reclamantul nu şi-a justificat absenţa la termenul din data de 19.01.2011.
Reţinând lipsa nejustificată a reclamantului la cele două termene de judecată (19.01.2011 şi 20.04.2011), faptul că lipsa nejustificată la un singur termen este suficientă pentru aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 616 CPC, tribunalul, în baza prevederilor art. 297 CPC raportat la art. 616 CPC, a admis apelul declarat, a schimbat în tot hotărârea atacată, în sensul că a respins ca nesusţinută acţiunea de divorţ formulată. Dată fiind sancţiunea aplicată, tribunalul nu a mai analizat temeinicia acţiunii de divorţ, modalitatea de aplicare a legii civile noi unui proces în curs, în condiţiile existenţei prevederii art. 223 din Legea nr. 71/2011 şi ale lipsei unei modificări de acţiune în condiţii procedurale (în formă scrisă, cu elementele cerute de art. 112 CPC).
Notă. Soluţia se menţine şi în condiţiile actualelor dispoziţii procedurale, atunci când se face aplicarea prevederilor art. 921 NCPC.
| ← Netimbrarea cererii de divorţ. Reclamant aflat în stare de... | Divorţ. Reclamant cu reşedinţa în străinătate. Lipsa... → |
|---|
