Legea nr. 10/2001. Restituirea imobilului în natură
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1299 din 4 noiembrie 2014
I. Prin acţiunea înregistrată la data de 19.07.2007, reclamanţii B.E. şi B.I. au chemat în judecată pe pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, solicitând ca, după îndeplinirea procedurii legale de citare şi administrarea probelor necesare în cauză, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: anularea în parte a Dispoziţiei 4463 din 20.03.2007prin care se propune acordarea numai de despăgubiri băneşti pentru o suprafaţă de 1,63 ha în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca, 21 obligarea pârâtului să le restituie în natură suprafaţa de 3047 mp rămasă liberă din suprafaţa de 1,63 ha pe care o revendică; obligarea pârâtului să le restituie în natură suprafeţele de teren ce au fost nelegal atribuite altor persoane; obligarea pârâtului să emită o nouă dispoziţie în sensul restituirii în natură a suprafeţei de 3047 mp şi a tuturor celorlalte suprafeţe de teren ce ne vor fi restituite în natură, urmând să primească despăgubiri băneşti numai pentru diferenţa de suprafaţă până la suprafaţa totală de 1,63 ha; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
II. Prin sentinţa civilă nr. 165 din 25.03.2014 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. .../117/2007 s-a luat act de renunţarea la judecata cererii de intervenţie în interesul paratului Primarul Municipiului Cluj Napoca a intervenienţilor O.I. şi B.E..
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţii prin Comisia Centrala şi a Statului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice şi în consecinţă :
S-a respins acţiunea civila înaintata de reclamanţii B.E. şi B.I. împotriva Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii prin Comisia Centrala şi a Statului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice ca fiind formulata împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
S-a admis în parte acţiunea civilă formulată şi precizata de reclamanţii B.E. şi B.I. împotriva pârâţilor PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA şi MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA PRIN PRIMAR,, s-a respins cererea de intervenţie în interes paratului formulata de N.G., M.I., C.F., C.E.C., D.E., N.L. şi în consecinţă:
S-a dispus anularea parţiala a Dispoziţiei nr. 4463/20.03.2007 emisa de Primarul Municipiului Cluj Napoca.
S-a dispus restituirea în natura în favoarea reclamanţilor a terenului în suprafata totala de 2218 mp situat în Cluj Napoca, str. V., alcătuita din suprafata de 2050 mp în amplasamentul 1 , suprafata de 69 mp - pe latura vestica, intre înregistrările cadastrale şi limita nr. top 13951, suprafata de 99 mp - pe latura estica spre str. V. şi parau, identificate conform raportului de expertiza şi a răspunsului la obiecţiuni şi supliment 2 - întocmite de ing. M.M.T. - părţi integrante din prezenta hotărâre.
S-au dispus masuri reparatorii prin echivalent, în favoarea reclamanţilor cu privire la dreptul de proprietate asupra diferenţei de teren pana la concurenta suprafeţei de 1, 63 ha teren, masuri ce se vor stabili în condiţiile legii 165/2013.
Au fost obligaţi pârâţii sa plătească reclamanţilor suma de 5300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţii prin Comisia Centrala şi a Statului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 „ în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natura sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului B.eşti, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean “ .
Ca atare, Primarul care reprezintă comuna sau oraşul, în speţă Municipiul Cluj Napoca, are calitate procesuala pasiva în litigiile având ca obiect anularea dispoziţiilor emise în baza Legii 10/2001, având în vedere şi dispoziţiile art. 26 al 4 din Legea 10/2001, care se refera la conduita procesuala care trebuie adoptata, în cazul în care acesta dispoziţie este atacata în justiţie de persoana îndreptăţita.
In speţă, instanţa a constatat ca Primarului Municipiului Cluj Napoca care a emis Dispoziţia nr. nr. 4463/20.03.2007, a cărei anulare se solicita prin prezenta acţiune, are calitate procesuala pasiva.
In consecinţă, instanţa a considerat ca excepţia invocata de parat este întemeiata, a admis-o şi a respins acţiunea reclamanţilor împotriva pârâţilor Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţii prin Comisia Centrala şi a Statului Roman prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulata împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasiva.
Cu privire la cererile de intervenţie formulate în cauza s-a constatat ca în şedinţa publica din data de intervenienţii N.G., M.I., C.F., C.E.C., D.E., N.L., au precizat oral ca înţeleg sa îşi susţină cererea de intervenţie în in interesul paratului Primarul Municipiului Cluj Napoca .
La data de 27.01.2009, intervenienţii O.I. şi B.E. au formulat renunţare la judecata cererii de intervenţie, instanţa în baza dispoziţiilor art. 246 C.pr.civ luând act de renunţarea la judecata , conform dispozitivului hotărârii.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că prin notificarea înregistrata sub nr. 1065/31.10.2001 reclamanţii, în baza dispoziţiilor Legii nr. 10 /2001 au solicitat masurile reparatorii privind imobilul în natura teren în suprafata de 1,63 ha situat în Cluj Napoca , Arător, fanat şi păşune înainte de „ Becaş”, înscris în CF 1138 (f. 77 ).
In baza Dispoziţiei nr. 4463/20.03.2007 emisa de Primarul Municipiului Cluj s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv -titlu VII din Lege 247/2005 , pentru terenul revendicat. ( f. 73)
In considerentele dispoziţiei atacate se constata faptul ca reclamanţii au calitatea de persoane îndreptăţite, conform dispoziţiilor art. 3 al 1 lit. a coroB.t cu art. 4 al 2 din Legea 10/2001, fiind moştenitori al proprietarului tabular, în baza certificatului de moştenitor nr. 89 din 27.11.2002 şi conform CF 1138.
De asemenea s-a reţinut faptul ca imobilul revendicat a fost trecut în proprietatea Statului prin cererea de renunţare la acesta, de la B.T., terenul fiind parcelat s-au construit străzi şi a fost atribuit unor persoane pentru construirea de case.
Conform raportului de expertiza efectuat în cauza de ing. M.M.T., imobilul din litigiu este situat în partea de sud intravilanului Municipiului Cluj Napoca, la est de artera de circulaţie Calea Turzii , terenul fiind înscris iniţial în CF 1138 Cluj , nr. top 13951 arător, fanat şi păşune „ Înainte de Becaş „ înscrierile din acesta carte funciara suferind numeroase modificări.
Prin raportul de expertiza efectuat în cauza s-a identificat suprafeţele de tern ramase libere din totalul suprafeţei de teren revendicat, astfel: pe amplasamentul 1 , sud (str.
actuala V., s-a constatat existenta unei suprafeţe libere de 2050 mp., apt pentru a fi retrocedat reclamantului.(f 123)
Ulterior prin completarea la raportul de expertiza - răspunsul la obiecţiuni şi supliment nr. 2 . depus la dosar la data de 06.02.2014, s-a identificat ca fiind libere şi suprafata de 69 mp - pe latura vestica, intre înregistrările cadastrale şi limita nr. top 13951 respectiv suprafata de 99 mp - pe latura estica spre str. V. şi parau .(f 244)
Potrivit aprecierii expertului cele doua suprafeţe de teren, datorita întinderii precum şi amplasamentului ar fi lipsite de utilitate practica insa reclamanţii au solicitat atribuirea în natura şi a acestor terenuri, care din punct de vedere juridic sunt libere.
Ţinând seama de principiul disponibilităţii, instanţa a luat act şi de faptul ca reclamanţii nu au mai solicitat suprafata de teren care a fost identificata de expert ca făcând parte din amplasamentul 2 nord plaiuri, teren care a fost atribuit prin titluri de proprietate intervenienţilor şi nici suprafata de 610 mp. identificata de expert în amplasamentul 3 nord est Plaiuri .
Articolul 1 al 1 din Legea nr. 10/2001 consacra principiul restituirii în natura al imobilelor preluate abuziv de stat iar în cazul în care aceasta măsura nu este posibila , se dispun masuri reparatorii în echivalent .
Având în vedere faptul ca aşa cum rezulta din probele administrate, doar parte din terenul expropriat este liber şi anume suprafata de 2218 mp., restul suprafeţei de teren fiind ocupata, tribunalul a dispus restituirea în natura în favoarea reclamanţilor natura a terenului în suprafata totala de 2218 mp situat în Cluj Napoca, str. V., alcătuită din suprafata de 2050 mp în amplasamentul 1, suprafata de 69 mp - pe latura vestica, între înregistrările cadastrale şi limita nr. top 13951, suprafata de 99 mp - pe latura estica spre str. V. şi parau, identificate conform raportului de expertiza şi a răspunsului la obiecţiuni şi supliment 2 - întocmite de ing. M.M.T. - părţi integrante din prezenta hotărâre.
A dispus în temeiul dispoziţiilor art. 1 al 2 din Legea 10/2010, masuri reparatorii constând în despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale cu privire la dreptul de proprietate asupra diferenţei de teren pana la concurenta suprafeţei de 1,63 ha teren, masuri ce se vor stabili în condiţiile legii 165/2013.
In temeiul dispoziţiilor art. 274 C.pr.civ., tribunalul a obligat pârâţii sa plătească reclamanţilor suma de 5300 lei, cheltuieli de judecata reprezentând onorariu expert.
III. împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA şi MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA PRIN PRIMAR solicitând modificarea sentinţei civile nr. 165/2014 în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivare s-a arătat că în mod greşit instanţa a pronunţat hotărârea recurată întrucât din dispozitivul sentinţei civile nr. 2981/1992 pronunţată în dosarul nr. 1246/1992 al Judecătoriei Cluj-Napoca rezultă că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la 10 ha. din care li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 87.625 m.p., rămânând de atribuit diferenţa de 12.380 m.p. şi nu de 16.300 m.p. solicitată de către reclamanţi.
Terenul care face obiectul cauzei a făcut şi obiectul legilor fondului funciar, în zonă fiind eliberate titluri de proprietate, în lipsa unei identificări făcute potrivit normelor OCPI, respectiv măsurători în regim Sterea 70 neputând fi verificate titlurile emise şi numerele cadastrale, pârâţii fiind în imposibilitate de a pune în aplicare dispozitivul hotărârii judecătoreşti recurate.
Trebuie avut în vedere şi faptul că la data emiterii dispoziţiei nr. 4463/20.03.2007 reclamanţii au fost împrocesuaţi şi în alte procese în care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti irevocabile, fiindu-le reconstituit dreptul de proprietate asupra mai multor suprafeţe de teren, astfel încât la această dată reclamanţii nu mai sunt îndreptăţiţi la suprafaţa de 1,63 ha., astfel cum s-a arătat şi anterior.
Hotărârea pronunţată este nelegală şi sub aspectul cheltuielilor de judecată, pârâţii necăzând în pretenţii, neputându-se reţine culpa procesuală a acestora. Respectarea atributului de dispoziţie instituit prin prevederi normative pentru titularul dreptului de proprietate şi susţinerea acestor aspecte prin poziţia procesuală formulată în judecarea căii de atac a apelului nu echivalează cu vinovăţia declanşării activităţii judiciare, respectiv cu o culpă procesuală.
În subsidiar s-a solicitat reducerea cheltuielilor de judecată, invocându-se în acest sens decizia Curţii Constituţionale nr. 492/2006 şi arătându-se că acest cuantum este exorbitant.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 299 şi urm. C.pr.civ.
În probaţiune s-a depus la dosar, în copie, sentinţa civilă nr. 2981/1992 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
IV. în apărare, pârâta intimata COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR în calitate de continuatoare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare prin care a învederat că motivele de recurs formulate nu vizează excepţia invocată de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia care a fost admisă de către prima instanţă.
V. Reclamanţii intimaţi B.E. şi B.I. au formulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că, criticile formulate prin cererea de recurs sunt manifest eronate.
Este greşită afirmaţia referitoare la faptul că reclamanţii ar fi primit, luând în considerare ce s-a restituit în temeiul Legii nr. 18/1991 şi ceea ce se propune a fi retrocedat în natură în acest litigiu. În acest litigiu este vorba despre restabilirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,63 ha., distinctă de cea de 10 ha. care a făcut obiectul legilor de fond funciar.
Referitor la suprafaţa de 10 ha., într-adevăr prin sentinţa civilă nr. 2981/1992 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafaţă în intravilanul oraşului Cluj-Napoca. Prin decizia civilă nr. 806/1995 a Tribunalului Cluj s-a dispus ca această suprafaţă va fi restituită pe vechiul amplasament, în limitele existente, pentru terenul ocupat reclamanţii urmând să primească în compensare un alt teren, în altă parte a municipiului Cluj-Napoca. Prin urmare, reclamanţii au fost propuşi a fi puşi în posesie cu o suprafaţă de 8,95 ha. teren, pentru diferenţa de 10.500 m.p. care nu putea fi restituită fiind atribuit la solicitarea reclamanţilor un teren de 1.070 m.p. situat în vecinătate şi folosit ca şi grădină de către reclamanţi, această suprafaţă valorând de 4 ori mai puţin decât cea la care erau îndreptăţiţi. În fapt, punerea în posesie a reclamanţilor s-a făcut numai pentru suprafaţa de 8,3428 ha., cu 6.020 m.p. mai puţin decât terenul rămas disponibil, diferenţa fiind atribuită în mod nelegal altor persoane.
Deşi s-a solicitat Primăriei municipiului Cluj-Napoca rezolvarea problemei diferenţei de suprafaţă dintre cea avută de antecesorul reclamanţilor, 11,63 ha. şi cea restituită potrivit legilor fondului funciar, 10 ha., nu s-a dat curs solicitărilor reclamanţilor, aceştia adresându-se justiţiei. În acest sens au fost pronunţate mai multe hotărâri judecătoreşti care nu au fost respectate de către autorităţile locale.
Având în vedere refuzul autorităţilor locale de a respecta hotărârile judecătoreşti şi propunerea de acordare de despăgubiri pentru suprafaţa de 1,63 ha. s-a formulat acţiunea care face obiectul dosarului prin care s-a reconstituit în natură dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 2.218 m.p. teren liber.
Luând în considerare reconstituirea şi punerea efectivă în posesie potrivit legilor fondului funciar şi cea care trebuie realizată în temeiul Legii nr. 10/2001 rezultă că întreaga suprafaţă este mai mică cu 812 m.p. decât 10 ha., raportat la raţionamentul recurenţilor reclamanţii trebuind să mai primească o suprafaţă echivalentă cu 1,63 ha. sau despăgubiri pentru această diferenţă de 1,63 ha.
În ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la identificarea terenurilor s-a arătat că terenul identificat ca fiind liber a putut fi uşor delimitat de către expertul topo., vecinătăţile având înregistrări cadastrale din anul 2008.
Referitor la cheltuielile de judecată s-a arătat că suma de 3.500 lei reprezintă costul expertizelor judiciare iar nu a onorariului avocaţial, onorariul expertului nefiind pus în discuţie pe parcursul procesului la instanţa de fond.
VI. Analizând recursul declarat de pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA şi MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA PRIN PRIMAR împotriva sentinţei civile nr. 165 din 25.03.2014 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. .../117/2007, Curtea reţine următoarele:
Din cuprinsul cererii de recurs rezultă că ceea ce se contestă în primul rând de către pârâţi este suprafaţa de teren la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii, apreciindu-se că aceştia ar fi îndreptăţiţi la o suprafaţă de 12.380 m.p., iar nu 16.300 m.p. cât s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată.
Referitor la această critică se constată de către Curte că prin cererea de chemare în judecată care face obiectul cauzei reclamanţii au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca anularea în parte a dispoziţiei nr. 4463/2007 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca în sensul obligării pârâtului să restituie în natură reclamanţilor suprafaţa de 3.047 m.p. rămasă liberă din suprafaţa de 1,63 ha. revendicată şi suprafeţele de teren care au fost nelegal atribuite altor persoane.
Din dispoziţia nr. 4463/2007 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca rezultă că notificarea formulată de către reclamanţi în temeiul Legii nr. 10/2001, având ca obiect terenul în suprafaţă de 1,63 ha. situat în municipiul Cluj-Napoca a fost soluţionată în sensul acordării de despăgubiri în condiţiile legii speciale pentru întreaga suprafaţă de teren revendicată, respectiv 1,63 ha. teren.
Ţinând cont de conţinutul acestei dispoziţii şi obiectul cererii de chemare în judecată rezultă că instanţa de judecată nu a fost investită în mod legal să verifice suprafaţa de teren pentru care s-au stabilit măsuri reparatorii prin dispoziţia primarului, reclamanţii, prin cererea de chemare în judecată formulată investind instanţa să verifice dispoziţia primarului numai în ceea ce priveşte posibilitatea restituirii în natură a unei părţi din terenul revendicat.
În aceste condiţii, având în vedere limitele investirii instanţei prin cererea de chemare în judecată, în eventualitatea diminuării suprafeţei de teren pentru care s-au acordat despăgubiri prin dispoziţia nr. 4463/2007 a Primarului municipiului Cluj-Napoca s-ar ajunge la înrăutăţirea situaţiei reclamanţilor în propria cale de atac formulată conform prevederilor art. 26 din Legea nr. 10/2001 împotriva dispoziţiei emise în temeiul acestei legi speciale ceea ce este inadmisibil.
O altă critică formulată de către pârâţi referitor la sentinţa atacată constă în aceea că există o imposibilitate de punere în aplicare a hotărârii atacate, în lipsa unei identificări corespunzătoare a terenului.
Referitor la această critică se constată că pârâţii nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în faţa primei instanţe şi avut în vedere la pronunţarea soluţiei, aceste critici constituind de fapt obiecţiuni la raportul de expertiză care nu mai pot fi analizate raportat la momentul la care au fost invocate, având în vedere dispoziţiile art. 212 alin. 2 C.pr.civ.
Critica referitoare la faptul că terenul care face obiectul litigiului se află în zona în care au fost eliberate titluri de proprietate, reclamanţii neputând beneficia de despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001 pentru acesta, este neîntemeiată ţinând cont de aspectele învederate anterior referitor la limitele investirii instanţei de judecată prin cererea de chemare în judecată, prin formularea acestei critici pârâţii contestând legalitatea dispoziţiei emise, însă în alte limite decât cele avute în vedere de reclamanţi la formularea cererii de chemare în judecată.
Neîntemeiată apare şi critica referitoare la cheltuielile de judecată.
În mod corect s-a făcut de către instanţa de fond aplicarea art. 274 alin. 1 C.pr.civ., pârâţii fiind în mod evident în culpă procesuală raportat la soluţia pronunţată.
Nu se poate pune problema aplicării art. 274 alin. 3 C.pr.civ., pârâţii fiind în eroare în ceea ce priveşte natura sumei acordate cu titlu de cheltuieli de judecată, aceasta reprezentând, astfel cum s-a învederat de către reclamanţi prin întâmpinare, onorariul expertului numit în cauză, iar nu onorariul avocaţial care ar putea fi cenzurat de către instanţă conform art. 274 alin. 3 C.pr.civ.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 3041 şi art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA şi MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA PRIN PRIMAR împotriva sentinţei civile nr. 165 din 25.03.2014 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. .../117/2007, pe care o va menţine ca temeinică şi legală.
| ← Cheltuieli efectuate de cumpărătorul apartamentului pe Legea... | Stabilire drept de creanţă asupra ANRP pentru despăgubiri... → |
|---|
