Suspendare facultativă. Neatârnarea în totul sau în parte a dezlegării pricinii, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte

judecăţi. Respingere

Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, decizia nr. 1257/R din 8 martie 2012

Prin încheierea civilă din 12 ianuarie 2012 a Tribunalului Cluj s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei conform dispoziţiilor art. 244 pct. 1 Cod proc. civilă, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului cu nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a pronunţa această încheiere tribunalul a reţinut următoarele:

Având în vedere obiectul prezentului litigiu şi obiectul dosarului cu nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca, a apreciat întemeiată cererea de suspendare formulată de pârâţi, sens în care s-a suspendat prezenta pricină până la soluţionarea irevocabilă a dosarului cu nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta SC H. SRL solicitând casarea încheierii şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru continuarea judecăţii.

În motivare s-a arătat că instanţa a făcut o greşită aplicare a art. 244 pct. 1 C.pr.civ., suspendarea judecăţii nefiind o măsură obligatorie ci una lăsată la aprecierea instanţei şi care poate fi dispusă raportat la circumstanţele concrete ale cauzei.

Măsura are rolul de a preîntâmpina pronunţarea unor hotărâri contradictorii cu efecte nedorite asupra stabilităţii raporturilor juridice existente între părţi.

În consecinţă, în baza rolului activ instanţa trebuia să verifice dacă în mod real soluţia din prezenta cauză atârnă în tot sau în parte de soluţia care urmează a fi pronunţată în dosarul nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca, ori respectiva acţiune şi cererea de suspendare formulată de pârâţii P.V. şi P.M. sunt în fapt o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, cu scopul vădit de tergiversare a soluţionării litigiului din acest dosar.

Faptul că instanţa de fond nu s-a preocupat de verificarea aspectelor concrete ale cauzei, deşi acestea au fost învederate de către reclamantă prin apărător rezultă din aceea că măsura suspendării nu este motivată şi argumentată de către instanţă.

Obiectul acţiunii din prezentul dosar este despăgubiri, revendicare şi obligaţie de a face, acţiunea judecându-se în contradictoriu cu pârâţii P.V. şi P.M., terenul fiind ocupat de către pârâţi, conform răspunsului la interogatoriu, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare.

Acţiunea în dosarul nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca este promovată de pârâţii P.V. şi P.M. alături de alţi 23 de reclamanţi, solicitându-se rectificarea de CF bazată pe nevalabilitatea titlului reclamantei din prezentul dosar, susţinându-se că cei 23 de reclamanţi ar fi persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.

Acţiunea este promovată la 21 de ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, numai 2 dintre reclamanţi fiind părţi şi în prezentul dosar, aceştia din urmă nefiind titularii vreunui drept la reconstituire în baza Legii nr. 18/1991.

Pe de altă parte, se afirmă că ar fi afectată doar suprafaţa de 125 m.p. din dreptul pe care promitentul vânzător M.N. l-ar fi avut la reconstituire în baza Legii nr. 18/1991.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. şi art. 312 pct. 1, 2 şi 3 C.pr.civ.

În apărare, intimaţii P.V. şi P.M. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

În motivare s-a arătat că niciunul din motivele invocate în susţinerea recursului nu este de natură a conduce la casarea sau modificarea încheierii şi trimiterea cauzei în vederea continuării judecăţii.

În prezenta cauză dezlegarea atârnă de existenţa sau inexistenţa dreptului care formează obiectul dosarului nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pretenţiile reclamantei se întemeiază pe pretinsul drept de proprietate asupra construcţiilor şi terenului în suprafaţă de 30.160 m.p. înscris în CF nr. 1174 Sânpaul, ori prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca s-a solicitat instanţei constatarea nulităţii absolute a înscrisurilor în baza cărora SC H. SRL şi-a înscris dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 30.160 m.p., licitaţia publică din 29.04.1992 având ca obiect exclusiv construcţiile şi suprafaţa de teren de sub construcţii.

Judecătoria Cluj-Napoca urmează să analizeze legalitatea întregii proceduri de dobândire la licitaţie publică, în anul 1992 a dreptului de proprietate asupra acestui teren şi transmisiunea acestuia în favoarea reclamantei recurente.

În ceea ce priveşte suprafaţa de 862 m.p. teren revendicată de la pârâţii Pop, aceasta face parte din suprafaţa totală de 30.160 m.p. înscrisă în CF pe numele şi în favoarea reclamantei SC H. SRL. Acest teren este folosit în temeiul unui antecontract de vânzare-cumpărare încheiat cu M.P. la data de 12.09.1991, acesta fiind în prezent decedat, moştenitorul M.N. fiind însă parte în dosarul nr. aaa/211/2012. Nu este vorba deci despre o suprafaţă de 125 m.p.

Prin raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit, M.P. este menţionat ca persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra vechiului amplasament în suprafaţă de 1.100 m.p. şi asupra suprafeţei de 2.250 m.p. din care cu privire la suprafaţa de 2.276 m.p. care include şi cei 862 m.p. revendicaţi de reclamantă este înscris dreptul de proprietate în favoarea acesteia din urmă. Tot această expertiză stabileşte că suprafaţa de teren vândută la licitaţia publică ar fi de 10.081 m.p. şi nu 30.160 m.p.

Referitor la introducerea cererii după 21 de ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 s-a arătat că acest aspect este fără relevanţă, o astfel de cerere nefiind supusă vreunui termen. De altfel, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse în anul 1991, neputând fi soluţionate de către comisiile de fond funciar decât după constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate în baza căruia a fost înscris dreptul de proprietate în favoarea reclamantei.

Există două titluri de proprietate care au fost eliberate pentru parcele de teren care fac parte din suprafaţa de 30.160 m.p., înscrisă în CF în favoarea recurentei abia în anul 2009, parcele pe care se află amplasate construcţii din perimetrul Fermei Berindu, unul fiind eliberat chiar în favoarea tatălui pârâtei P.M..

În ceea ce priveşte susţinerea că instanţa nu ar fi argumentat şi motivat măsura suspendării s-a arătat că în mod legal şi temeinic au fost reţinute dispoziţiile art. 244 pct. 1

C.pr.civ., reţinându-se că măsura se justifică având în vedere obiectul prezentului litigiu şi obiectul dosarului nr. aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

În probaţiune s-a depus copie de pe titlul de proprietate nr. 1604/2094/12.05.2004 eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj.

Analizând recursul declarat de reclamanta SC H. SRL împotriva încheierii civile din 12 ianuarie 2012 a Tribunalului Cluj Curtea reţine următoarele:

Conform prevederilor art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ. „instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.” Acest text reglementează un caz de suspendare legală facultativă, rămânând la latitudinea instanţei aprecierea oportunităţii luării acestei măsuri în funcţie de circumstanţele concrete ale cauzei.

Oportunitatea luării acestei măsuri se pune în discuţie numai după ce în prealabil se constată îndeplinite cerinţele pct.1 al art. 244, dezlegarea pricinii atârnând în tot sau în parte de soluţia care urmează a fi pronunţată într-un alt litigiu, aflat pe rolul instanţei de judecată la momentul punerii în discuţie a măsurii suspendării.

Soluţia din proces trebuie deci să depindă de rezolvarea unei chestiuni prejudiciale care se judecă într-un alt dosar, urmând ca soluţia irevocabilă din acel dosar să fie opusă cu putere de lucru judecat în dosarul în care se pune problema suspendării judecăţii.

Dosarul Tribunalului Cluj are ca obiect principal revendicarea de către reclamanta S.C. H. S.R.L. a unei suprafeţe de 862 m.p. teren înscris în C.F. nr.50.166 Sânpaul, suprafaţă ocupată fără titlu de pârâţii P.V., P.M., fiind formulate şi petite având ca obiect plata unor despăgubiri şi obligarea pârâţilor de a ridica toate construcţiile şi celelalte bunuri aflate pe acest teren. Acţiunea în acest dosar a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de

07.02.2011.

Dosarul nr. aaa/211/2012 are ca obiect nulitatea titlulului S.C. H. S.R.L., respectiv actul adiţional la procesul verbal din 29.04.1992 privind licitaţia fermei zootehnice din satul Berindu, în care este menţionată suprafaţa de 30.160 m.p. teren; nulitatea absolută a procesului verbal încheiat la data de 29.03.1993 încheiat cu ocazia licitaţiei; nulitatea absolută parţială a înscrierii dreptului de proprietate al S.C. H. S.R.L. în cartea funciară cu privire la suprafaţa de teren care excede folosinţei normale a construcţiilor. Reclamanţii au solicitat şi obligarea comisiilor de fond funciar să întocmească documentaţiile necesare pentru eliberarea titlurilor de proprietate pe acest teren, fiind vorba de un număr de peste 20 de reclamanţi, printre care şi pârâţii din primul dosar, P.V. şi P.M., această cerere fiind întemeiată pe prevederile Legii nr.18/1991. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul judecătoriei la data de 11.01.2012.

Analizând obiectul celor două dosare rezultă că într-adevăr în cel de-al doilea se pune în discuţie valabilitatea titlului de proprietate al reclamantei din primul dosar, în cazul în care soluţia pronunţată ar fi de admitere, constatându-se nulitatea titlului S.C. H. S.R.L., această soluţie rămasă irevocabilă putând avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei din dosarul Tribunalului Cluj în care se revendică o parte din acest teren de la pârâţi tocmai în considerarea acestui titlu.

Din punctul de vedere al oportunităţii luării acestei măsuri, oportunitate care aşa cum s-a arătat mai sus rămâne la latitudinea instanţei, se apreciază de către Curte că nu se impune suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.aaa/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

În primul rând se observă că pârâţii din primul dosar au promovat acţiunea în dosarul nr.aaa/211/2012 la aproape un an de la înregistrarea acţiunii care face obiectul dosarului Tribunalului Cluj, alegând să promoveze acţiunea pe cale separată, alături de alţi peste 20 de reclamanţi, contestându-se valabilitatea titlului de proprietate al S.C. H. S.R.L. asupra terenului în suprafaţă de 30.160 m.p. în timp ce în dosarul tribunalului s-a pus în discuţie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 862 m.p. Totodată în dosarul judecătoriei reclamanţii au solicitat şi efectuarea demersurilor necesare pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenului aflat în prezent în proprietatea S.C. H. S.R.L., ca urmare a constatării nulităţii acestuia.

Atâta timp cât pârâţii aveau posibilitatea să formuleze cerere reconvenţională în dosarul tribunalului, cerere prin care să invoce nulitatea titlului reclamantei pentru porţiunea de teren care face obiectul acţiunii, formularea pe cale separată a unei acţiuni complexe, cu mai multe petite dintre care numai o parte au legătură cu cererea care face obiectul primului dosar, nu poate conduce la suspendarea judecăţii dosarului tribunalului fără a fi afectat dreptul reclamantului din acest dosar de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil, componentă a dreptului la un proces echitabil.

Referitor la susţinerea pârâţilor P.V. şi P.M., în sensul că nu au putut formula cererea reconvenţională în termenul prevăzut de lege se impune a se face precizarea că, chiar formulată peste termenul prevăzut de art.119 C.pr.civ aceasta trebuia în principiu judecată o dată cu acţiunea principală dat fiind obiectul său, nefiind aplicabile în acest caz prevederile art.135 C.pr.civ., măsura judecării separate nefiind oportună. În situaţia în care reclamanta sar fi opus judecării separate, instanţa apreciind că regula instituită de dispoziţiile art.135 C.pr.civ. nu comportă excepţii, măsura disjungerii şi judecării separate a cererii reconvenţionale ar fi fost una luată cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă, putându-se într-adevăr pune problema unei suspendări în baza art.244 pct.1 C.pr.civ.

De asemenea, se impune a se preciza că pârâţii puteau să paralizeze acţiunea formulată de către reclamantă, având ca obiect revendicare, prin invocarea nulităţii titlului acesteia ca şi apărare, situaţie în care nu s-ar fi putut constata nulitatea acestuia prin dispozitivul hotărârii dar scopul pârâţilor ar fi fost oricum atins prin aceea că acţiunea principală ar fi fost respinsă în cazul în care s-ar fi verificat aceste susţineri.

Prin urmare, raportat la ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, în temeiul art.2441 C.pr.civ. , art.312 alin.3 C.pr.civ., va admite recursul declarat de reclamanta SC H. SRL împotriva încheierii civile din 12 ianuarie 2012 a Tribunalului Cluj pe care o va casa, dispunând continuarea judecăţii. (Judecător Anamaria Câmpean)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Suspendare facultativă. Neatârnarea în totul sau în parte a dezlegării pricinii, de existenţa sau neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte