Legea 10/2001. Imobil intrat în proprietatea unităţii deţinătoare, în baza legatului lăsat de antecesorul reclamanţilor.
| Comentarii |
|
Neîndreptăţirea moştenitorilor la măsuri reparatorii
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1036 din 30 octombrie 2014
Cererea de chemare în judecată
În data de 24.12.2013, reclamanţii V.A.M., V.M. şi S.A. au formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Cluj -Napoca, solicitând instanţei să dispună anularea Dispoziţiei primarului Municipiului Cluj-Napoca nr. 3989 din 27 noiembrie 2013, prin care s-a respins solicitarea lor privind restituirea în natură a imobilului situat din punct de vedere administrativ în Cluj-Napoca, str. O. nr. 27 şi obligarea acestuia să propună acordarea măsurilor reparatorii în echivalent sub forma compensării prin puncte în condiţiile Legii nr. 165/2013, cu cheltuieli de judecată.
Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 160 din 21 martie 2014, tribunalul a respins acţiunea.
Considerente
În temeiul Legii nr.10/2001, numiţii G.E.R. şi S.A. au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. J., nr.27, fostă str. F., imobil compus din casă, curte şi grădină, în calitate de moştenitori ai fostului proprietar S.I.O..
Prin Dispoziţia nr. 3986/27.11.2012, Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea formulată, pe considerentul că notificatorii nu fac dovada calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, având în vedere faptul că, prin sentinţa civilă nr. 7641/1974 pronunţată de către Judecătoria Braşov în dosarul nr. 4934/1974, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 932/1975 pronunţată de Tribunalul Judeţean Braşov în dosarul nr. 1135/1975, s-a stabilit în mod irevocabil faptul că imobilul revendicat constituie proprietatea Statului Român, dobândită prin moştenire.
Într-adevăr, prin sentinţa menţionată anterior, admiţându-se în parte acţiunea introdusă de reclamanta Întreprinderea de Construcţii Reparaţii şi Administraţie Locativă Cluj împotriva pârâţilor S.T., N.A., N.L., S.E.N., S.A. şi G.E.R., s-a dispus anularea certificatului de moştenitor nr. S 20 /1972, din 18.05.1972 eliberat de notariatul de Stat Judeţean Braşov şi s-a stabilit dreptul de moştenire al Statului Român prin Universitatea Babeş Bolyai Cluj asupra imobilului, situat în Cluj-Napoca, str. J., nr. 27, înscris în CF nr. 10628, cu titlu de legatar testamentar.
A fost respinsă acţiunea conexată introdusă de reclamanţii S.T., N.A., Nicuilescu Lavinia, S.E.N., S.A. şi G.E.R. împotriva pârâţilor Universitatea Babeş Bolyai Cluj şi Întreprinderea de Construcţii Reparaţii şi Administraţie Locativă Cluj.
Din motivarea acestei sentinţe, tribunalul a reţinut, în ceea ce priveşte anularea certificatului de moştenitor menţionat, că prin acesta s-a stabilit masa succesorală, calitatea de succesor şi cotele părţi ce se cuvin moştenitorilor după defuncţii S.I.O., decedat în 29.07.1954, soţia sa, S.C., decedată în 1971 şi fratele său, S.A., decedat în 1970.
Masa succesorală la care se referă acest certificat este imobilul litigios în cauză, proprietatea lui S.I.O., succesorii fiind pârâţii din acţiunea principală, însă s-a omis faptul că prin testament defunctul Stefanovici Olimpiu a testat acest imobil în favoarea Academiei de Muzică din Cluj -Napoca pentru înfiinţarea unui cămin studenţesc, iar în caz în care acea instituţie nu va accepta legatul, imobilul va reveni Universităţii „Babeş Bolyai” cu acelaşi scop.
Întrucât Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, ca succesor al fostei Academii de Muzică, nu a primit legatul, aşa cum rezultă din Ordinul nr. 402/1955 al Ministerului Culturii, legatul a trecut asupra Universităţii Babeş Bolyai, care l-a acceptat, după cum reiese din adresa nr. 2150/1955 a acestei universităţi.
Raportat la aceste aspecte, Judecătoria Braşov a stabilit dreptul de moştenire al Statului Român, prin Universitatea „ Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca asupra imobilului litigios, cu titlu de legatar testamentar, anulând astfel certificatul de moştenitor menţionat.
Totodată, a fost respinsă acţiunea din dosarul conexat, prin care s-a solicitat anularea testamentului pe considerentul că nu a fost îndeplinită condiţia ca în imobil să se înfiinţeze un cămin studenţesc, instanţa apreciind că nu se impune revocarea acestuia.
Această hotărâre a fost menţinută de către Tribunalul Judeţean Braşov în urma recursului declarat de pârâţii S.T., N.A., N.L., S.E.N., S.A. şi G.E.R. .
În contextul în care, anterior, printr-o hotărâre judecătorească s-a tranşat în mod irevocabil asupra calităţii de proprietar a statului cu titlu de succesiune, înlăturându-se toate criticile celorlalţi succesori afectaţi de actul de ultimă voinţă al defunctului privind eficacitatea legatului, nu mai pot fi invocate în prezent, intrând în puterea lucrului judecat, cu atât mai mult cu cât hotărârea le este opozabilă reclamanţilor, în virtutea calităţii de succesori.
Indiferent de justeţea statuării instanţei de judecată raportat la faptul că a fost pronunţată în regimul comunist, nu poate fi ignorată.
În consecinţă, imobilul litigios nu se circumscrie sferei imobilelor preluate abuziv, conform art. 1 şi art. 2 al. 1 din Legea nr. 10/2001, intrând în proprietatea Statului cu titlu de succesiune, fiind legatar testamentar, un mod de transmisiune în deplină concordanţă cu dispoziţiile Codului Civil.
Faţă de cele ce preced, tribunalul a menţinut dispoziţia atacată, notificatorii nefiind persoane îndreptăţite din perspectiva Legii nr.10/2001.
Apelul
Împotriva acestei sentinţe, au declarat în termen legal apel reclamanţii, solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii acţiunii.
În motivarea apelului, reclamanţii învederează că au formulat notificare în temeiul legii speciale nr. 10/2001, solicitând măsuri reparatorii pentru imobilul obiect al litigiului, iar, în cauză, se impune constatarea împrejurării că trecerea în proprietatea statului a fost una abuzivă, imobilul făcând, astfel, obiectul legii speciale de restituire, conform dispoziţiilor art. 1 şi 2. Contrar celor reţinute de prima instanţă, acest fapt rezultă din considerentele sentinţei civile nr. 7641/1974 a Judecătoriei Braşov care a interpretat pro causa, în favoarea ICRAL Cluj, străin de legatul instituit de antecesorul lor în favoarea UBB Cluj, faptul că nu se impune revocarea legatului raportat la disp. art. 830 şi 930 C. civil. Deşi legatul s-a instituit expres în favoarea UBB în vederea edificării unui cămin studenţesc, din actele de preluare a imobilului de către fostul ICRAL Cluj, rezultă că nu a existat niciodată intenţia de ducere la îndeplinire a acestui legat, imobilul în litigiu fiind predat de universitate încă din anul 1960, fiind administrat ca locuinţă şi înstrăinat foştilor chiriaşi.
Preluarea imobilului nu s-a făcut cu titlu valabil, ci prin obstrucţionarea proprietarului prin măsuri de autoritate excesivă, transformate în violenţă morală, menţinută până în anul 1989.
întâmpinarea depusă în apel
Pârâtul intimat, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reiterând, în esenţă, considerentele hotărârii, arătând, în plus, că reclamanţii nu au făcut dovada calităţii de moştenitori după foştii proprietari tabulari.
Răspunsul la întâmpinarea depusă în apel
Reclamanţii apelanţi, prin răspuns la întâmpinare, au solicitat instanţei să înlăture apărările pârâtului, reiterând, în ceea ce priveşte puterea de lucru judecat, cele arătate în cererea de apel şi formulând apărări şi cu privire la dovada calităţii de moştenitori.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispoziţiile art. 477 Cod proc. civ., curtea apreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, problema care se impune a fi lămurită în cauză este dacă o hotărâre judecătorească pronunţată anterior anului 1989 asupra valabilităţii titlului statului are sau nu putere de lucru judecat, aşa cum a reţinut prima instanţă, ori chiar preluările cenzurate prin hotărâri judecătoreşti pot fi incluse în categoria celor abuzive, instanţa de judecată sesizată în temeiul legii speciale de restituire putând reaprecia cele statuate printr-o altă hotărâre judecătorească.
Raportat la această problemă de drept, prima instanţă a dat o dezlegare corectă, prin sentinţa civilă nr. 7641/1974 a Judecătoriei Braşov statuându-se cu putere de lucru judecat asupra cererii de anulare/revocare a legatului instituit în favoarea UBB Cluj.
Atunci când legiuitorul a dorit să includă în categoria preluărilor abuzive şi cele care au avut la bază o hotărâre judecătorească, a făcut-o în mod expres, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 10/2001, privind imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natură politică, prevăzute de legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist, precum şi al celor reglementate prin lit. e) al aceluiaşi articol, referitoare la imobilele considerate a fi fost abandonate, in baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate in temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moştenitori sau fără stăpân, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Preluarea în baza unui legat cenzurat prin hotărâre judecătorească nu intră în această categorie.
| ← Expropriere. Hotărâre emisă de comisia de expropriere.... | Imobil restituit în baza Legii 10/2001. Menţinerea... → |
|---|
