Daune Prejudicii, daune
| Comentarii |
|
Motivând în fapt cererea formulată, reclamantul susţine că a contestat în instanţă Hotărârea nr. ……. prin care s-a dispus revocarea măsurii de plasament la …. şi reintegrarea sa în societate.
Arată reclamantul că este născut la data de ….., este student în anul III, la …….. şi locuieşte în ……. din anul ….şi până astăzi ,în urma Sentinţei civile nr. … din data de …. ce a rămas definitivă şi irevocabilă, în data de …., odată cu respingerea recursului înaintat de către …...
Urmare a Hotărârii ……. i-a încetat măsura de plasament la …… şi s-a dispus integrarea în comunitate. Această Hotărâre ……consideră că i-a creat grave prejudicii morale.
Susţine că la data de …., a fost înştiinţat de către …, doamna ……. ca măsura de plasament i-a fost revocată şi că trebuie să părăsească centrul de plasament.
A cerut „disperat” ajutor deoarece se vroia cu orice preţ faptul ca el să părăsească imediat începând cu data de … –ziua externării – centrul de plasament, în toiul iernii deşi se ştia foarte bine faptul că nu are condiţii sociale în cadrul familiei şi că riscă să ajungă în stradă. Astfel ,a făcut tot posibilul să ceară ajutorul instituţiilor ce ţin de protecţia tânărului instituţionalizat.
Ca urmare acestui fapt a făcut petiţii scrise către următoarele instituţii: ……….
Instituţiile, la care …. a formulat răspunsurile, au primit diferite motive de externare. Susţine că în cadrul procesului au apărut cu totul alte motive invocate de către …., chiar făcându-se acuzaţii grave ce ţineau de comportamentul său în centru, astfel că instanţa a demontat toate probele ….. chiar conducând la ideea de „preconstituire de probe” şi că mărturia martorului, adus de către …. în cadrul procesului, a fost cenzurată.
În data de ….., …., a anulat Hotărârea …. dându-i câştig de cauză şi în data de …, …. a respins recursul …. şi sentinţa civilă nr. …. a rămas definitivă şi irevocabilă.
Considera reclamantul că la adresa sa s-au făcut acuzaţii grave şi nefondate pe parcursul procesului de contestare a Hotărârii ….. privind comportamentul său în incinta centrului deplasament.
Invocă reclamantul că în sentinţa civilă nr. …., în urma probatoriului şi al mărturiei martorului ….., apare concluzia instanţei şi anume: „în ceea ce priveşte comportamentul deviant al reclamantului tribunalul constată că din probele administrate în cauză nu a rezultat un asemenea comportament”.
Susţine că specialiştii ….. pot fi acuzaţi de abuz pentru dipozitia de scoaterea a sa din sistem, fără a i se asigura o locaţie. De la data externării propriu-zise, …şi până la data de …, instituţia mai sus menţionată, i-a emis prin doamna ……., în repetate rânduri dispoziţii (decizia nr. …… – când trebuia să părăsească unitatea începând cu data de …,.decizie …… (când trebuia să părăsească centrul de plasament, urgent, ultimul termen fiind …) şi dispoziţia serviciului Rezidenţial cu nr.: …… În toate acestea i se cerea să părăsească de urgenţă centrul de plasament neasigurându-i un sprijin locativ deşi se ştie foarte clar din ancheta socială că nu are condiţii de trai.
În data de …., specialiştii au făcut aşa-zisa cerere de ajutor locativ către Fundaţia ….. pentru că a înştiinţat conducerea centrului de plasament că a depus în instanţă Contestaţie la Hotărârea nr. …..
Susţine reclamantul că în urma petitei cu nr. ……. a cerut lămuriri la conducerea …. asupra celor două dispoziţii (mai sus enunţate), pe care le-a considerat nelegale şi abuzive, emise de către şeful de centru, doamna ….. i-a răspuns în documentul nr. …. că „cele două notificări – dispoziţii – emise de către conducerea centrului de plasament, au fost întocmite cu respectarea dispoziţiilor legale, în sensul că hotărârea comisiei pentru protecţia copilului este executorie, aşa cum prevede art. 10 din H.G. nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului”.
Susţine că de fiecare dată când a atras atenţia asupra unor probleme s-a încercat în mod voit să i se creeze fie o imagine de „lider” care face ce vrea şi nu are „stăpân” fie o imagine în care preferă „comoditatea” din centrul de plasament.
Invocă reclamantul că pârâtele au încălcat Constituţia României Art. 30: Libertatea de exprimare, art. 51 Dreptul de petiţionare.
Arată că odată cu pronunţarea în şedinţa publică a sentinţei civile nr. ….. din data de …., la propunerea unui reprezentant al …… a făcut cerere pentru decontarea banilor de buzunar, pentru decontarea transportului pe perioada cât a fost externat ……şi ……. i-a decontat banii de buzunar aferenţi perioadei sus menţionate însă pentru decontarea transportului pe perioada … şi … a apărut o problemă destul de gravă. Şi anume: pe perioada cât a fost externat nu avea dreptul de a primi bilete sau abonamente pentru transportul la facultate, dar cineva din cadrul conducerii ….. a semnat în locul său, în cadrul tabelului din data de …. de predare-primire bilete de transport pentru luna decembrie 2010.
Arată că falsul în semnătură în cadrul înscrisului sus menţionat îi blochează decontarea transportului aferent perioadei de externare şi că pune sub semnul întrebării practicile la care recurge ……. De menţionat este şi faptul că s-a încercat deja intimidarea sa să renunţe la acuzaţia de fals în semnătură în cadrul tabelului din data de …..
Arată reclamantele că pârâtele au făcut tot posibilul ca el să aibă o imagine destul de deformată creându-se o imagine de tânăr cu apucături necontrolate, cu comportament deviant.Arată că decizia ….. nu a făcut decât să-i provoace un dezechilibru în toată activitatea ce o desfăşoară, creându-i prejudicii morale şi suferinţa pe care nici în acest moment nu a reuşit să o facă uitată, rămânând o pată neagră în viata sa.
În drept, reclamantul invocă Legea 272/2004,Constituţia României, Ordinul nr. ….. şi H.G. 1437/2004.
Pârâta ……. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată susţinând, în esenţă, că …… a sesizat …… cu propunerea de încetare a măsurii de plasament la …., pentru tânărul ….. şi reintegrarea lui în comunitate. Propunerea direcţiei a avut în vedere vârsta tânărului, respectiv 25 ani şi alternativele pe care le avea în alegerea unui spaţiu locativ, având posibilitatea de a fi cazat în campusul universitar, unde sunt de altfel cazaţi toţi studenţii aflaţi cu măsură de protecţie, şi acceptarea sprijinului unor fundaţii, care oferă servicii pentru persoane, beneficiare ale sistemului de protecţie.
Cu toate că prin Hotărârea …., ……. a dispus încetarea măsurii de protecţie a tânărului la …..acesta nu a părăsit centrul de plasament dupa data emiterii hotărârii.
De asemenea, …. a contactat şi o fundaţie, care să-i asigure spaţiu locativ în eventualitatea în care acesta ar fi părăsit centrul de plasament, respectiv Fundaţia …. care a comunicat în data de …. că era de acord cu integrarea acestuia în program, însă tânărul a refuzat astfel cum rezulta din adresa nr. …. înregistrată la sediul ….
Pârâta arată că a continuat să-i acorde tânărului toate serviciile de care au beneficiat şi ceilalţi tineri, şi după data emiterii hotărârii ….
Consideră că prin hotărârea …., tânărului nu i-a fost periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică, aşa cum sugerează acesta, invocând art. 89 din Legea nr. 272/2004, articol care de altfel, face referire la abuzul exercitat asupra „copilului” şi nu asupra „tânărului.
Susţine pârâta că reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu moral real, nu i-a fost afectată situaţia şcolară şi nici cea locativă şi învederează instanţei faptul că reclamantul urmează să părăsească sistemul de protecţie la data de 07.09.2012, ca efect al aplicării art. 51 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, mai precis la împlinirea de către tânăr a vârstei de 26 de ani.
. …… a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive faţă de dispoziţiile art. 1 din H.G. 1437/2004 şi pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În cauză reclamantul a solicitat la termenul din 18.04.2012 proba cu înscrisuri, probă ce a fost încuviinţată de instanţă.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză din perspectiva dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul constată următoarele:
În mod prioritar, văzând dispoziţiile art. 137 Cod procedură civilă, Tribunalul urmează a soluţiona excepţia lipsei capacităţii procesuale a pârâtei Comisia Pentru Protecţia Copilului invocată de aceasta din urmă.
Tribunalul constată că art. 1 din H.G. nr. 1437/2004 prevede: „….., denumita în continuare … prev?zut? la art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, este organul de specialitate, f?r? personalitate juridic?, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizionala în materia protecţiei şi promov?rii drepturilor copilului”.
Prin urmare, Tribunalul notează că această pârâtă nu are potrivit legii, aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual, cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu ….., urmând, în consecinţă, a fi respinsă ca fiind promovată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.
În ce priveşte cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu ….. Tribunalul urmează a o respinge ca neîntemeiată motivat de considerentele ce succed.
Tribunalul notează că răspunderea civilă delictuală este guvernată de legea în vigoare la momentul săvârşirii faptei ilicite, potrivit art. 103 din Legea 71/2011. De asemenea ,art13 din Noul cod civil prevede „Drepturile personalităţii sunt supuse legii în vigoare la data exercitării lor.
Orice atingere adusă drepturilor personalităţii este supusă legii în vigoare la data săvârşirii acesteia.”
Prin urmare, văzând data emiterii hotărârii nr. ….., tribunalul va analiza întrunirea în cauză a condiţiilor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 din Codul civil de la 1864, nefiind aplicabile speţei prevederile Noului Cod civil ,ce a intrat în vigoare la 01.10.2011, ulterior emiterii hotărârii nr. …….(art. 220 din Legea 71/2011).
Tribunalul reţine că reclamantul a invocat faptul că prin emiterea hotărârii nr. …. ,a ….,prin care s-a dispus revocarea măsurii de plasament şi integrarea în comunitate i s-au creat grave prejudicii morale pe care le-a cuantificat la suma de …..
În fapt, Tribunalul reţine că prin hotărârea nr. …., emisă de ….. s-a dispus încetarea măsurii plasamentului tânărului …. şi integrarea în comunitate.
Această hotărâre emisă de ….. în baza prevederilor H.G. nr.1437/2004 a a fost contestată de reclamant în faţa autorităţilor judiciare.
Prin sentinţa civilă nr…… s-a dispus anularea hotărârii nr. …. emisă de ….. şi menţinerea măsurii plasamentului reclamantului …. la …
Tribunalul notează că, potrivit art. 998 Cod civil ,pentru a fi întrunite elementele răspunderii civile delictuale invocată ca temei al acţiunii trebuie să existe un prejudiciu, o faptă ilicită, legătură de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi vinovăţia autorului.
Tribunalul constată că în jurisprudenţa în materie s-a statuat că este unanim acceptat că, în timp ce drepturile patrimoniale au un conţinut economic, evaluabil în bani, ce poate determina cuantificarea prejudiciului material, drepturile personale nepatrimoniale au un conţinut care nu poate fi exprimat material, având în vedere că ele vizează componente ale personalităţii umane (dreptul la viaţă, la integritate fizică, la onoare şi demnitate).
Cu toate acestea, despăgubirea bănească acordată pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial fiind, prin însăşi destinaţia ei – aceea de a uşura situaţia persoanei lezate, de a-i acorda o satisfacţie, o categorie juridică cu caracter special, nu poate fi refuzată, din cauza imposibilităţii, cu totul fireşti, de stabilire a unei concordanţe valorice exacte între cuantumul său şi gravitatea prejudiciului la a cărui reparare este destinată să contribuie.
Repararea daunelor morale este şi trebuie să fie înţeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale şi patrimoniale, al căror scop este acela ca, în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, să ofere victimei o anumită satisfacţie sau uşurare, pentru suferinţele îndurate.
Cuantificarea valorică, materială trebuie admisă printre măsurile de reparare a prejudiciilor morale, în virtutea aceloraşi raţiuni, pentru care sunt admise şi aşa-zisele mijloace adecvate de natură nepatrimonială, adică pentru faptul că, deşi nu compensează nimic, în sensul propriu al termenului, aceasta poate oferi persoanei lezate o anumită compensaţie pentru răul suferit, o anumită satisfacţie sau uşurare a suferinţelor suportate, care poate fi nu atât un efect al cuantumului sumei acordate cât al simplului fapt că despăgubirea i-a fost recunoscută şi acordată.
Cu toate acestea ,Tribunalul notează că regimul juridic special al daunelor morale nu-l dispensează pe cel ce se pretinde a fi prejudiciat de sarcina de a proba producerea prejudiciului moral invocat.
Conform art. 1169 Cod civil cel ce face o propunere în faţa judecăţii trebuie să o dovedească, în sarcina reclamantului fiind probarea existenţei tuturor condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului.
Ori reclamantul din prezenta cauză nu a probat prejudiciul produs, susţinerile sale nefiind confirmate de ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Tribunalul notează că actele dosarului relevă că ulterior emiterii hotărârii nr. …., reclamantul a beneficiat, în continuare de serviciile …… deşi hotărârea era executorie.
Prin urmare, Tribunalul reţine că reclamantul nu a dovedit faptul că prin emiterea hotărârii nr. …. i-au fost încălcate drepturile garantate de Constituţie şi de prevederile Legii 272/2004.
Deşi reclamantul a pretins faptul că răspunderea pârâtelor este una obiectivă şi că nu ar avea obligaţia de a proba vinovăţia acestora, Tribunalul admite acest raţionament ca fiind corect însă,constată că pentru acordarea de despăgubiri, nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii , ci este necesară dovedirea prejudiciului moral suferit de către partea ce invocă producerea acestui prejudiciu.
Tribunalul reţine că ,pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial ,instanţa este obligată să aibă în vedere o serie de criterii ,cum ar fi consecinţele negative suferite de victimă, în plan psihic, importanţa valorilor morale lezate acestuia, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, sau măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia profesională şi socială.
Ori probele administrate la solicitarea reclamantului nu permit instanţei a stabili care au fost consecinţele negative suferite de reclamant în plan psihic ca urmare a adoptării hotărârii nr. ….. şi nici măsura în care i-au fost lezate drepturile nepatrimoniale.
Referitor la prejudiciul pretins de reclamant a se fi adus onoarei, demnităţii, prestigiului său, prin cele consemnate în cuprinsul hotărârii nr. …., Tribunalul constată, în primul rând că această hotărâre a fost anulată de autorităţile judiciare la …. ,prin sentinţa …. a ….., într-un interval foarte scurt de la emiterea actului administrativ …. reţinându-se în cuprinsul considerentelor că reclamantul are un comportament corespunzător în …..
Tribunalul constată că reclamantul nu a dovedit faptul că în intervalul …. imaginea sa publică ar fi fost alterată, schimbată. În plus, instanţa reţine că însăşi sentinţa nr. …., prin care a fost anulată hotărârea nr. ….. ,avea valenţa, faţă de cuprinsul considerentelor, de a repara eventualul prejudiciu de imagine invocat de reclamant în ipoteza în care s-ar fi produs.
Faţă de considerentele anterior expuse, Tribunalul urmează a respinge cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Comisia Pentru Protecţia Copilului ca fiind promovată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală.
Cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu …… va fi respinsă ca neîntemeiată, prejudiciul invocat de reclamant neavând caracter cert.
| ← Raporturi de muncă, cadre didactice, învăţământ Cadre... | Proprietate privată, daune Prejudicii, dauneProprietate privată → |
|---|
