Imobil restituit în baza Legii 10/2001. Menţinerea afectaţiunii speciale pentru o perioadă de 5 ani.

Acţiunea proprietarului împotriva chiriaşului pentru obligare la plata chiriei

Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1268 din 23 octombrie 2014

I. Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda la data de ... aprilie 2011 reclamanta F.S.E., născută F., a chemat în judecată pe pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA, MUNICIPIUL TURDA prin PRIMAR,, CONSILIUL LOCAL TURDA, PRIMARIA MUNICIPIULUI TURDA, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa:

1. Să dispună obligarea solidară a pârâţilor să încheie contract de închiriere pentru imobilul situat administrativ în Mun. Turda, str. E. nr. 2 jud. Cluj, înscris în CF nr. 53.858 Turda (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 82 Turda), A+1, top. nr.7502/1134/3/2/2/2, cu destinaţia de „ Casă şi curte ” în suprafaţă de 619 mp, proprietatea reclamantei de sub B.3;

2. Să dispună obligarea solidară a pârâţilor la plata chiriei lunare aferentă acestui imobil, respectiv pe ultimii 3 ani anteriori promovării acţiunii, dat fiind faptul că obligaţia de soluţionare a notificării reclamantei nr. 516/10.08.2001 formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost stabilită în mod irevocabil de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 7 noiembrie 2007, prin pronunţarea Deciziei civile nr. 76.503 dată în Dos. .../2006;

3. Să dispună obligarea solidară a pârâţilor la plata dobânzilor legale pe perioada aprilie 2008 - aprilie 2011 şi în continuare, până la plata integrală a chiriei datorate, în conformitate cu prevederile OG nr. 9/2000.

Cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 23 mai 2011 şi apoi la cel din data de 2 aprilie 2012, reclamanta a depus la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată (f. 80-82) prin care a menţionat că pretenţiile sale se raportează la o suprafaţă construită a clădirii de 332 mp, mai mare cu 74 mp faţă de aceea de 258 mp, cât a indicat iniţial. Totodată, a corectat şi tarifele în sensul că tariful/mp clădire este de 6 lei şi nu de 8 lei, cât s-a cerut iniţial, respectiv tariful/mp teren este de 2,5 lei şi nu de 3 lei, cât a cerut reclamanta iniţial.

La termenul de judecată din data de 19 septembrie 2011, reclamanta a formulat extindere de acţiune (f. 48) prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât şi a Spitalului Municipal Turda.

II. Prin Sentinţa civilă nr. 298/28.01.2013 pronunţată de Judecătoria Turda în dosarul nr. .../2011, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor

Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda, prin Primar, Consiliul local Turda şi în consecinţă a respins cererea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis în parte cererea de chemare în judecată precizată şi extinsă formulată de reclamanta F.S.E., cu domiciliul în mun. Turda, str. D., nr. 96, jud. Cluj, împotriva Spitalului Municipal Turda, cu sediul în mun. Turda, str. A.M., nr. 12-16, jud. Cluj, şi în consecinţă:

A respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâtului la încheierea unui contract de închiriere pentru imobilul situat din punct de vedere administrativ în Turda, str. E., nr. 2.

A obligat pârâtul Spitalul Municipal Turda la plata în favoarea reclamantei a sumei de 49.553 lei, reprezentând chiria aferentă imobilului situat din punct de vedere administrativ în Turda, str. E., nr. 2, calculată conform prevederilor HG nr. 1886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data emiterii Dispoziţiei de restituire în natură a Primarului Mun. Turda nr. 2814/10.11.2010 şi până la data de 31 decembrie 2011, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume, până la data plăţii efective.

A obligat pârâtul Spitalul Municipal Turda la plata în favoarea reclamantei a sumei de 4582,12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Dispoziţia nr. 2814/10.11.2010 a Primarului mun. Turda s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei F.S.E. a imobilului situat în Turda, str. A.M. nr. 11, jud. Cluj, înscris în CF nr. 82 Turda, prevăzut la A+24, cu nr. top. 7502/3/2/2/2, având destinaţia de casă, curte şi grădină, în suprafaţă de 172 stjp., respectiv 620 mp, cu obligaţia de a menţine afectaţiunea specială a imobilului pentru o perioadă de 5 ani de la data emiterii dispoziţiei, conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, întrucât acesta este ocupat de secţia TBC a Spitalului Municipal Turda.

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „În situaţia imobilelor având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate, ori social-culturale, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru cele arătate la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 lit. a)”.

Conform art. 4 din HG nr. 1886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ prin care s-a aprobat cuantumul chiriilor lunare aferente imobilelor care intră sub incidenţa art. 16 din Legea nr. 10/2001, „noul proprietar va încheia contractul de închiriere în forma scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziţiei de restituire, după caz. În situaţia în care nu se încheie un contract de închiriere în forma scrisă, obligaţia de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni”.

Raportat la aceste prevederi legale, în continuare, instanţa a analizat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul mun. Turda, Municipiul Turda, prin Primar, Consiliul Local Turda, precum şi fiecare petit al cererii de chemare în judecată

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul mun. Turda, Municipiul Turda, prin Primar, Consiliul Local Turda:

Instanţa a reţinut că imobilul situat din punct de vedere administrativ în Turda, str.

A.M., nr. 11, jud. Cluj, restituit în natură reclamantei, cu obligaţia în sarcina acesteia de a-i menţine afectaţiunea specială pe o perioadă de 5 ani, este ocupat în prezent de secţia TBC a

Spitalului Municipal Turda. Această stare de fapt exista şi la data emiterii Dispoziţiei de restituire în natură a Primarului mun. Turda nr. 2814/10.11.2010.

Ţinând cont că potrivit prevederilor art. 4 din HG nr. 1886/2006, utilizatorul imobilului este cel care are obligaţia de a plăti cheltuielile reprezentând contravaloarea chiriei pentru spaţiul ocupat, precum şi de a încheia contract de închiriere a acestui spaţiu, iar în speţă Spitalul Municipal Turda are această calitate, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul mun. Turda, Municipiul Turda, prin Primar, Consiliul Local Turda şi a respins cererea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la obligarea solidară a pârâţilor să încheie contract de închiriere pentru imobilul înscris în CF nr. 53.858 Turda (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 82 Turda), A+1, top. nr.7502/1134/3/2/2/2, cu destinaţia de „Casă şi curte” în suprafaţă de 619 mp

Instanţa a respins ca rămas fără obiect acest capăt de cerere având în vedere că pe parcursul litigiului între reclamanta F.S.E. şi Spitalul Municipal Turda s-a încheiat contractul de închiriere nr. 53/03.01.2012.

Cu privire la obligarea solidară a pârâţilor la plata chiriei lunare aferentă acestui imobil, respectiv pe ultimii 3 ani anteriori promovării acţiunii, precum şi la plata dobânzilor legale pe perioada aprilie 2008- aprilie 2011 şi, în continuare, până la plata integrală a chiriei datorate, în conformitate cu prevederile OG nr. 9/2000

Deşi pârâtul Spitalul Municipal Turda a solicitat respingerea acestui capăt de cerere pe motiv că nu a cunoscut intenţia reclamantei de solicitare a chiriei pentru imobilul retrocedat, această susţinere este infirmată de corespondenţa purtată între reclamantă şi Primăria mun. Turda, respectiv între Spitalul Municipal Turda şi Primăria mun. Turda.

Cu toate acestea, chiar şi în ipoteza în care susţinerile pârâtului Spitalul Municipal Turda ar fi reale, instanţa a reţinut că în speţă sunt incidente prevederile art. 4 teza a II-a din HG nr. 1886/2006 „În situaţia în care nu se încheie un contract de închiriere în forma scrisă, obligaţia de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni”.

În consecinţă, având în vedere această prevedere legală, precum şi soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul mun. Turda, Municipiul Turda, prin Primar, Consiliul Local Turda, instanţa a obligat pârâtul Spitalul Municipal Turda la plata chiriei lunare aferente imobilului retrocedat reclamantei.

În ceea ce priveşte momentul de la care reclamanta este îndreptăţită să beneficieze de chirie pentru imobilul situat în Turda, str. A.M., nr. 11, jud. Cluj, instanţa a apreciat că acesta este reprezentat de data emiterii dispoziţiei Primarului mun. Turda, respectiv

10.11.2010, nicidecum de data pronunţării Deciziei civile nr. 76503/7 noiembrie 2007 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a susţinut reclamanta. Prin urmare, având în vedere că dispoziţia primarului de restituire în natură este actul juridic civil care are valoarea unui titlu de proprietate, de la data emiterii acesteia reclamanta devenind proprietar al imobilului, instanţa a admis în parte acest capăt de cerere şi a obligat pârâtul Spitalul Municipal Turda la plata sumei de 49.553 lei, reprezentând chiria aferentă imobilului situat din punct de vedere administrativ în Turda, str. A.M., nr.11, începând cu data emiterii Dispoziţiei de restituire în natură a Primarului Mun. Turda nr. 2814/10.11.2010 şi până la data de 31 decembrie 2011.

La stabilirea acestei sume, instanţa a avut în vedere valorile din Anexa I a HG nr. 1886/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv 6 lei/mp pe suprafaţa construită desfăşurată - 332 mp şi 2,5 lei/mp pe suprafaţa de teren aferent - 619 mp, Turda fiind localitate de rang II, conform art. 2 din Legea nr. 351/2001.

Totodată, având în vedere că reclamanta în toată această perioadă a fost lipsită de folosinţa acestei sume, a obligat pârâtul Spitalul Municipal Turda şi la plata dobânzii legale aferente până la data plăţii efective.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă, instanţa a constatat că acestea constau în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocaţial, în total 7634,3 lei. În temeiul art. 274, art. 276 C.proc.civ., reţinând culpa procesuală a pârâtului Spitalul Municipal Turda, în limita pretenţiilor admise, instanţa a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4.582,12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

III. Prin decizia civilă nr. 665 din 18.12.2013 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosar nr. .../2011 s-a admis în parte apelul declarat de reclamanta F.S.E., împotriva Sentinţei civile nr. 298/28.01.2013, pronunţată în dosarul nr. .../2011 al Judecătoriei Turda, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:

S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda.

Au fost obligaţi pârâţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda să plătească reclamantei suma de 109725 lei, reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului situat în Turda, str. A.M., nr. 11, jud. Cluj, pentru perioada 4 aprilie 2008 - 30 octombrie 2010, precum şi dobânda legală aferentă acestei sume, până la plata efectivă.

Au fost obligaţi pârâţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda să plătească reclamantei suma de 3052 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

S-a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul Spitalul Municipal Turda, împotriva Sentinţei civile nr. 298/28.01.2013, pronunţată în dosarul nr. .../2011 al Judecătoriei Turda.

Au fost obligaţi intimaţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda, Consiliul local al municipiului Turda şi Spitalul Municipal Turda, în solidar, să plătească apelantei suma de 3150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Cu privire la apelul formulat de reclamanta F.S.E.:

Motivul de apel privind greşita admitere de către prima instanţă a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda este întemeiat.

În acest sens, tribunalul a reţinut că, prin acţiunea sa, reclamanta a solicitat lipsa de folosinţă pe ultimii trei ani anterior promovării acţiunii, iar acţiunea a fost înregistrată la data de 04.04.2011.

Până la data de 10.11.2010, dată la care Primarul municipiului Turda a emis Dispoziţia nr. 2814 (f. 15), s-a reţinut că pârâţii au fost în culpă pentru emiterea cu întârziere a dispoziţiei de restituire în natură, întrucât dreptul reclamantei la restituirea imobilului a fost statuat în mod irevocabil prin hotărâre judecătorească, la data de 07.11.2007, când a rămas irevocabilă Decizia nr. 8 din 10.01.2007 a Curţii de Apel Cluj, prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (f. 17-21 fond). Nu au fost respectate astfel prevederile art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, potrivit cu care: “In termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23, unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura.” Aşadar, pentru perioada 07.11.2007 - 10.11.2010, pârâţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda răspund pentru prejudiciul adus reclamantei, aceasta fiind împiedicată să-şi folosească bunul, datorită emiterii cu întârziere a dispoziţiei de restituire. Dar, pârâţii nu răspund în solidar, astfel cum a susţinut apelanta reclamantă, temeiurile răspunderii fiind diferite: Legea nr. 10/2001 pentru municipiu şi primar, astfel cum s-a arătat anterior şi art. 998, 999 cod civil pentru consiliul local, în calitate de administrator al imobilului.

Desigur, perioada pentru care pot fi obligaţi pârâţii la plată este inclusă în termenul de prescripţie de trei ani anterior introducerii acţiunii, adică 04.04.2008-30.10.2010.

Cuantumul despăgubirilor datorate pentru lipsirea reclamantei de folosinţa bunului său se ridică la suma de 109725 lei, echivalentă cu chiria pe care reclamanta ar fi putut-o încasa în perioada 04.04.2008-30.10.2010, de 6 lei/mp pentru suprafaţa construită desfăşurată de 332 m.p. şi 2,5 lei/mp pentru terenul aferent de 619 m.p., conform H.G. nr. 1886/2006, la care se adaugă dobânda legală, conform O.G. nr. 9/2000.

În consecinţă, în baza art. 296 Cod proc. civ., tribunalul a admis în parte apelul declarat de reclamanta F.S.E., împotriva Sentinţei civile nr. 298/28.01.2013, pronunţată în dosarul nr. .../2011 al Judecătoriei Turda, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda şi a obligat pârâţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda să plătească reclamantei suma de 109725 lei, reprezentând lipsa de folosinţă a imobilului situat în Turda, str. A.M., nr. 11, jud. Cluj, pentru perioada 4 aprilie 2008 - 30 octombrie 2010, precum şi dobânda legală aferentă acestei sume, până la plata efectivă.

În baza art. 274 C.pr.civ., au fost obligaţi pârâţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda şi Consiliul local al municipiului Turda să plătească reclamantei suma de 3052 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

Cu privire la apelul formulat de pârâtul Spitalul Municipal Turda:

Susţinerile apelantului pârât că nu datorează chirie pentru perioada anterioară datei de 03.01.2012, întrucât nu s-a încheiat un contract în acest sens, nu au putut fi reţinute în cauză, întrucât în prezentul litigiu nu se solicită plata chiriei în baza unui contract de închiriere, ci lipsa de folosinţă.

Or, câtă vreme reclamanta, deşi avea calitatea de proprietar al imobilului, nu a putut folosi bunul, întrucât acesta era utilizat de către pârât, în mod corect a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a unei sume echivalente cu chiria pe care ar fi putut s-o încaseze reclamanta, în temeiul art. 4 din H.G nr. 1886/2006.

Nici susţinerile apelantului pârât că nu ar fi fost determinată suprafaţa, pentru a se putea calcula chiria, nu pot fi reţinute, câtă vreme în speţă s-a probat ocuparea suprafeţei de 619 mp, suprafaţă ce era cunoscută, fiind echivalentul a 172 stj.p. înscrişi în cartea funciară. A se vedea în acest sens menţiunile din Dispoziţia nr. 2814/10.11.2010 (f. 15), din care rezultă că întreg terenul cu nr. top. 7502/1134/3/2/2/2 este ocupat de Secţia TBC a Spitalului municipal Turda şi faptul că, în contractul de locaţiune încheiat între părţi (f. 74) a fost trecut la obiectul contractului suprafaţa de teren de 619 m.p.

Apelantul pârât a mai invocat prevederile Legii nr. 500/2002, susţinând că nu poate fi obligat la plată, întrucât aceste sume nu sunt cuprinse în buget. În această privinţă, tribunalul a reţinut că prevederile Legii 500/2002 nu împiedică obligarea la plată printr-o hotărâre judecătorească, ci reglementează modul în care se efectuează plăţile, ulterior stabilirii acestora.

Pentru toate aceste considerente şi în baza art. 296 Cod proc. civ., tribunalul a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul Spitalul Municipal Turda, împotriva Sentinţei civile nr. 298/28.01.2013, pronunţată în dosarul nr. .../2011 al Judecătoriei Turda.

În baza art. 274 Cod proc. civ., au fost obligaţi intimaţii Primarul Municipiului Turda, Municipiul Turda, Consiliul local al municipiului Turda şi Spitalul Municipal Turda, în solidar, să plătească apelantei suma de 3150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă de timbru (f. 24) şi onorariu avocaţial justificat prin chitanţa de la fila 8.

IV. împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA, PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA PRIN PRIMAR.

Prin recursurile declarate de pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA PRIN PRIMAR, precum şi prin cel declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA s-a solicitat modificarea în parte a deciziei civile nr. 665/2013 a Tribunalului Cluj în sensul menţinerii ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţate de către instanţa de fond.

În motivare s-au arătat în esenţă următoarele:

În primul rând se apreciază că reclamanta a formulat în apel un nou petit, inexistent în acţiunea introductivă, astfel cum a fost precizată, solicitându-se cu titlu de chirie, dar fundamentat pe ideea de culpă, sumele aferente perioadei aprilie 2008-10 noiembrie 2010.

Pentru a putea fi obligaţi pârâţii la plata unor sume cu titlu de lipsă de folosinţă, reclamantul trebuia să facă dovada deţinerii unui titlu legal de proprietate, în speţă dispoziţia primarului de restituire în natură. Ori, dispoziţia primarului a fost emisă sub nr. 2814/10.11.2010, numai ulterior emiterii acesteia putând fi cerute şi obţinute sume cu titlu de chirie pentru imobil.

Orice obligaţii cu titlu de chirie sau lipsă de folosinţă a imobilului au fost şi rămân instituite în sarcina utilizatorului imobilului, în prezenta cauză Spitalul Municipal Turda.

Pretenţiile reclamantei au avut încă de la început un obiect clar şi explicit, obligaţie de plată a unor sume cu titlu de chirie pentru lipsa de folosinţă a imobilului, clădirea TBC, şi nicidecum obligaţia de plată cu titlu de daune, pentru neemiterea dispoziţiei de restituire în natură astfel cum în mod eronat apreciază instanţa de apel.

Este eronată susţinerea reclamantei conform căreia nu a avut la îndemână nicio pârghie pentru obligarea la emiterea dispoziţiei de restituire în natură, aceasta având posibilitatea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti de obligare la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin dispozitivul sentinţei civile nr. 779/2006 a Tribunalului Cluj, sub sancţiunea plăţii unor amenzi civile şi daune interese.

În mod corect şi legal a admis instanţa de fond excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul municipiului Turda, Municipiul Turda prin Primar şi Consiliul Local Turda în condiţiile în care aceştia nu mai aveau calitatea de utilizator a spaţiului în litigiu din anul 2006.

S-au făcut referiri şi la faptul că prin instituirea acestei obligaţii în sarcina pârâţilor se depăşeşte plafonul cheltuielilor prevăzute şi aprobate anual prin hotărâre de consiliu în bugetul propriu.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9 C.pr.civ. şi art. 312 alin. 3

C.pr.civ.

V. Intimata F.S.E. a formulat întâmpinare la recursurile declarate de către pârâţi solicitând respingerea acestora ca nefondate.

Critica privind formularea pentru prima dată în apel a unui petit nu poate fi primită, instanţa de apel pronunţându-se în limitele în care s-a făcut investirea instanţei în dosarul de fond, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată la data de 19.09.2011, respectiv 02.04.2012.

Sunt neîntemeiate susţinerile din recurs în sensul că pentru a se putea solicita plata unor sume cu titlu de lipsă de folosinţă reclamantul trebuia să facă dovada deţinerii unui titlu legal de proprietate, respectiv dispoziţia primarului de restituire. Ori, lipsa de folosinţă s-a datorat tocmai recurentului care a emis cu mare întârziere dispoziţia nr. 2814 din

10.11.2010, numai în urma promovării unei acţiuni civile, la data de 20.09.2010.

Responsabilitatea şi culpabilitatea recurentului se concretizează în aceea că deşi la data de 07.11.2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat decizia civilă nr. 76503, irevocabilă, Primarul municipiului Turda nu a înţeles să dea curs obligaţiei legale care îi revenea, întârziind cu bună ştiinţă momentul preluării în folosinţă a acestui imobil de către reclamantă.

În mod eronat se susţine în recurs obligarea în solidar a pârâţilor la plata sumei stabilite prin decizia instanţei de apel, acest aspect nerezultând din dispozitivul hotărârii.

Este nefondată şi critica privind necesitatea încheierii contractului de închiriere cu pârâţii recurenţi.

Celelalte critici din recurs nu se încadrează în prevederile pe care a fost întemeiat recursul, art. 304 pct. 6 şi 9 C.pr.civ.

VI. La data de 21.10.2014 recurenţii Primarul Municipiului Turda şi Municipiul Turda au formulat răspuns la întâmpinare prin care s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Turda, învederându-se faptul că acest pârât nu are capacitate procesuală raportat la prevederile art. 23 şi art. 36 din Legea nr. 215/2001. Au fost reiterate aspectele invocate prin cererea de recurs, solicitându-se ca în cazul respingerii recursului să se acorde un termen de graţie de 6 luni şi eşalonarea în rate egale pe o perioadă de 12 luni, conform art. 2 din OG nr. 22/2002.

VII. Analizând recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA şi cel declarat de pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 665 din 18.12.2013 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. .../2011, Curtea reţine următoarele:

1. Recursul pârâtul Consiliul local al municipiului Turda a fost declarat tardiv, urmând a fi respins ca atare.

Din cuprinsul dovezii de comunicare a deciziei civile nr.665/2013 a Tribunalului Cluj(fila 44 dosar apel) rezultă că aceasta a fost comunicată pârâtului Consiliul local al municipiului Turda la data de 31.05.2014.

Recursul împotriva deciziei civile nr.665/2013 a Tribunalului Cluj a fost trimis prin fax Tribunalului Cluj la data de 17.06.2014, fiind depăşit astfel termenul de 15 zile prevăzut de art.301 C.pr.civ. pentru declararea recursului.

2. Recursul declarat de pârâţii Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca prin primar este fondat.

Prin decizia atacată s-a reţinut că pârâţii răspund pentru prejudiciul adus reclamantei, aceasta fiind împiedicată să-şi folosească bunul datorită emiterii cu întârziere a dispoziţiei de restituire. Despăgubirile acordate, în cuantum de 109.725 lei, au fost calculate raportat la chiria pe care reclamanta ar fi putut-o încasa în perioada 04.04.2008-30.10.2010, avându-se în vedere şi dobânda legală.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă rezultă că despăgubirile au fost solicitate de către aceasta ca urmare a faptului că pârâtul Primarul municipiului Turda nu şi-a îndeplinit obligaţia de soluţionare a notificării formulate în temeiul Legii nr.10/2001 deşi aceasta a devenit scadentă la data pronunţării deciziei civile nr.76.503/07.11.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a rămas irevocabilă sentinţa civilă nr.779/2006 a Tribunalului Cluj prin care a fost obligat pârâtul Primarul municipiului Turda să emită dispoziţia motivată de soluţionare a notificării. Contrar susţinerilor recurenţilor, prin cererea de apel nu au fost formulate alte petite decât cele formulate în faţa instanţei de fond, nefiind schimbată nici cauza acţiunii.

În aceste condiţii, în mod greşit a apreciat tribunalul că reclamantei i se cuvin despăgubiri reprezentând echivalentul chiriei pentru imobilul în litigiu pentru perioada anterioară emiterii dispoziţiei nr.2814/10.11.2010 a Primarului municipiului Turda.

Aceasta deoarece, astfel cum s-a arătat în sentinţa pronunţată de judecătorie, anterior emiterii dispoziţiei de soluţionare a notificării reclamanta nu avea calitatea de proprietar al imobilului în litigiu, calitate în temeiul căreia ar fi putut pretinde despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a imobilului. Ceea ce s-a stabilit prin sentinţa civilă nr.779/2006 a Tribunalului Cluj, rămasă irevocabilă, a fost numai dreptul reclamantei de a i se soluţiona notificarea, prin această hotărâre judecătorească netranşându-se problema îndreptăţirii reclamantei la restituirea în natură a imobilului revendicat prin notificare.

Raportat la prevederile art.25 alin.4 din Legea nr.10/2001 decizia sau dispoziţia de aprobare a restituirii în natură face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite asupra imobilului, având forţa probantă a unui înscris autentic şi constituind titlu executoriu pentru punerea în posesie după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. Dispoziţia de restituire nu operează retroactiv, doar la data emiterii acesteia reactivându-se în patrimoniul reclamantului calitatea de proprietar, pentru perioada anterioară emiterii dispoziţiei de restituire în natură şi a punerii ei în executare reclamanţii neputându-se prevala de prerogativa dreptului de proprietate, necuvenindu-li-se deci despăgubiri pentru lipsa de folosinţă.

Este adevărat că de la momentul pronunţării deciziei civile nr.76.503/07.11.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pârâtul Primarul municipiului Turda nu mai avea un motiv întemeiat să tergiverseze până în anul 2010 soluţionarea notificării formulate în temeiul Legii nr.10/2001 referitor la imobilul în litigiu. Se pune însă problema dacă pentru omisiunea soluţionării notificării în termenul de 60 de zile prevăzut de Legea nr.10/2001, de care se prevalează reclamanţii, pot fi acordate despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a imobilului reprezentând echivalentul chiriei de piaţă care s-ar fi putut obţine prin închirierea acestora, acesta fiind prejudiciul pretins a fi fost suferit de către reclamanţi prin nesoluţionarea notificării.

Aceasta deoarece acordarea cu titlu de despăgubiri a sumelor reprezentând chirii(lipsa de folosinţă a imobilelor) s-ar putea face numai în cazul în care reclamanţii ar justifica existenţa unui drept de proprietate asupra imobilelor referitor la care s-au solicitat despăgubiri, numai dreptul de proprietate de care nu s-au putut B.a în plenitudinea sa putând constitui temeiul unei astfel de solicitări Ori, reclamanţii pot justifica un drept de proprietate asupra acestor imobile numai de la momentul emiterii dispoziţiei prin care s-a soluţionat favorabil notificarea, fiind restituit în natură imobilul revendicat.

În condiţiile în care reclamanta a obţinut prin hotărâre irevocabilă dreptul de a-i fi soluţionată notificarea, debitorul obligaţiei neconformându-se, aceasta se putea prevala de prevederile art.5803 C.pr.civ., text de lege care la alin.2 permite inclusiv acoperirea prejudiciilor cauzate pentru neîndeplinirea obligaţiei de a face stabilită în sarcina debitorului.

Referitor la sumele solicitate cu titlu de despăgubiri se mai constată că în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat asupra acestui aspect( în hotărârile pronunţate în cauzele Radu împotriva României şi Buzatu împotriva României), în sensul că problema daunelor nu se pune, restituirea în natură şi o indemnizaţie pentru prejudiciul moral fiind cea mai bună formă de reparare, acordarea unei sume pentru nefolosinţa apartamentului, calculată în funcţie de preţul de locaţie al bunului, ascunzând un caracter speculativ, posibilitatea şi randamentul unei locaţii fiind în funcţie de mai multe variabile. În acelaşi sens s-a pronunţat anterior şi Curtea de Apel Cluj(a se vedea decizia civilă nr.1827/2013 şi decizia civilă nr.992/2014).

Relevante în cauză sunt şi cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza M. Atanasiu şi alţii împotriva României, în sensul că statul trebuie să aibă la dispoziţie timpul necesar punerii în aplicare a legii, chiar dacă este constatată o lentoare a procedurilor, ori a afirma că timpul pentru care nu s-a beneficiat de despăgubiri trebuie compensat în bani reprezintă tocmai o negare a acestei marje de timp acordată statului.

Ţinând cont de aceste considerente, Curtea apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte critici invocate în cererea de recurs referitor la decizia instanţei de apel.

Prin urmare, Curtea , în temeiul art.312 alin.3 C.pr.civ va admite recursul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 665 din 18.12.2013 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. .../2011, pe care o va modifica în sensul că în temeiul art.296 C.pr.civ se va respinge apelul reclamantei,menţinându-se dispoziţia privind respingerea apelului pârâtului SPITALUL MUNICIPAL TURDA care nu a făcut obiectul recursului.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Imobil restituit în baza Legii 10/2001. Menţinerea afectaţiunii speciale pentru o perioadă de 5 ani.