Constatare nulitate certificat de moștenitor. Necitare la notarul public
| Comentarii |
|
SENTINŢA CIVILĂ NR. 4854
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de 12.12.2011, sub nr. …., reclamanta AA a chemat în judecată pe pârâtul BB, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună nulitatea certificatului de moştenitor nr.219 din 29.11.2004 precum şi a încheierii nr.5402 din 29.11.2004 întocmite de BNP IA, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este fiica defunctei EE, decedată la data de 08.06.1998, cu ultimul domiciliu în Piatra Neamţ,. În anul 1989, reclamanta a plecat în Franţa, unde s-a încadrat în muncă în învăţământ, ca profesor. De la data plecării sale şi până la decesul mamei, a ţinut legătura cu aceasta, telefonic şi prin corespondenţă, i-a trimis pachete şi bani, întrucât avea o situaţie materială mai grea.
După decesul mamei sale, reclamanta a ţinut legătura cu pârâtul, fratele său şi cu celelalte rude apropiate, în principal veri primari, cu care a corespondat telefonic şi prin scrisori.
În anul 2009, reclamanta a aflat de la rude că fratele său, pârâtul, a trecut întreaga avere a mamei pe numele său, ascunzând împrejurarea că există şi sora sa, ca moştenitoare care a efectuat acte de conservare şi dispoziţie asupra bunurilor succesorale.
În vara anului 2010, venind în ţară, i s-au confirmat cele arătate, iar în cursul unor procese pe care le-a purtat cu fratele său pentru realizarea drepturilor succesorale, acesta i-a prezentat certificatul de moştenitor nr. 219 din 29.11.2004 încheiat la BNP IA, în care este menţionat ca unic succesor al mamei părţilor.
În mod intenţionat, cu scopul vădit de a o înlătura de la dezbaterea succesorală, pârâtul nu a amintit numele reclamantei nici la rubrica „străini de succesiune prin renunţare” şi nici la aceea de „străini de succesiune prin neacceptare”, conform art.700 Cod civil.
În aceste împrejurări, notarul nu a avut posibilitatea de o cita în cauză pe reclamantă, în conformitate cu dispoziţiile art.72 alin.2 din Legea nr.36/1995, iar reclamanta nu a avut posibilitatea de a-şi apăra interesele succesorale, potrivit art.73 şi urm. din acelaşi act normativ.
La soluţionarea dezbaterii moştenirii de pe urma mamei părţilor, atât pârâtul, cât şi martorii FF şi GG au dat declaraţii false. Împotriva acestora, reclamanta a formulat plângere penală, însă organele abilitate au dispus neînceperea urmării penale, reţinând că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Certificatul de moştenitor eliberat în condiţiile amintite mai sus, a fost folosit de către pârât atât în cadrul unei acţiuni în constatarea proprietăţii sale exclusive asupra casei părinteşti, cât şi la obţinerea autorizaţiei de demolare a locuinţei, deşi construcţia era într-o stare perfectă de întreţinere.
Având în vedere aceste aspecte şi întrucât prin eliberarea certificatului de moştenitor, reclamanta a fost vătămată în drepturile sale de succesor, solicită constatarea nulităţii acestui act, reţinând calitatea de moştenitor a reclamantei cu privire la succesiunea mamei sale.
În drept au fost invocate dispoziţiile art.1134 cod civil şi ale Legii nr.36/1995.
Acţiunea a fost legal timbrată cu 24 lei taxă judiciară de timbru şi 0,5 lei timbru judiciar.
În susţinere, reclamanta a depus la dosar certificatul de moştenitor nr.219 din 29.11.2004, încheierea de rectificare nr.5402 din 29.11.2004, ambele întocmite de BNP IA, cererea de eliberare a certificatului de moştenitor, declaraţiile martorilor audiaţi de notarul public, respectiv GG şi GG, certificatul de naştere al reclamantei, certificatele de deces şi de căsătorie ale numitei FE, certificatul de deces al numitului FG, adeverinţa nr.374/2011 emisă de .. rezoluţia de neîncepere a urmării penale emise în dosarul nr.3396/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, referatul cu propunerea de neîncepere a urmării penale.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare (filele 47-48 dosar), prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ se află în curs de soluţionare dosarul nr…. în cadrul căruia a invocat excepţia de neacceptare a succesiunii de către reclamanta FG în termenul legal de 6 luni, excepţie pe care o invocă şi în prezenta cauză. Chiar dacă reclamanta susţine că pârâtul ar fi făcut declaraţii false în faţa notarului public, precizează că a fost de bună credinţă când a formulat acele declaraţii deoarece credea că sora sa, pe filiaţia mamei, nu mai trăieşte deoarece plecase în străinătate de peste 24 de ani şi niciodată nu dat vreun semn de viaţă. Din acest motiv nu a menţionat-o pârâtul în faţa notarului public.
Certificatul de moştenitor s-ar putea anula în condiţiile în care reclamanta ar fi acceptat succesiunea în termenul legal prevăzut de dispoziţiile art.700 Cod civil şi nu pentru simplu fapt că nu a fost consemnată ca având vocaţie succesorală.
Instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. … va fi cea care va decide care dintre moştenitori a acceptat succesiunea. Chiar în ipoteza în care s-ar constata nulitatea certificatului de moştenitor, instanţa învestită cu soluţionarea partajului succesoral va decide cine este moştenitorul, analizând condiţia acceptării succesiunii în termenul legal.
Pârâtul a acceptat moştenirea mamei sale în mod tacit, în formă pură şi simplă voluntară, conform art.685-689 Cod civil, astfel cum reiese din actele materiale de stăpânire efectivă a casei şi terenului aferent, comportându-se ca un adevărat proprietar, plătind impozitul aferent, îngrijind casa până la demolare şi cultivând terenul. reclamanta a recunoscut în alte dosare că a venit în România în ianuarie 2010, iar pârâtul nu a avut intenţia de a o înlătura de la moştenire, această înlăturare fiind dispusă de lege ca urmare a pasivităţii sale de a nu accepta expres sau tacit moştenirea defunctei FE.
În drept au fost invocate dispoziţiile art.685-689 Cod civil.
În temeiul art.167 alin.1 Cod de procedură civilă, instanţa a încuviinţat probele cu înscrisuri, testimonială, cu interogatoriul părţilor, apreciindu-le pertinente, concludente şi utile în dezlegarea pricinii.
În cadrul probei cu înscrisuri au fost solicitate de la BNP IA toate înscrisurile premergătoare întocmirii certificatului de moştenitor contestat, acestea fiind comunicate la dosar (filele 30-40), a mai fost depusă sentinţa penală nr.271 din 11.05.2012 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr…., decizia penală nr.946 din 27.09.2012 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr…., rezoluţia de încetare a urmării penale întocmite în dosarul nr.3396/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, rezoluţia de neîncepere a urmării penale întocmit în dosarul nr….. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, plângere împotriva soluţiei procurorului.
De asemenea, a fost ataşat spre studiu dosarul nr. … având ca obiect partaj succesoral.
În cauză au fost audiaţi, sub prestare de jurământ, martorii IV, IC şi VM, declaraţiile acestora fiind consemnate la dosar (filele 76-77, 114) şi a fost administrată proba cu interogatoriile părţilor (filele 79, 119-120).
În cursul judecăţii a decedat pârâtul SI, în cauză fiind citaţi moştenitorii acestuia, conform actelor de stare civilă depuse la dosar, respectiv pârâţii SE, IE IED şi SIC.
În vederea deliberării a fost ataşat spre studiu dosarul nr.9917/RE/2011 al Judecătoriei Piatra Neamţ.
Reclamanta a formulat concluzii scrise.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:
La data de 8 iunie 1998 a decedat numita FE , mama reclamantei FG şi a pârâtului SI. Aceştia provin din căsătorii diferite, fiind fraţi uterini.
De pe urma defunctei FE, la data de 29 noiembrie 2004 a fost întocmit certificatul de moştenitor nr.219, în urma solicitării pârâtului, în care s-a constatat, pe lângă celelalte menţiuni privind deschiderea succesiunii şi masa de partaj rămase de pe urma mamei sale, numai calitatea de moştenitor legal a pârâtului, în calitate de descendent de gradul I, fără ca reclamanta să fie menţionată nici măcar la rubricile străini de succesiune prin renunţare sau prin neacceptarea moştenirii.
În aceste condiţii, notarul public s-a aflat în imposibilitatea de a proceda la citarea reclamantei, în conformitate cu dispoziţiile art.72 alin.2 din Legea nr.36/1995, iar reclamanta nu a avut posibilitatea de a-şi apăra interesele succesorale, potrivit art.73 şi urm. din acelaşi act normativ.
În primul rând, este de subliniat că în privinţa prescriptibilităţii sau imprescriptibilităţii acţiunii în anularea certificatului de moştenitor, o asemenea acţiune nu este o acţiune de sine stătătoare, ci o acţiune grefată pe acţiunile care sancţionează direct drepturile moştenitorilor sau, după caz, ale terţilor, fiind necesar a se stabili aşadar dacă dreptul pretins a fi încălcat este sau nu supus prescripţiei extinctive. Ca atare, sunt de făcut următoarele distincţii: când cel care solicită anularea certificatului de moştenitor a participat la procedura succesorală notarială şi a consimţit la eliberarea certificatului, anularea certificatului poate fi cerută numai pentru vicii de consimţământ sau pentru incapacitate, ipoteză în care, fiind vorba despre o nulitate relativă, acţiunea este supusă prescripţiei extinctive; cel care nu a participat la procedura succesorală notarială, întrucât menţiunile din certificatul de moştenitor îi sunt opozabile până la proba contrarie, poate solicita instanţei să constate calitatea sa de moştenitor şi stabilirea drepturilor fiecărui moştenitor, ipoteză în care acţiunea în anularea certificatului de moştenitor deja emis are caracterul unei acţiuni în constatare, imprescriptibilă extinctiv.
În consecinţă, faţă de împrejurarea că reclamanta nu a fost citată la dezbaterea succesiunii mamei sale, neparticipând la procedura notarială, acţiunii sale în anularea certificatului de moştenitor corelativ cu solicitarea de a se constata vocaţia sa succesorală, nu îi sunt aplicabile dispoziţiile privitoare la prescripţie pentru considerentele anterior expuse.
Imprescriptibilitatea în acest caz a acţiunii în anularea certificatului de moştenitor şi a stabilirii calităţii de succesor a reclamantului nu are a se confunda însă cu prescripţia dreptului de opţiune succesorală. În alte cuvinte, solicitarea sa de a se constata calitatea sa de moştenitor este într-adevăr imprescriptibilă, însă stabilirea calităţii de moştenitor legal este condiţionată, dincolo de cercetarea legăturii de rudenie, dovedită în cauză, de îndeplinirea şi a altor condiţii.
Prima dintre acestea se referă la respectarea dispoziţiilor privitoare la dreptul de opţiune succesorală ce trebuie exercitat într-un interval de 6 luni de la data deschiderii succesiunii conform art.700 Cod civil. În acest sens, pârâtul Săvescu Ioan a invocat excepţia prescripţiei acestui drept, respectiv excepţia neacceptării succesiunii defunctei FE de către reclamantă, excepţie pe care instanţa o apreciază ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Astfel, în primul rând este de stabilit că analiza va privi numai ipoteza acceptării tacite a succesiunii, iar nu şi pe aceea a acceptării exprese având în vedere că nu s-a făcut dovada unui înscris prin care să se facă dovada însuşirii neechivoce a calităţii de moştenitor cu privire la succesiunea defunctei FE de către reclamantă.
Aşadar, în privinţa acceptării tacite a unei succesiuni sunt de verificat acele fapte sau acte ale unui succesibil pe care acesta nu le putea săvârşi decât în calitatea sa de erede şi din care să rezulte indirect, dar neîndoielnic, intenţia sa de acceptare a moştenirii. Legea nu stabileşte în concret care anume acte săvârşite de succesibil constituie manifestarea intenţiei de a accepta tacit moştenirea, stabilind numai, în art.690 Cod civil, că actele de conservare şi de administrare provizorie nu reprezintă acte de acceptare şi că actele de dispoziţie având ca obiect drepturi succesorale constituie acte de acceptare, chiar dacă aparent îmbracă forma renunţării.
Instanţa are în vedere că reclamanta a plecat în străinătate din anul 1989, locuind în Franţa în toată această perioadă.
În cauza de faţă este adevărat nu s-a făcut dovada existenţei unor acte de dispoziţie cu privire la drepturile succesorale sau cu privire la bunuri în materialitatea lor, aflate în succesiunea dezbătută, însă s-a făcut dovada existenţei în justiţie a unor acţiuni din care să rezulte intenţia de acceptare tacită a succesiunii de către reclamantă, precum şi împrejurarea că s-a apărat, în calitate de erede, într-o acţiune promovată împotriva sa. În acest este de menţionat cauza înregistrată sub nr.9917/RE/2001 a Judecătoriei Piatra Neamţ în care reclamanta a participat în calitate de succesor al mamei sale, culegând prin retransmitere succesiunea bunicii sale IS, astfel cum reiese din considerentele încheierii de admitere în principiu şi ale sentinţei civile nr.1625 din 26.04.2004 (filele 13-19 dosar nr.2060/279/2010 al Judecătoriei Piatra Neamţ), chiar pârâtul fiind cel care a reprezentat-o în proces. În aceste condiţii, participând în cadrul dosarului mai sus menţionat, încă din anul 2000, în calitate de moştenitor al mamei sale, prin retransmitere, iar nu prin reprezentare, la dezbaterea succesiunii bunicii, fără ca vreuna din părţi să-i conteste calitatea. Problema retransmiterii este una esenţială deoarece aceasta presupune că drepturile succesorale culese astfel, de pe urma defunctei IS (bunica părţilor, decedată în anul 1960) au intrat mai întâi în patrimoniul defunctei FE (decedată în anul 1998), pentru ca mai apoi să fie culese de moştenitorii săi, reclamanta FG (citată G în litigiu respectiv) şi pârâtul SI. În cazul reprezentării succesorale situaţia ar fi fost cu totul alta atâta vreme cât nepunându-se în discuţie moştenirea lăsată de cel reprezentat, reprezentantul poate fi nedemn faţă de acesta, poate să renunţe la moştenirea acestuia şi poate fi exheredat de către acesta. În cauza nr.9917/RE/2001 nu a fost însă cazul reprezentării defunctei FE, ci cel al moştenirii prin retransmitere, reclamanta figurând în litigiul ce a fost promovat în anul 2000 în calitate de moştenitor al mamei sale.
De asemenea, în problema acceptării succesiunii defunctei FE de către reclamantă se poate pune problema şi a efectuării unor fapte materiale sau a unor acte de administrare definitivă a patrimoniului defunctei care să demonstreze intenţia reclamantei de a se considera succesorul acesteia. În acest caz, instanţa va reţine această împrejurare având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi în cauză din care se poate concluzia că reclamanta s-a purtat ca un proprietar cu privire la bunurile succesorale. În acest sens, instanţa are în vedere că potrivit depoziţiilor martorilor reclamanta a mandatat pe numitul IC, ruda sa, să închirieze imobilul casă de locuit ce aparţinea mamei sale, stabilind împreună cu fratele său, pârâtul, să arendeze terenurile aflate în proprietatea defunctei FE, iar banii câştigaţi să fie folosiţi pentru plata impozitelor datorate pentru bunurile succesorale şi pentru întreţinerea acestora. Aceste împrejurări rezultă atât din prezentul litigiu, cât şi din probatoriul efectuat în cadrul dosarului nr.2060/279/2010 (fila 153) din care reiese încheierea unei convenţii de administrare a bunurilor succesorale încheiată de părţi despre care martorul SE a aflat chiar de la pârâtul SI. În ceea ce priveşte martorul VM, instanţa va cenzura declaraţia acesteia apreciind că nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
În aceste condiţii, instanţa va respinge ca nefondată excepţia neaccepării succesiunii defunctei FE de către reclamantă, va dispune nulitatea certificatului de moştenitor nr.219 din 29.11.2004 şi a încheierii de rectificare a acestuia nr.5402 din 29.11.2004, constatând calitatea de moştenitor a reclamantei cu privire la succesiunea mamei sale, ca descendent de gradul I.
În temeiul art.274 alin.1 Cod de procedură civilă, va obliga pârâţii, moştenitorii defunctului SI, decedat în cursul judecăţii, la plata către reclamantă a sumei de 1524 lei cu titlu de cheltuieli de judecată date de timbraj şi onorariul avocaţial.
| ← Revocare contract donație pentru încălcarea clauzei de... | Tagada paternitatii. termenul de prescriptie a dreptului... → |
|---|
