Cerere de obligare la plata preţului de piaţă al apartamentului cumpărat în baza Legii 112/1995
| Comentarii |
|
Cerere făcută după constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare. Apartament situat într-o clădire monument istoric. Respingere
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1270 din 23 octombrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 6521 din 08.04.2013 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, a fost respinsă cererea de chemare in judecata formulata de către reclamanţii G.L.N. şi M.E.D. reprezentat prin tutore G.L.N. in contradictoriu cu paratul Consiliul Local Al Municipiului Cluj-Napoca, ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata, extinsa si precizata de către reclamanţii G.L.N. şi M.E.D. reprezentat prin tutore G.L.N. in contradictoriu cu paraţii Ministerul Finanţelor Publice si Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin Primar, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
A fost obligat paratul Ministerul Finanţelor Publice sa plătească reclamanţilor suma de 12.378,06 lei reprezentând preţul achitat de către antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E., in temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997, contract încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA, având ca obiect apartamentul nr. 11 situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, et. 1, jud. Cluj, înscris in cartea funciara nr. 139209 Cluj-Napoca, nr. top. 365/1/XI, pret ce a fost actualizat in raport cu rata inflatiei pana in data de 31.10.2011, conform raportului de expertiza tehnica judiciara contabila efectuat in cauza de către d-na expert M.L. si răspunsului d-nei expert
M.L. la obiecţiuni, suma ce va fi actualizata in raport cu rata inflaţiei aplicabila la data plătii efective.
A fost respinsă ca fiind neîntemeiata cererea reclamanţilor de obligare a paratului Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei de 40.000 Euro, respectiv echivalentul in lei, conform cursului BNR la data plaţii, suma reprezentând preţul de piaţă, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare, al apartamentului nr. 11 situat in Cluj -Napoca, str. M. nr. 6, et. 1, jud. Cluj, înscris in cartea funciara nr. 139209 Cluj-Napoca, nr. top. 365/1/XI, conform raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluarea proprietarii imobiliare efectuat in cauza de către dl. expert S.N.D..
A fost respinsă ca fiind neîntemeiata cererea reclamanţilor de obligare a paratului Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin Primar la plata sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuielile de judecata efectuate de către reclamanţi in litigiile in care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997, contract încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC Constructardealul SA.
A fost obligat paratul Ministerul Finanţelor Publice sa plătească reclamanţilor suma de 2.320 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 1.080 lei reprezentând onorariu expert pentru raportul de expertiza tehnica judiciara contabila efectuat in cauza de către d-na expert M.L., iar suma de 1.240 lei reprezentând onorariu avocat.
A fost respinsă fiind neîntemeiata cererea reclamanţilor de obligare a pârâţilor la plata sumei de 825 lei reprezentând onorariul expert pentru raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare efectuat in cauza de către dl. expert S.N.D..
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, excepţie invocata de către paratul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin întâmpinare, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Din aliniatul 3 al art. 50 al Legii nr. 10/2001 rezulta ca atât restituirea preţului imobilului actualizat cu rata inflaţiei, cat si restituirea preţului de piaţă, a valorii actuale de circulaţie a imobilului stabilita potrivit standardelor internaţionale de evaluare, se face de către Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
Fata de textele art. 50 si art. 50 ind. 1 din Legea nr. 10/2001, instanţa observa ca paratul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca nu are calitate procesuala pasiva in cauza, deoarece doar Ministerul Finanţelor Publice poate fi obligat, după caz, fie la restituirea preţului de piaţă, deci a valorii de circulaţie actuale a apartamentului in litigiu, fie la restituirea preţului apartamentului actualizat cu rata inflaţiei.
Instanţa a apreciat ca paratul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca nu are calitate procesuala pasiva in cauza nici cu privire la peţitul nr. 2 al cererii de chemare in judecata, privind obligarea la achitarea in favoarea reclamanţilor a sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuielile de judecata efectuate de reclamanţi in litigiile care au dus la anularea contractului lor de vânzare-cumpărare încheiat cu Statul Roman in temeiul Legii nr. 112/1995. Aceasta deoarece Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca este autoritatea deliberativa a administraţiei publice locale, nu are personalitate juridica, nu are patrimoniu propriu. Ca atare, acest parat nu are nici capacitate procesuala de folosinţa si de exerciţiu si nu poate răspunde in justiţie pentru unitatea administrativ-teritoriala.
Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997 SC
CONSTRUCTARDEALUL SA, in calitate de mandatar al Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca a vandut d-nei M.E., antecesoarea reclamantilor, imobilul situat in Cluj-Napoca, str.
M. nr. 6, etaj 1, ap. 11, jud. Cluj, pentru un pret de 12.166.597 ROL, pret achitat integral de catre antecesoarea reclamantilor la data incheierii contractului, conform chitantelor nr. 20383/11.09.1997 si nr. 21778/25.09.1997 (f. 52-53).
Prin sentinta civila nr. 13333/02.12.2008 pronuntata de catre Judecatoria Cluj-Napoca in dosarul nr. .../2002 (f. 19-21) prima instanta a admis actiunea exercitata de reclamantii S.A.M. si B.O.V. in contradictoriu cu paratii STATUL ROMAN prin CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCA, G.L.N. si M.E.D. si a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr. 35393/11.09.1997 incheiat intre M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA CLUJ-NAPOCA, privind apartamentul nr. 11 situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, cu nr. top. 365/1/XI, inscris in CF ind. nr. 139209 Cluj. Instanta a constatat nulitatea absoluta partiala a certificatului de mostenitor nr. 157/02.11.1999 eliberat de BNP S.V.B. in dosarul succesoral nr. 158/1999 conexat cu dosarul nr. 171/1999, in sensul ca din masa succesorala ramasa dupa defuncta M.E. nu face parte si in consecinta se exclude dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 11 situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, cu nr. top. 365/1/XI, inscris in CF nr. 139209 Cluj. De asemenea, prima instanta a dispus radierea din CF nr. 139209 Cluj si din CF col. nr. 130372 Cluj a dreptului de proprietate al paratilor G.L.N. si M.E.D. si restabilirea situatiei anterioare de cf si radierea dreptului de proprietate al Statului Roman asupra imobilului. In fine, prima instanta a dispus intabularea in cf a dreptului de proprietate asupra apartamentului si asupra partilor indivize comune in favoarea reclamantilor S.A.M. si B.O.V., in cota parte de ^ fiecare, cu titlu de mostenire.
In motivarea acestei sentinte s-a retinut ca Statul Roman a preluat fara titlu imobilul in litigiu, iar d-na M.E. a fost de rea-credinta la incheierea contractului, neputandu-se prevala nici de existenta unei erori comune si invincibile care sa ii creeze un titlu de proprietate valabil. Prima instanta a retinut ca d-na M.E. avea posibilitatea si obligatia de a verifica vechea carte funciara a imobilului, respectiv CF nr. 1395 Cluj, mentionata in contractul de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat, iar din CF nr. 1395 Cluj reiese ca Statul Roman si-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu cu titlu de nationalizare, ca urmare a preluarii imobilului prin Decretul nr. 92/1950, astfel ca „antecesoarea paratilor nu a fost de buna credinta, cunoscand sau avand obligatia sa cunoasca, din verificarea CF nr. 1395 Cluj, ca statul nu avea asupra apartamentului nr. 11 un titlu valabil, preluarea avand un caracter abuziv” (f. 20). Prima instanţa a apreciat ca sunt întrunite elementele de existenta a cauzei ilicite a contractului (f. 20 verso).
Prin decizia civila nr. 71/R/14.01.2010 pronunţata de către Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. .../2009 au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de paraţii G.L.N., M.E.D. si Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 13.333 din 02.12.2008 pronunţata in dosar nr. .../2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care a fost menţinuta in totul. Instanţa de recurs a reţinut ca imobilul din Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, jud. Cluj, a figurat din anul 1991 pana in anul 2001 pe lista monumentelor istorice la poziţia nr. 13-B-056, iar după anul 2001 la poziţia Cluj - II - m - B-07399 si figurează in prezent pe aceasta lista conform HCM nr. 66/1955, ca sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, prin urmare sancţiunea care intervine este nulitatea absoluta a contractului încheiat cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de textul legal (f. 25 verso).
Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru restituirea preţului la solicitarea chiriaşului - cumpărător si, in consecinţa, stabilirea incidentei textelor legale respectiv art. 50 şi 501 din Legea nr.10/2001, in funcţie de distincţiile prezentate mai sus, revine instanţei de judecata care este investita cu o acţiune prin care fostul chiriaş, al cărui contract de vânzare-cumpărare a fost desfiinţat printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila, solicita restituirea preţului imobilului de care a fost evins.
Pornind de la aceste considerente, instanţa a constatat ca pentru restituirea preţului de piaţa al imobilului stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare este necesar sa fie întrunite mai multe condiţii, prevăzute de art. 50 alin. 21 si 3 si art. 501 din Legea nr. 10/2001: antecesoarea reclamanţilor sa fi cumpărat in temeiul Legii nr. 112/1995 un imobil iar preţul sa fi fost achitat, contractul de vânzare-cumpărare sa fi fost desfiinţat printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila, iar acel contract sa fi fost încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995.
Examinând aceste aspecte in prezenta cauza, instanţa de fond a reţinut ca reclamanţii au făcut dovada ca antecesoarea lor, M.E., a cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997 încheiat cu SC CONSTRUCTARDEALUL SA, in calitate de mandatar al Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca, imobilul situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, etaj 1, ap. 11, jud. Cluj, pentru un preţ de 12.166.597 ROL, preţ achitat integral de către antecesoarea reclamanţilor la data încheierii contractului, conform chitanţelor nr. 20383/11.09.1997 si nr. 21778/25.09.1997 (f. 52-53).
Cat priveşte insa condiţia ca, contractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează reclamanţii sa fie încheiat cu respectarea Legii nr. 112/1995, instanţa a apreciat ca aceasta nu este întrunita in speţa. Deşi verificarea unui asemenea aspect poate fi făcuta, ca regula, de instanţa care soluţionează cererea de restituire a preţului de piaţa, prin administrare de probe, in prezenta cauza rezulta fără urma de dubiu ca aceasta condiţie nu este îndeplinita. Astfel, prin sentinţa civila nr. 13333/02.12.2008 pronunţata in dosarul nr. .../2002 (f. 19-21) Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut ca Statul Roman a preluat fără titlu imobilul in litigiu, iar d-na M.E. a fost de rea-credinţa la încheierea contractului, neputându-se prevala nici de existenta unei erori comune si invincibile care sa ii creeze un titlu de proprietate valabil. Judecătoria Cluj-Napoca a mai reţinut ca d-na M.E. avea posibilitatea si obligaţia de a verifica vechea carte funciara a imobilului, respectiv CF nr. 1395 Cluj, menţionata in contractul de vânzare-cumpărare pe care l-a încheiat, iar din CF nr. 1395 Cluj reiese ca Statul Roman si-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu cu titlu de naţionalizare, ca urmare a preluării imobilului prin Decretul nr. 92/1950. Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat ca „antecesoarea paraţilor nu a fost de buna credinţa, cunoscând sau având obligaţia sa cunoască, din verificarea CF nr. 1395 Cluj, ca statul nu avea asupra apartamentului nr. 11 un titlu valabil, preluarea având un caracter abuziv” (f. 20). In fine, Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat ca sunt întrunite elementele de existenta a cauzei ilicite a contractului (f. 20 verso).
De asemenea, prin decizia civila nr. 71/R/14.01.2010 pronunţata in dosarul nr. .../2009 (f. 22-25) Curtea de Apel Cluj a reţinut ca imobilul din Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, jud. Cluj, a figurat din anul 1991 pana in anul 2001 pe lista monumentelor istorice la poziţia nr. 13-B-056, iar dopa anul 2001 la poziţia Cluj - II - m - B-07399 si figurează in prezent pe aceasta lista conform HCM nr. 66/1955, ca sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, prin urmare sancţiunea care intervine este nulitatea absoluta a contractului încheiat cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de textul legal (f. 25 verso).
Or, considerentele celor doua hotărâri judecătoreşti mai sus menţionate, si care sunt irevocabile, au trecut in puterea lucrului judecat, iar acest aspect nu mai poate fi repus in discuţie in prezenta cauza ci se impune instanţei, data fiind obligativitatea acestor hotărâri. Instanţa a mai reţinut ca puterea lucrului judecat este un efect al hotărârii judecătoreşti care trebuie recunoscut nu doar dispozitivului, ci si considerentelor, in măsura in care explica dispozitivul si se reflecta in el.
Aşa fiind, instanţa de fond a reţinut ca nu este îndeplinita una dintre condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 21 si art. 501 din Legea nr. 10/2001, iar convingerea subiectiva a reclamanţilor, in ce priveşte valabilitatea contractului nr. 35.393/11.09.1997 încheiat de către antecesoarea lor nu prezintă relevanta, relevanta având doar împrejurarea obiectiva ca acest contract a fost încheiat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1997.
Prin urmare, instanţa de fond a apreciat ca nu este neîntemeiata cererea reclamanţilor de obligare a paratului Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei de 40.000 Euro, respectiv echivalentul in lei, conform cursului BNR la data plaţii, suma reprezentând preţul de piaţa, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare, al apartamentului in litigiu, conform raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluarea proprietăţi imobiliare efectuat in cauza.
Instanţa de fond a apreciat ca reclamanţii sunt îndreptăţişi la preţul actualizat al imobilului in condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 2 si 3 din Legea nr. 10/2001, fiind întrunite toate condiţiile in acest sens.
Astfel, antecesoarea reclamanţilor a plătit integral preţul imobilului in litigiu, in suma de 12.166.597 ROL, conform chitanţelor nr. 20383/11.09.1997 si nr. 21778/25.09.1997, in baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997 anulat prin sentinţa civila nr. 13333/02.12.2008 pronunţata de către Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr. .../2002 (f. 19-21), devenita irevocabila prin decizia civila nr. 71/R/14.01.2010 pronunţata de către Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. .../2009 (f. 22-25), iar antecesoarea reclamanţilor a cumpărat imobilul - apartament nr. 11 din Cluj-Napoca, str. M. nr. 6 cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, după cum s-a reţinut in decizia civila din recurs, menţionata mai sus. Valoarea actualizata a preţului plătit in temeiul contractului nr. 35.393/11.09.1997 este de 12.378,06 lei, aşa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara contabila efectuat in cauza de către d-na expert M.L. si din răspunsul d-nei expert M.L. la obiecţiuni (filele 80-84, 129-130). Întrucât reclamanţii sunt îndreptăţiţi la o dezdăunare integrala si s-a probat ca antecesoarea reclamanţilor a plătit un preţ ce includea si comisionul de 1%, este întemeiata solicitarea reclamanţilor de le fi plătita suma de 12.378,06 lei, suma ce include si comisionul in discuţie. Bineînţeles ca suma de 12.378,06 lei a fost actualizata in raport cu rata inflaţiei aplicabila la data plătii efective, deoarece reclamanţii sunt îndreptăţiţi la o dezdăunare integrala, iar prin raportul de expertiza tehnica judiciara contabila efectuat in cauza preţul a fost actualizat in raport cu rata inflaţiei doar pana la data de 31.10.2011.
Prin urmare, paratul Ministerul Finanţelor Publice va trebui sa plătească reclamanţilor suma de 12.378,06 lei reprezentând preţul imobilului in litigiu, preţ ce a fost actualizat in raport cu rata inflaţiei pana in data de 31.10.2011, suma ce va fi actualizata in raport cu rata inflaţiei aplicabila la data plătii efective.
In privinţa cererii reclamanţilor de obligare a paratului Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin Primar la plata sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuielile de judecata efectuate de către reclamanţi in litigiile in care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997, contract încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA, instanţa de fond a reţinut ca aceasta cerere este neîntemeiata.
Instanţa a observat ca prin sentinţa civila nr. 13333/02.12.2008 pronunţata de către Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr. .../2002 s-a reţinut ca antecesoarea reclamanţilor, dna M.E. nu a fost de buna-credinţa la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare si a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Or, in aceste condiţii, se impune ca reclamanţii sa suporte cheltuielile de judecata pe care le-au făcut in acel litigiu, in prima instanţa si in recurs, deoarece reclamanţii s-au aflat in culpa procesuala.
Instanţa a mai reţinut ca prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementata o alta forma, speciala, a răspunderii Statului Roman pentru evicţiune in cazul imobilelor ce fac obiectul acestei legi, iar aceasta forma speciala a garanţiei pentru evicţiune exclude aplicarea prevederilor Codului civil in aceeaşi materie, in temeiul principiului specialia generalibus derogant. Instanţa apreciază ca cele doua forme de răspundere pentru evicţiune - cea prevăzuta de Codul civil si cea prevăzuta de Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 1/2009 - nu pot coexista si nu pot fi aplicate ambele, întrucât nu poate fi creata o lex tertia. In consecinţa, instanţa a apreciat ca in speţa paratul Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin Primar nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecata efectuate de către reclamanţi in litigiile in care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997 încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA.
In consecinţa, cererea de chemare in judecata formulata, extinsa si precizata de către reclamanţi este întemeiata in parte si a fost admisa in parte.
Fata de considerentele de mai sus, văzând prevederile art. 50 alin. 2 si 3 din Legea nr. 10/2001, instanţa a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata, extinsa si precizata de către reclamanţii G.L.N. şi M.E.D. reprezentat prin tutore G.L.N. in contradictoriu cu paraţii Ministerul Finantelor Publice şi Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin PRIMAR, având ca obiect Legea nr. 10/2001, potrivit dispozitivului hotărârii.
Instanţa de fond a observat ca paratul Ministerul Finanţelor Publice se afla in parte in culpa procesuala. In consecinţa, văzând prevederile art. 274 alin. 1 si ale art. 276 din vechiul Cod de procedura civila, acesta a fost obligat sa plătească reclamanţilor suma de 2.320 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 1.080 lei reprezintă onorariu expert pentru raportul de expertiza tehnica judiciara contabila efectuat in cauza de către d-na expert M.L. (f. 61-62, 112-113), iar suma de 1.240 lei reprezinta onorariu avocat (f. 167).
In privinţa bonului fiscal si a chitanţelor aflate in copie la filele 168-170 din dosar, instanţa a observat ca aceste înscrisuri nu se refera la onorariul avocaţial achitat de către reclamanţi in acest dosar, ci se refera la onorariul avocaţial achitat de către reclamanţi in litigiile in care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997, contract încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA. Prin urmare, aceste sume de bani nu au fost acordate reclamanţilor.
Referitor la onorariul expert in suma de 825 lei achitat de către reclamanţi pentru raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluarea proprietarii imobiliare efectuat in cauza de către dl. expert S.N.D., instanţa de fond a apreciat ca paraţii nu pot fi obligaţi la plata acestei sume, deoarece a fost respins petitul din cererea de chemare in judecata privind preţul de piaţa al apartamentului in litigiu, iar expertiza de evaluare a fost efectuata cu privire la acest petit.
Având in vedere ca paraţii nu se afla in culpa procesuala cu privire la primul petit al cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata, extinsa si precizata, instanţa a respins ca fiind neîntemeiata cererea reclamanţilor de obligare a paraţilor la plata sumei de 825 lei reprezentând onorariul expert pentru raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare efectuat in cauza de catre dl. expert S.N.D..
Prin decizia civilă nr. 351/20 mai 204 a Tribunalului Cluj au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamanta G.L.N. în nume propriu şi în calitate de tutore al lui M.E.D. şi Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 6521/08.04.2013 pronunţată în dosar nr. .../2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul.
Apelantul Ministerul Finanţelor Publice a fost obligat să achite intimatei G.L.N. suma de 310 lei cheltuieli de judecată în apel.
Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamanta G.L.N. în nume propriu şi în calitate de tutore al lui M.E.D. şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice împotriva Sentinţei civile nr. 6521/08.04.2013 pronunţată în dosar nr. .../2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul.
Apelantul Ministerul Finanţelor Publice a fost obligat să achite intimatei
G.L.N.,suma de 310 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut următoarele:
Menţiunea din alin 2 al paginii 7 din considerentele sentinţei apelate nu poate fi interpretată decât ca o eroare de redactare în condiţiile în care în alineatul anterior prima instanţă a menţionat următoarele:„Aşa fiind, instanţa de fond a reţinut ca nu este îndeplinita una dintre condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 21 si art. 501 din Legea nr. 10/2001, iar convingerea subiectiva a reclamanţilor, in ce priveşte valabilitatea contractului nr. 35.393/11.09.1997 încheiat de câtre antecesoarea lor nu prezintă relevanta, relevanta având doar împrejurarea obiectiva ca acest contract a fost încheiat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1997.
Prin sentinţa civila nr. 13333/02.12.2008 pronunţata de câtre Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr. .../2002 (f. 19-21) prima instanţa a admis acţiunea exercitata de reclamanţii S.A.M. si B.O.V. in contradictoriu cu paraţii STATUL ROMAN prin CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCA, G.L.N. si M.E.D. si a constatat nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare nr. 35393/11.09.1997 încheiat intre M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA CLUJ-NAPOCA, privind apartamentul nr. 11 situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, cu nr. top. 365/1/XI, înscris in CF ind. nr. 139209 Cluj. Instanţa a constatat nulitatea absoluta parţiala a certificatului de moştenitor nr. 157/02.11.1999 eliberat de BNP S.V.B. in dosarul succesoral nr. 158/1999 conexat cu dosarul nr. 171/1999, in sensul ca din masa succesorala rămasa după defuncta M.E. nu face parte si in consecinţa se exclude dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 11 situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, cu nr. top. 365/1/XI, inscris in CF nr. 139209 Cluj. De asemenea, prima instanţa a dispus radierea din CF nr. 139209 Cluj si din CF col. nr. 130372 Cluj a dreptului de proprietate al paraţilor G.L.N. si M.E.D. si restabilirea situaţiei anterioare de cf si radierea dreptului de proprietate al Statului Roman asupra imobilului. In fine, prima instanţa a dispus intabularea in cf a dreptului de proprietate asupra apartamentului si asupra parţilor indivize comune in favoarea reclamanţilor S.A.M. si B.O.V., in cota parte de ^ fiecare, cu titlu de moştenire.
In motivarea acestei sentinţe s-a reţinut ca Statul Roman a preluat fără titlu imobilul in litigiu, iar d-na M.E. a fost de rea-credinţa la încheierea contractului, neputându-se prevala nici de existenta unei erori comune si invincibile care sa ii creeze un titlu de proprietate valabil. Prima instanţa a reţinut ca d-na M.E. avea posibilitatea si obligaţia de a verifica vechea carte funciara a imobilului, respectiv CF nr. 1395 Cluj, menţionata in contractul de vânzare-cumpărare pe care l-a încheiat, iar din CF nr. 1395 Cluj reiese ca Statul Roman si-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu cu titlu de naţionalizare, ca urmare a preluării imobilului prin Decretul nr. 92/1950, astfel ca „antecesoarea paraţilor nu a fost de buna credinţa, cunoscând sau având obligaţia sa cunoască, din verificarea CF nr. 1395 Cluj, ca statul nu avea asupra apartamentului nr. 11 un titlu valabil, preluarea având un caracter abuziv” (f. 20). Prima instanţa a apreciat ca sunt întrunite elementele de existenta a cauzei ilicite a contractului (f. 20 verso).
Prin decizia civila nr. 71/R/14.01.2010 pronunţata de către Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. .../2009 au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de paraţii G.L.N., M.E.D. si Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 13.333 din 02.12.2008 pronunţata in dosar nr. .../2002 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care a fost menţinuta in totul (f. 22-25). Instanţa de recurs a reţinut ca imobilul din Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, jud. Cluj, a figurat din anul 1991 pana in anul 2001 pe lista monumentelor istorice la poziţia nr. 13-B-056, iar după anul 2001 la poziţia Cluj - II - m - B-07399 si figurează in prezent pe aceasta lista conform HCM nr. 66/1955, ca sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, prin urmare sancţiunea care intervine este nulitatea absoluta a contractului încheiat cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de textul legal (f. 25 verso).
Astfel, în ceea ce priveşte hotărârile susmenţionate, în speţă este incident principiul puterii de lucru judecat.
Principiul puterii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerea între două hotărâri judecătoreşti , adică infirmarea constatărilor făcute printr-o făcute într-o hotărâre judecătorească irevocabilă printr-o altă hotărâre judecătorească dată în alt proces. Astfel , pe când condiţia de aplicare a excepţiei autorităţii de lucru judecat presupune o identitate de acţiuni ce opreşte repetarea judecăţii , prezumţia de lucru judecat , ipoteză prezentă şi în prezenta speţă sub aspectul încălcării dispoziţiilor art.10 alin 2 din Legea 112/1995 de către apelanţi, impune consecvenţa în judecată, şi anume : ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie contrazis printr-o alta.
În aceste condiţii au putut fi reţinute ca fiind pertinente criticile formulate de către apelanţi în ceea ce priveşte nereţinerea de către instanţa de fond a faptului că din punct de vedere a dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 antecesoarea apelanţilor, Moraru Eugenia s-a manifestat cu bună-credinţă, statuându-se cu putere de lucru judecat că s-au eludat
dispoziţiile art.10 alin 2 ale Legii nr. 112/1995.
Astfel, în virtutea argumentelor susmenţionate, în prezenta speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 50 alin 2 din Legea 10/2001 privind restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare cumpărare , încheiate cu eludarea dispoziţiilor Legii 112/1995 au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi nu ipoteza solicitată de către apelanţi , respectiv art. 501 din Legea 10/2001 care vizează contractele încheiate cu respectarea Legii 112/1995, ceea ce nu este cazul în prezenta pricină.
De altfel, în concordanţă cu cele anterior expuse, în mod pertinent prima instanţă a arătat că potrivit disp. art. 50 şi 501 din Legea nr. 10/2001, aşa cum a fost modificata prin Legea nr. 1/2009, chiriaşii imobilelor care au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate in temeiul Legii nr.112/1995, ale căror contracte au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile, sunt îndreptăţiţi la restituirea preţului imobilelor, cu precizarea ca daca aceste contracte au fost încheiate cu eludarea disp. art. L. nr. 112/1995, foştii chiriaşi pot pretinde doar preţul actualizat al imobilului ce a făcut obiectul contractului, in condiţiile prevăzute de art. 50 al. 2 si 3 din Legea nr. 10/2001, iar daca, dimpotrivă, contractele desfiinţate au fost încheiate cu respectarea prevederilor L. nr. 112/1995, chiriaşii pot pretinde preţul de piaţă al imobilului, in condiţiile prevăzute de art. 50 al. 21 si 3, precum si art. 501 din Legea nr.10/2001.
A treia critică adusă sentinţei apelate, în sensul că se impunea a se calcula la zi valoarea preţului plătit pentru apartament de asemenea tribunalul a apreciat-o neîntemeiată în condiţiile în care în considerente şi în dispozitiv de menţionează expres :” obligă paratul Ministerul Finanţelor Publice sa plătească reclamanţilor suma de 12.378,06 lei reprezentând preţul achitat de către antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E., in temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997, contract încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA, având ca obiect apartamentul nr. 11 situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, et. 1, jud. Cluj, înscris in cartea funciara nr. 139209 Cluj-Napoca, nr. top. 365/1/XI, preţ ce a fost actualizat in raport cu rata inflaţiei pana in data de 31.10.2011, conform raportului de expertiza tehnica judiciara contabila efectuat in cauza de către d-na expert M.L. si răspunsului d-nei expert M.L. la obiecţiuni, suma ce va fi actualizata in raport cu rata inflaţiei aplicabila la data plaţii efective”, realizându-se astfel o reparaţie integrală a prejudiciului suferit prin raportare la dispoziţiile legale incidente în speţă.
În ceea ce priveşte solicitarea apelanţilor de acordare a cheltuielilor de judecată tribunalul a apreciat-o ca fiind neîntemeiată pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, în ceea ce priveşte solicitarea apelanţilor de obligare a paratului Municipiul Cluj-Napoca reprezentat prin Primar la plata sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuielile de judecata efectuate de către reclamanţi in litigiile in care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 35.393/11.09.1997, contract încheiat intre antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. si SC CONSTRUCTARDEALUL SA, tribunalul statuează că în mod pertinent prima instanţă a reţinut că această cerere este neîntemeiată în condiţiile în care prin sentinţa civila nr. 13333/02.12.2008 pronunţata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr. .../2002 sa reţinut ca antecesoarea reclamanţilor, d-na M.E. nu a fost de buna-credinţa la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare si a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare.
În mod judicios prima instanţă a reţinut că în aceste condiţii se impune ca reclamanţii sa suporte cheltuielile de judecata pe care le-au făcut în litigiul anterior evocat fiind în culpă procesuală.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată ocazionate cu prezentul litigiu tribunalul a constatat că acestea au fost corect acordate de către prima instanţă, raportat atât la soluţia adoptată cât şi la înscrisurile justificative avansate de către apelanţi.
În ceea ce priveşte apelul Ministerul Finanţelor Publice tribunalul l-a respins ca nefondat întrucât unitatea care a înstrăinat imobilul antecesoarei apelanţilor SC CONSTRUCT ARDEALUL S.A Cluj-Napoca a acţionat în calitate de mandatar al Statului Român care a încasat preţul vânzării în integralitate, fiind fără relevanţă destinaţia ulterioară a sumelor încasate de către Statul Român cu titlu de preţ, acesta fiind ţinut la restituirea actualizată a întregii sume primite cu acest titlu de la antecesoarea apelanţilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal reclamanta G.L.N. în nume propriu şi în calitate de tutore a lui M.E.D., solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinţa civilă nr. 6251/8.04.2013 în sensul admiterii acţiunii şi, în consecinţă obligarea intimatului Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei de 26.978 euro, echivalent în lei la data plăţii efective cu titlu de despăgubiri, constând în valoarea de piaţă a imobilului în litigiu.
În subsidiar, recurenţii au solicitat actualizarea sumei de 12.738,06 lei reprezentând preţul achitat de antecesoarea lor, M.E. în temeiul contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul în litigiu.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., recurenţii au arătat că instanţele de fond au încălcat prevederile Legii nr.10/2001 având în vedere că antecesoarea lor a cumpărat imobilul crezând că-l dobândeşte de la adevăratul propreitar, iar Statul Român nu era un proprietar oarecare, ci unul care se prezumă că a dobândit imobilul în condiţii legale.
Instanţa de apel trebuia să analizeze cererile lor prin prisma temeiului juridic invocat şi care stă la baza promovării cererii supuse cererii de chemare în judecată. Instanţa de apel nu răspunde la toate motivele de apel invocate, respectiv la faptul că în dosarul în care s-a constatat nulitatea preluării imobilului în litigiu de către stat ei nu au fost parte şi nu au avut posibilitatea să-şi formuleze nicio apărare.
Recurenţii au mai arătat că, deşi instanţa de fond a fost de acord cu pretenţia lor, prin dispozitiv pronunţă o hotărâre contrară celor menţionate în considerentele hotărârii.
În ce priveşte cererea subsidiară de obligare a pârâtului la plata preţului actualizat, recurenţii arată că au solicitat instanţei să încuviinţeze un supliment la raportul de expertiză, însă cererea lor a fost nejustificat respinsă. Cererea lor era întemeiată datorită faptului că la executarea hotărârii, intimata nu va ţine seama de un raport de expertiză extrajudiciar şi, prin urmare, nu va actualiza suma la data plăţii din proprie iniţiativă.
Recurenţii critică decizia şi prin prisma duratei prezentului litigiu, arătând că li se încalcă dreptul la un proces echitabil prev. de art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, raportat l faptul că au promovat acţiunea la 8.04.2010, iar hotărârea de fond s-a pronunţat la data de 8.04.2013.
Împotriva deciziei civile nr. 351/A/20 mai 2014 a Tribunalului Cluj a declarat recurs şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul înlăturării obligaţiei lui de a plăti preţul actualizat ce include şi comisionul de 1% din valoarea apartamentului, precum şi a obligaţiei de a plăti cheltuielile de judecată în favoarea reclamanţilor.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că decizia pronunţată de instanţa de apel este nelegală, întrucât contul extrabugetar în care au fost virate sumele obţinute din vânzarea apartamentelor nu a fost alimentat şi cu comisionul de 1% din valoarea apartamentului, comision cea a fost reţinut de SC Construct Ardealul SA Cluj-Napoca.
În ce priveşte obligarea lui la plata cheltuielilor de judecată, pârâtul a arătat că în mod legal a fost obligat să plătească reclamantei suma de 310 lei cheltuieli de judecată, atâta timp cât şi reclamanta a exercitat calea de atac a apelului şi apelul acesteia a fost respins ca nefondat.
Examinând recursul declarat de reclamanta G.u Liana Nicoleta în nume propriu şi în calitate de tutore a lui M.E.D., prin prisma motivelor invocate, curtea în baza art. 304 pct. 9 şi art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat în principal, obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să le restituie suma de 26.978 Euro, echivalent în lei, conform cursului BNR de la data plăţii, reprezentând preţul de piaţă al apartamentului nr. 11, situat în Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, iar în subsidiar, obligarea pârâtului să-i restituie suma reprezentând valoarea actualizată a preţului achitat de antecesoarea lor pentru cumpărarea acestui imobil.
Potrivit dispoziţiilor art. 50 alin. 2, 2 1 şi 3 din Legea nr.10/2001 aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 1/2009, cererile sau acţiunile în justiţie privind restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sunt scutite de taxa de timbru, iar restituirea preţului prevăzut la alin. 2 şi 21 se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din fondul extrabugetar, constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
Conform dispoziţiilor art. 501 din acelaşi act normativ, proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 cu modificările ulterioare au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, au dreptul la restituirea preţurilor de piaţă al imobilelor stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.
Curte apreciază că instanţele de fond au dat o interpretare corectă a acestor dispoziţii legale interpretare în sensul că, chiriaşii imobilelor care au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 şi care au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sunt îndreptăţiţi la restituirea preţului imobilelor cu precizarea că, dacă aceste contracte au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995, foştii chiriaşi pot pretinde doar preţul actualizat al imobilului ce a făcut obiectul contractului în condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 2 şi 3 din Legea nr.10/2001.
În condiţiile în care contractele desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au fost încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, chiriaşii pot pretinde preţul de piaţă al imobilului în condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 21 şi 3 precum şi art. 501 din Legea nr.10/2001.
Raportat la aceste reţineri, curtea constată că instanţele de fond au făcut o corectă analiză a condiţiilor cauzei deduse judecăţii.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 13333/2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de antecesoarea reclamanţilor M.E. cu SC Constructardealul SA Cluj-Napoca privind apartamentul nr. 11, situat în Cluj-Napoca, str. M. nr. 6, reţinându-se că Statul Român a preluat fără titlu acest imobil şi că a fost de rea credinţă la încheierea contractului, neputându-se reţine existenţa unei erori comune şi invincibile, care să-i creeze un titlul de proprietate valabil, că M.E. nu a fost de bună credinţă, cunoscând sau având obligaţia să cunoască din verificarea CF nr.1395 Cluj că statul nu avea asupra apartamentului nr. 11 un titlu valabil, preluarea având un caracter abuziv.
Prin decizia civilă nr. 71/2010 pronunţată de Curtea de Apel Cluj au fost respinse recursurile declarate de pârâţi, împotriva sentinţei civile nr. 13333/2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca, reţinându-se că imobilul în litigiu a figurat din anul 1991 până în anul 2001 pe lista monumentelor istorice, la poziţia 13 -B - 056, că figurează şi în prezent pe această listă, astfel că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, situaţie în care sancţiunea care intervine este cea a nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu nerespectarea dispoziţiei prevăzute de acest text legal.
Considerentele acestor hotărâri judecătoreşti irevocabile au trecut în puterea lucrului judecat, motiv pentru care buna sau reaua credinţă a pârâţilor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu mai poate fi reanalizată, dată fiind obligativitatea acestor hotărâri.
Reaua credinţă a recurenţilor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare rezultă şi din sentinţa civilă nr. 238/23 mai 2001 pronunţată de Tribunalul Cluj, în care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului şi a înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului Statul Român asupra imobilului în litigiu, sentinţă în care se reţine că prin sentinţa civilă nr. 4031/17.04.1996 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanţii S.E. şi B.O.V., pentru constatarea nulităţii titlului de proprietate al statului. Această sentinţă a fost desfiinţată prin decizia civilă nr. 1586/1998 a Tribunalului Cluj, iar cauza reţinută spre judecare în primă instanţă la tribunal, ocazie cu care această instanţă prin sentinţa civilă nr. 308/4.11.1998 a admis acţiunea formulată de reclamanţi, a constatat nulitatea absolută a titlului şi a înscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilului în litigiu, dispunându-se anularea înscrierilor de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate al statului şi reînscrierea vechiului proprietar.
Prin urmare, încă de la data de 11.09.1997, data încheierii contractului de vânzare-cumpărare reclamanţii G. cunoşteau situaţia juridică imobilului în litigiu. Susţinerea lor că nu au fost parte în acel dosar şi că nu putut să-şi formuleze apărările nu are relevanţă în prezenta cauză, ei fiind parte în procesul în care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare în care şi-au formulat toate apărările, în cauza în care s-a soluţionat caracterul preluării imobilului în litigiu, ei nefiind parte a raportului juridic dedus judecăţii.
Aprecierile instanţelor de fond şi apel că nu este îndeplinită una din condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 21 şi art. 501 din Legea nr.10/2001 pentru admiterea cererii principale a reclamanţilor de obligare a pârâtului la restituirea preţului de piaţă a apartamentului în litigiu, sunt legale, motiv pentru care, criticile formulate de aceştia prin declaraţia de recurs sunt nefondate.
Instanţa de apel a apreciat corect că menţiunea din alin. 2 al paginii nr. 7 din hotărârea instanţei de fond este o eroare de redactare. Faptul că pârâtul şi-a exprimat poziţia în legătură cu valoarea de 26.978 Euro stabilită prin expertiza efectuată de expertul
S.N. D., în sensul că această valoare este acceptabilă ca valoare de piaţă a apartamentului nu echivalează cu asumarea de către pârât a obligaţiei de a plăti această sumă reclamanţilor.
Celelalte critici aduse de recurentă se referă la aprecierea stării de fapt şi a probelor administrate în cauză, aspecte care nu pot fi analizare în recurs, urmare a abrogării dispoziţiilor art. 304 pct. 10 şi 11 Cod proc. civ.
În ce priveşte critica privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, curtea apreciază că este nefondată, având în vedere competenţa recunoscută instanţei de a hotărî asupra tuturor probelor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, că instanţa este ţinută să finalizeze acţiunea dedusă judecăţii printr-o hotărâre legală şi temeinică., supusă comunicării cu scopul ca părţile să ia act de conţinutul hotărârii şi să-şi poată formula dacă este cazul criticile împotriva acesteia pe calea apelului sau recursului. În absenţa unui criteriu cu valenţe discriminatorii, situaţia din speţă nu echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Examinând recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, curtea apreciază că este fondat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., urmează să-l admită în parte pentru următoarele considerente:
Sentinţa civilă nr. 6521/8.04.2013 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost atacată cu apel de reclamanta G. I.N. în nume propriu şi în calitate de tutore a lui M.E.D. şi de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice.
Prin decizia civilă nr. 35/A/25 mai 2014 a Tribunalului Cluj au fost respinse apelurile declarate de reclamanţi şi pârât.
În aceste condiţii în care apelul reclamanţilor a fost respins ca nefondat, obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă este nelegală. Aceasta, pentru că, potrivit dispoziţiilor art. 274 Cod proc. civ., poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată partea care cade în pretenţii. Ori, în condiţiile în care apelul reclamanţilor a fost respins, nu se poate reţine vreo culpă în sarcina pârâtului Ministerul Finanţelor Publice pentru a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Celelalte critici formulate de pârâtul Statul Român privind înlăturarea obligaţiei de la plata preţului actualizat ce include şi comisionul de 1% din valoarea imobilului sunt nefondate, având în vedere că, cel care a înstrăinat imobilul a fost SC Constructardealul SA Cluj-Napoca care a acţionat în calitate de mandatar a Statului Român şi a încasat preţul vânzării în totalitate.
Curtea reţine că, potrivit art. 50 alin 1 din Legea 10/2001, foştii chiriaşi sunt îndreptăţiţi la restituirea preţului actualizat, fără să intereseze din perspectiva acestora că o parte din acest preţ a fost reţinut cu titlu de comision al unităţii vânzătoare.
Deşi la momentul încasării preţului, comisionul nu a fost virat în contul Ministerului Finanţelor, acest comision este datorat, aşa cum s-a arătat anterior, de către vânzătorul Statul Român, în urma anulării contractului de vânzare-cumpărare, în favoarea cumpărătorilor care l-au achitat, în virtutea principiului repunerii părţilor în situaţia anterioară.
Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, fondul extrabugetar aflat la dispoziţia Ministerului Finanţelor se alimentează din sumele obţinute prin vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor, iar modul în care este constituit acest fond nu îl vizează pe cumpărător. Faptul că statul a înţeles să încheie un contract de mandat în urma căruia mandatarul să primească 1% din valoarea apartamentului înstrăinat este un raport juridic care-i vizează pe cei doi, cumpărătorul nefiind dator să suporte cheltuielile generate de contractul de mandat.
Urmare admiterii în parte a recursului declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, curtea va modifica parţial decizia atacată în sensul respingerii cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată în apel şi va menţine restul dispoziţiilor deciziei atacate.
| ← Acţiune în revendicare. Imobil ce a făcut obiectul Legii nr.... | Cheltuieli efectuate de cumpărătorul apartamentului pe Legea... → |
|---|
