Copil. Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu măsura plasamentului la asistent maternal profesionist
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, decizia nr. 115 din 13 ianuarie 2012
Prin sentinţa civilă nr. 2059 din 14.11.2011 pronunţată de Tribunalul Maramureş s-a admis cererea formulată de petenta DIRECŢIA GENERaLă DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI MARAMUREŞ în contradictoriu cu intimata C.L.C., şi în consecinţă s-a dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă, cu privire la copilul C.E.R., fiul intimatei C.L.C. (cu paternitatea nestabilită) cu măsura plasamentului la asistent maternal profesionist B.A..
S-a dispus delegarea drepturilor părinteşti cu privire la persoana copilului către asistent maternal profesionist B.A., iar cele cu privire la bunurile sale către preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că minorul C.E.R. este născut la data de 16 mai 2006 în Baia Mare, jud. Maramureş şi este fiul intimatei C.L.C., cu paternitate nestabilită.
Din raportul privind situaţia minorului şi ancheta socială, efectuată în cauză, reiese că minorul a rezultat din relaţia de concubinaj a mamei, nu este recunoscut de tată, iar de creşterea şi îngrijirea lui s-a ocupat bunica maternă, C.S..
Mama copilului C.L.C. este încadrată în grad de handicap accentuat, prezentând probleme psihice, nu are domiciliu stabil, fiind beneficiară a serviciilor Azilului de Noapte, iar în prezent nu se cunoaşte domiciliul acesteia.
Bunica este şi ea în grad de handicap, fiind în proces cu actualul soţ. Aceasta are o atitudine oscilantă în ceea ce priveşte minorul în sensul că în declaraţiile date la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş a solicitat iniţial încredinţarea minorului, iar ulterior a revenit asupra acestei declaraţii arătând că nu mai doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia.
S-a constatat astfel, că în prezent minorul este lipsit de ocrotirea părinţilor săi, ceea ce implică luarea unei măsuri de protecţie specială.
Constatând că adoptarea măsurii propuse de către petentă satisface interesul minorului C.E.R., în temeiul dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 272/2004, instanţa a admis acţiunea.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâta C.L.C. şi numita C.S. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei cu respingerea cererii formulate de petenta.
În motivarea recursului au arătat în ceea ce priveşte calitatea procesuală a recurentei C.S. că aceasta este mama recurentei C.L.C., bunica minorului C.E.R. născut la data de 16 mai 2006.
Minorul a fost crescut de bunica sa de la vârsta de 2 luni, aceasta a promovat o acţiune în faţa Judecătoriei Baia Mare având ca obiect încredinţarea minorului în grija sa, astfel că această acţiune îi conferă interes în prezentul recurs şi implicit calitate procesuală activă.
Apreciază că interesul superior al minorului este acela de a fi crescut şi educat în mediul care îi este familial nefiind de dorit înlocuirea persoanei care l-a crescut aproape de la naştere.
Solicită efectuarea unei noi anchete sociale.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului Maramureş prin întâmpinare a invocat lipsa calităţii procesuale a recurentei C.S., sens în care solicită respingerea recursului, iar pe fond solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reţine următoarele considerente:
În ce priveşte recursul formulat de pârâta C.L.C., aceasta arată că interesul superior al minorului este acela de a fi crescut şi educat în mediul care îi este familial nefiind de dorit înlocuirea persoanei care l-a crescut aproape de la naştere.
Acest motiv de recurs nu poate fi primit ca fondat căci dacă este evident că interesul superior al minorului este de a fi crescut şi educat în mediul care îi este familial, nefiind de dorit înlocuirea părinţilor, nu mai puţin real este că în cauză a rezultat că minorul este lipsit de ocrotirea părinţilor săi.
Chiar dacă minorul se pare că a fost crescut şi cu contribuţia bunicii C.S., pe de o parte aceasta nu a fost parte la fondul cauzei şi pe de altă parte din probaţiune nu reiese că aceasta ar schimba starea de fapt dat fiind că minorul era la fel de lipsit de protecţia părinţilor şi cu această contribuţie.
Cât timp mama copilului C.L.C. este încadrată în grad de handicap accentuat, prezentând probleme psihice, nu are domiciliu stabil, fiind beneficiară a serviciilor Azilului de Noapte, iar în prezent nu se cunoaşte domiciliul acesteia iar bunica C.S. este şi ea în grad de handicap, era necesara a se lua măsura de protecţie a copilului prevăzută de dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 272/2004 dat fiind că sunt întrunite condiţiile de la art. 50 din acelaşi
act normativ, fiind vorba de un copil lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora.
Chiar dacă nu se reţine neapărat atitudinea oscilantă a bunicii C.S. s-a avut în vedere că aceasta este şi ea încadrată în grad de handicap şi nu poate oferi ajutor mamei copilului, iar în definitiv s-a discutat şi s-a stabilit doar dacă mama copilului, ca părinte, poate să asigure protecţie minorului, chiar ajutată de bunica copilului, şi s-a stabilit că o astfel de protecţie nu poate fi asigurată nici chiar cu ajutorul acestei bunici.
Recurentele au solicitat efectuarea unei noi anchete sociale.
Curtea în temeiul art. 305 C.proc.civ. a respins ca inadmisibilă cererea în probaţiune formulată de către recurente în cadrul cererii de recurs, privind efectuarea unei noi anchete sociale în cauză, dat fiind că în acest stadiu procesual singura probă care poate fi administrată este proba cu înscrisuri.
Cu privire la recursul declarat de C.S., Curtea constată că aceasta nu a avut calitatea de parte la fondul cauzei prin urmare nici nu poate ataca o hotărâre în care nu are calitatea de parte deoarece potrivit art. 301 Cod procedură civilă termenul de recurs curge de la comunicarea hotărârii, dar comunicarea hotărârii se face doar cu părţile din cauză, iar apoi potrivit art. 3021 Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde numele părţilor.
Calitatea de parte o are acea persoană care participă la judecarea cauzei începând cu judecata în primă instanţă prin unul din mijloacele 47-66 Cod procedură civilă, 82, 109, 112 Cod procedură civilă care indică faptul că părţile trebuie indicate în cadrul unei cereri în urma căreia dobândesc calitatea de parte şi sunt citaţi.
Cât timp C.S. nu a fost parte la fondul cauzei rezultă că nu poate exercita calea de atac împotriva unei astfel de hotărâri.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 şi art. 299 şi urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâta C.L.C. şi respinge ca inadmisibil recursul declarat de C.S., nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă. (Judecător Ioan Daniel Chiş)
| ← Transcriere autoturism. Condiţii. Îndeplinire | Îndreptarea erorii materiale. Menţionarea greşită a... → |
|---|
