Conflict de competenţă. Jurisprudență Conflict negativ de competenţă
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 21/C din data de 06.11.2013
Necompetența teritorială de drept comun, invocată în cauză este de ordine privată astfel că ea poate fi invocată în condițiile art. 130 (3) Cod procedură civilă.
În condițiile în care această excepție nu a fost invocată de pârât în termenul prevăzut, instanța învestită, rămâne competentă să soluționeze cauza.
Prin cererea înregistrată la data de 10 iulie 2013 pe rolul Judecătoriei Odorheiu-Secuiesc, reclamanta SC E. E. R., a declanșat procedura cererii cu valoare redusă, prin completarea formularului și anexarea documentelor pe care își întemeiază cererea. Cererea a fost înregistrată sub nr. 1781/268/2013.
În cuprinsul acestei cereri a solicitat obligarea pârâtului M. G. la plata sumei de 433,91 lei, reprezentând : 354,37 lei cu titlu de preț gaze, reprezentând contravaloare facturi gaze consumate și neîncasate, emise în perioada februarie 2012 - august 2012 și 79,54 lei cu titlu de penalități întârziere pentru neplata la termen a facturilor calculate până la data de 08.04.2013.
Totodată a solicitat și cheltuieli de judecată în valoare de 51,50 lei.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că prin contractul de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatori captivi casnic încheiat cu pârâtul s-a obligat față de acesta să furnizeze gaze naturale pentru locul de consum de la adresa : xxx, iar pârâtul s-a obligat să achite contravaloarea gazului natural consumat la termen. Societatea și-a respectat obligația de a furniza pârâtului gaze naturale pentru locul de consum susmenționat, însă pârâtul nu și-a respectat obligația contractuală de plată a facturilor, fiind înregistrat în contabilitatea firmei cu un debit restant în valoare de 433,91 lei, reprezentând : 354,37 lei cu titlu de preț gaze, reprezentând contravaloare facturi gaze consumate și neîncasate, emise în perioada februarie 2012 - august 2012 și 79,54 lei cu titlu de penalități întârziere pentru neplata la termen a facturilor calculate până la data de 08.04.2013.
Prin sentința civilă nr. 1878 din 4 septembrie 2013, în baza art. 131 alin. 1 și art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă, art. 107 Cod procedură civilă, s-a declinat competența de soluționare a cauzei, Judecătoriei Târgu-Mureș.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Odorheiu-Secuiesc a reținut că, potrivit art. 107 alin. 1 Cod de procedură civilă, "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.";
Potrivit art. 132 Cod de procedură civilă, "(1) Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.";
În cauză, s-a constatat că domiciliul pârâtului se află xxx, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Târgu Mureș, județul Mureș.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Târgu-Mureș care, prin încheierea nr. 4480 din 2 octombrie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu Mureș; a declinat spre competentă soluționare la Judecătoria Odorheiu Secuiesc cererea de valoare redusă formulată de reclamanta SC E. E. R. SA, în contradictoriu cu pârâtul M. G.
A dispus înaintarea dosarului Curții de Apel Tg. Mureș pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Târgu-Mureș a reținut că în speță este vorba despre o necompetență teritorială de ordine privată, în condițiile art. 129 alin. (3) Cod procedură civilă, prin raportare la art. 126 alin. (1) din același act normativ. În aceste condiții, excepția de necompetență putea fi invocată, potrivit art. 130 alin. (3) Cod procedură civilă, doar de către pârât și nu de instanță din oficiu.
În condițiile în care pârâtul nu a invocat necompetența teritorială a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, opțiunea tacită a sa fiind așadar de a fi judecat de aceasta, instanța respectivă a devenit exclusiv competentă să soluționeze cauza, necompetența sa fiind definitiv acoperită iar competența Judecătoriei Tg. Mureș fiind astfel exclusă.
Asupra conflictului negativ de competență, în temeiul art. 135 Cod procedură civilă, Curtea de Apel a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 130 Cod procedură civilă, excepția necompetenței se invocă în mod diferit, în funcție de forma necompetenței, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.
Necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de art. 129 (2) Cod procedură civilă, respectiv când sunt încălcate normele privind competența generală a instanțelor judecătorești, competența materială și competența teritorială exclusivă, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, arată art. 129 (3) Cod procedură civilă, necompetența este de ordine privată.
În consecință, necompetența teritorială de drept comun, invocată în cauză este de ordine privată astfel că ea poate fi invocată în condițiile art. 130 (3) Cod procedură civilă.
Or, astfel cum a reținut și Judecătoria Târgu-Mureș, în condițiile în care această excepție nu a fost invocată de pârât în termenul prevăzut, instanța investită, rămâne competentă să soluționeze cauza.
Față de considerentele reținute, Curtea de Apel, în temeiul art. 135 Cod procedură civilă, a urmat să stabilească raportat la prevederile art. 129 și 130 Cod procedură civilă, că revine Judecătoriei Odorheiu-Secuiesc competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta S.C. E. E. R. SA, în contradictoriu cu pârâtul M. G.
| ← Răspunderea statului pentru erori judiciare. Condiţii | Dobândă drepturi salariale - acordată de la data... → |
|---|
