Revendicare Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)
| Comentarii |
|
Pentru a ajunge la această solu?ie instan?a de fond a re?inut următoarele aspecte: conform art.480 C.civ ”Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, îns? în limitele determinate de lege „ ; ca modalitate de apărare a dreptului de proprietate revendicarea este acţiunea reală prin care proprietarul care nu mai are posesia bunului, solicită instanţei, în temeiul dreptului său de proprietate restituirea acestuia de la persoana care îl deţine fără drept.
În acelaşi timp art.584 C.civil arată că, ” Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea propriet?ţii lipite cu a sa…”,acţiunea în grăniţuire având drept scop delimitarea corpurilor de proprietate, aşa cum rezultă ele din actele de proprietate.
În speţă, în baza disp. Legii nr.18/1991 pe numele reclamantei a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de ….. teren pe raza …., fiind emis Titlul de proprietate nr. …. şi întabulat dreptul de proprietate doar pentru suprafaţa de … din parcela …intravilan şi suprafaţa de … din tarlaua …parcela … extravilan, având nr. cadastral … respectiv ….. în timp ce pârâtul ….. a dobândit alaturi de …. proprietatea asupra imobilului din …… în baza contractului de vinzare-cumparare autentificat sub nr, …., fiind întabulat dreptul de proprietate al acestora în Cartea Funciară a … cu nr. cadastral … in anul …
Potrivit raportului de expertiză, la data efectuării măsurătorilor s-a constatat ca proprietatea reclamantei, se suprapune cu proprietatea sotilor …. pe o suprafata de …... delimitata de punctele …. in anexa … la raportul de expertiza.
Instanta analizând dreptul de proprietate al autorilor partilor apreciaza ca este preferabil dreptul de proprietate al pârâtilor, având in vedere actul de proprietate nr. …….. depus la filele …. dosar recurs . In acest sens a retinut instanta de fond ca din intreaga suprafata de …... teren reconstituita reclamantei, in calitate de mostenitoare a defunctului ……, a fost intabulata doar suprafata de ……. De altfel, la momentul reconstituirii dreptului de proprietate in beneficiul reclamantei, terenul in suprafata de …. care se suprapune cu proprietatea piritilor nu era la dispozitia ……. pentru a putea fi restituit reclamantei prin reconstituire.
De asemenea, s-a constatat ca sotii Simionescu ocupa din proprietatea reclamantei, fara titlu, o suprafata de …... delimitata de punctele ….. in planul de situatie din anexa .. la raportul de expertiza.
Totodată, din cuprinsul raportului de expertiză reiese faptul că linia de hotar între proprietatea reclamantei şi cea a pârâtului …… se află pe aliniamentul punctelor…….evidenţiată în anexa …., anexă ce face parte integrantă din acesta.
Ţinând seama de întregul probatoriu administrat, instanţa de fond a apreciat că cererea de revendicare a reclamantei este întemeiată în parte pentru suprafaţa de …… identificată în planşa ….. la raportul de expertiză şi delimitată de punctele ….., teren pe care pârâtul …. îl posedă fără drept, obligându-l astfel pe acesta să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie către ….. suprafaţa menţionata.
În ce priveşte grăniţuirea proprietăţilor partilor a constatat ca aceasta este intemeiata, motiv pentru care a admis-o şi a stabilit linia de hotar pe aliniamentul punctelor ……. evidenţiată în anexa 2 , anexă ce face parte integrantă din acesta.
De asemenea, capatul de cerere privind ridicarea gardului de pe terenul reclamantei a fost admis, urmare a admiterii cererii principale de revendicare si granituire a proprietatilor .Astfel, în temeiul art.1076 cod civil a obligat pârâtul să ridice gardul amplasat de terenul reclamantei.
Având în vedere disp. art.274, 276 C.p.c., instanţa a obligat reclamanta sa plateasca piritului …….. cheltuieli de judecata in suma de ….. reprezentind onorariu expert Împotriva acestei sentin?e a formulat recurs reclamanta ……., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Prin acţiunea introductiva a solicitat instantei de judecata sa dispună obligarea paraţilor ……. si ……. la lasarea in deplina proprietate si linstita posesie a suprafeţelor de teren ce fara drept le ocupau.
Pentru probarea acţiunii s-au efectuat mai multe expertize, care atestau faptul ca recurenta este proprietara pe suprafeţele de teren invocate si ca urmare, acţiunea a fost admisa. Aceasta sentinta a ramas definitiva in parte, ca urmare a respingerii recursului formulat de parata ……., insa recursul formulat de …….. a fost admis, trimitandu-se cauza sprerejudecare, pentru ca in expertiza ce se va fi efectuat sa fie avute in vedere si actele acestuia de proprietate.
In acest sens, s-a mai efectuat o expertiza topografica, care arata ca in continuare paratul …….. ocupa fara nici un drept suprafaţa de ……. iar o alta suprafaţa de ……. se afla in suprapunere pe cele doua titluri (al reclamantei si al paratului).
Fata de aceste concluzii ale raportului de expertiza a formulat obiectiuni aratand că expertul nu a identificat suprafaţa de teren a paratului dupa datele inscrise in titlul lui de proprietate …… ci numai după amplasarea casei de locuit si un singur vecin. A aratat inca de la inceput ca terenul paratului se afla pe un alt amplasament, de partea cealalta a vecinului comun (şcoala din localitate), cum de altfel este inscris si in titlul de proprietate.
Expertul nu a făcut o comparaţie a titlurilor de proprietate vechi ale autorilor noştri, al nostru fiind din …., iar al paratului din anul …
Expertul nu a aratat modalitatea de identificare care a dus ca terenul proprietatea autorilor paratului, a ajuns din ….. din …… langa terenul nostru amplasat in …...
Expertul trebuia sa identifice daca exista si in prezent o zona, in apropriere de amplasamentul terenului nostru, denumită trecatoarea …. si daca exista posibilitatea ca terenul paratului sa se afle in fapt in această locatie.
Desi instanta de fond a respins aceste obiectiuni, in considerentele sentintei arata ca da preferinţa pentru suprafaţa de teren ce se suprapune titlului de proprietate al paratului, deoarece este din anul …. Această concluzie este gresita intrucat la o comparaţie a titlurilor autorilor păr?ilor ar avea castig de cauza intrucat este mai vechi ….
Recursul este formulat ?i in privin?a cheltuielilor de judecata raportat la solu?ia dată instan?a a considerat faptul că tot recurenta reclamanta este în culpa procesuala, obligand-o la plata acestora.
S-a anexat copia certificatului emis de arhivele statului.
Recursul a fost formulat în termen, motivat, semnat, legal timbrat.
S-a formulat întâmpinare de intimat (alaturi de ……) prin care s-a solicitat respingerea recursului pentru următoarele motive:
In ceea ce priveşte proba dreptului de proprietate in cadrul acţiunii in revendicare, regula înscrisa in art. 1169 cod civil este aplicabila si in materia dreptului de proprietate in cadrul unei acţiuni in revendicare. Reclamantul este cel care trebuie sa faca dovada pozitiva, in sensul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului . Paratul posesor are o situaţie pur pasiva, de aşteptare, in favoarea sa operand o prezumţie de proprietate dedusă din simplul fapt al posesiei. În ceea ce priveşte proba propriu-zisa a proprietăţii imobiliare, ea intampina numeroase dificultăţi.
Singurele cazuri in care se poate vorbi de o proba certa sunt acelea in care se face dovada ca proprietatea a fost dobândită prin uzucapiune sau prin ocupatiune, ceea ce nu este cazul in speta de fa?ă.
Practica judecatoresca a ajuns sa concretizeze câteva principii care se aplica in soluţionarea cazurilor de speţa, pornind de la existenta mai multor situaţii.
O astfel de situaţie, ce isi găseşte aplicabilitatea si in speţa de fa?ă, este aceea in care ambele paer?i - atat reclamantul cat si paraţii - au titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat.
In speţa de fa?ă, isi găsesc aplicabilitatea următoarele soluţii: o prima soluţie propune ca, in aceasta situaţie, sa se dea preferinţa posesorului;
In speţa, paratul ……., care are titlu scris de proprietate, se afla in posesia terenului in litigiu.
O alta soluţie propune sa se dea preferinţa celui care invoca titlul cu data cea mai veche; dupa cum se poate lesne constata paratul ….. are titlul cu data mai veche - contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ……, pentru Titlul de proprietate invocat de reclamanta a fost emis abia in anul …
Ultima soluţie, propune sa se compare intre ele drepturile autorilor de la care provin cele două titluri, urmând a avea castig de cauza partea al cărei titlu este mai bine caracterizat si al cărei drept preferabil. Sarcina probei ca autorul sau a avut un drept preferabil revine reclamantului.
Având in vedere cele mai sus enunţate, precum si faptul ca actele de vanzare-cumparare încheiate intre proprietarii terenului anteriori paratului ……nu au fost contestate, rezultă fără putin?ă de tăgada ca titlul de proprietate al paratului este mai
Totodată, in conformitate cu dispoziţiile Legii nr.7/1996, paratul ….. si soţia sa ….. au procedat la intabularea dreptului lor de proprietate, conform încheierii nr. ……din …. drept de proprietate opozabil fata terţi si fata de reclamanta ….
Intima?ii au formulat ulterior completări la întâmpinare.
În recurs s-a administrat proba cu acte, ce au fost depuse în copie xerox.
Analizând actele şi lucrările dosarului, dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sentinţa primei instanţe prin prisma motivelor de recurs, dar şi sub toate aspectele, potrivit dispoziţiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va reţine că recursul este întemeiat, faţă de următoarele considerente:
Re?ine instan?a de fond – cu prioritate - faptul că în prezenta spe?ă s-a mai pronun?at sentin?a civilă nr. …… prin care s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta …… în contradictoriu cu pârâtul ….. ?i a fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantei suprafaţa de ….. teren, identificată în planşa …şi delimitată de punctele …… conform raportului de expertiză tehnică judiciară şi anexelor, care fac parte integrantă din prezenta sentinţă. S-a respins capătul de cerere formulat de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Simionescu Dionisie, având ca obiect ” grăniţuire ”. S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta …… ?i s-a stabilit linia de hotar între proprietăţile reclamantei şi pârâtei ….. pe aliniamentul punctelor ….., conform raportului de expertiză tehnică judiciară şi anexelor la acesta (planşele 1şi 2) . S-a respins capătul de cerere formulat de reclamantă în contradictoriu cu pârâta …… având ca obiect “ revendicare imobiliară”. A fost obligă pârâtul ….. la plata către reclamantă a sumei totale de …., din care suma de ….., parte contravaloare onorariu expertiză, suma de …. parte onorariu apărător ales şi suma de ….. parte contravaloare taxă de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată; pârâta ….. a fost obligată la plata către reclamantă a sumei totale de ……, din care suma de ….. parte contravaloare onorariu apărător ales şi suma de ….. parte contravaloare taxă de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată
Prin decizia civilă nr. ……. a respins ca inadmisibil recursul formulat de …., a admis excep?ia lipsei calită?ii procesuale active a recurentei ….. ?i a admis recursul formulat de …. – casând în parte sentin?a civilă - dispunând trimiterea spre rejudecare doar a cererii de revendicare formulate de ….. în contradictoriu cu pârâtul …...
Astfel, în prezenta spe?ă doar aceste aspecte vor fi tratate.
Conform dispozi?iilor Codului civil, art. 480 : „ proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut”, art 998-999:” Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. (Cod civil 767, 1014, 1162, 1198, 1435, 1483, 1902).” „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.”
Astfel, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale redate mai sus, instanţa de control judiciar reţine că recursul este fondat, sentinţa instanţei de fond fiind neîntemeiată.
Acţiunea în revendicare este acţiunea prin care proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaşterea dreptului său de proprietate şi restituirea lucrului.
Re?ine instan?a de control judiciar faptul că ne aflăm în prezen?a unei revendicări asupra unui teren de ….. fiecare parte invocând dreptul său de proprietate :
recurenta –reclamantă : Titlul de proprietate nr. …… , fiind întabulat dreptul de proprietate doar pentru suprafaţa de ….. din parcela …… intravilan şi suprafaţa de ….. din tarlaua ….. extravilan, având nr. cadastral ….respectiv …..;
intimatul-pârât: contractului de vinzare-cumparare autentificat sub nr, ….., fiind întabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară a mun Iasi nr. … cu nr. cadastral …. in anul …..
În cadrul acţiunii în revendicarea unui imobil, pentru care atât reclamantul cât şi pârâtul invocă titluri, se face o comparare a titlurilor, dându-se efecte aceluia mai bine caracterizat.
Re?ine instan?a de control judiciar faptul că, în mod corect, instan?a de fond a analizat ce titlu de proprietate este preferabil însă hotărârea recurată este neîntemeiată sub următoarele aspecte:
Conform raportului de expertiza efectuat în dosar reiese faptul că proprietatea recurente-reclamante se suprapune peste proprietatea para?ilor-intima?i cu o suprafa?ă de …..; mai mult pârâ?ii intima?i mai ocupă suprafa?a de ….. din proprietatea reclamantei recurente, neavând nici un titlu (pentru aceasta ultima suprafa?ă). Raportat la aceste concluzii instan?a de fond admite cererea reclamantei pentru …… ?i o respinge pentru ….. considerând faptul că titlul pârâ?ilor intima?i este mai bine caracterizat raportat la vechimea titlurilor ?i la faptul că, la momentul reconstituirii dreptului de proprietate pentru reclamanta recurentă terenul de …. nu era la dispozi?ia comisiei locale pentru a putea fi reconstituit.
Aceste aspecte re?inute de instan?a de fond sunt neîntemeiate pentru următoarele motive:
În analizarea vechimii titlului de proprietate emis reclamantei recurente instan?a de fond s-a raportat la momentul emiterii titlului (în mod gre?it), ignorând întreaga legisla?ie din domeniul fondului funciar, legisla?ie aplicabilă în cauză, având în vedere faptul că titlul de proprietate emis reclamantei recurente este emis în baza legilor fondului funciar; astfel, suntem în prezen?a unei reconstituiri a dreptului de proprietate (iar conform expertizei efectuate la prima judecare reconstituirea s-a efectuat pe vechiul amplasament al autorilor reclamantei-recurente). Conform Lg. 18/1991 prin reconstituirea dreptului de proprietate este utilizată în acele cazuri în care persoana îndreptă?ită a avut teren în proprietate ?i a pierdut această proprietate în condi?iile avute în vedere de lege.
În asemenea situa?ii este aplicabil principiul perpetuită?ii dreptului de proprietate, ce-i permite persoanei îndreptă?ite (în cauza de fa?ă reclamanta recurentă) SĂ REDOBÂNDEASCĂ un drept în condi?iile legilor fondului funciar. Un argument în plus îl constituie ?i faptul că practica na?ională majoritară a decis faptul că – raportat la proba dreptului de proprietate în cadrul unei ac?iuni în revendicare – adeverin?ele de proprietate înlocuiesc provizoriu titlurile de proprietate, până la emiterea lor având aceea?i for?ă juridică. În aceste condi?ii este evident faptul că, în cazul unei reconstituiri, nu este relevantă data emiterii titlului de proprietate conform legii fondurilor funciar sau a emiterii adeverin?ei de proprietate (aspecte relevante doar în privin?a probei dreptului de proprietate) ci cel al momentului în care dreptul de proprietate a trecut în beneficiul persoanei îndreptă?ite, reconstituirea fiind tocmai recunoa?terea acelei proprietă?i ?i perpetuarea acesteia, finalizată prin emiterea titlului de proprietate (practic instan?a de fond s-a raportat la ultimul pas în această procedura, în loc de a analiza momentul în care s-a transferat - anterior cooperativizarii – dreptul de proprietate).
Forţa probantă a titlului de proprietate a reclamantei recurente, nu poate fi pusă în discuţie, fiind un act administrativ de autoritate neatacat, neanulat şi nemodificat, ce conferă acesteia un drept de proprietate.O asemenea interpretare şi apreciere a forţei juridice a titlului de proprietate a reclamantei recurente se impune, în opinia instanţei şi prin prisma respectării principiului securităţii actelor juridice, în sensul evitării limitării şi cenzurării voinţei părţilor, în condiţiile înţelegerilor voluntare ale acestora, înţelegeri ce respectă dispoziţiile legale .
În acest sens, instanţa are în vedere opinia Curţii Europene a Drepturilor Omului, exprimată şi în cauza Stere şi alţii contra României, 23 februarie 2006, unde a statuat că :„preeminenţa dreptului, unul din principiile fundamentale ale unei societăţi democratice, este inerentă ansamblului articolelor Convenţiei.(...) Ea presupune respectarea principiului securităţii raporturilor juridice, şi mai ales a deciziilor judecătoreşti devenite res judicata. Nici o parte nu este îndreptăţită la revizuirea unei decizii finale şi executorii numai în scopul de a obţine o reexaminare a cauzei şi o nouă decizie.”.
In consecin?ă instan?a de control judiciar re?ine prioritatea titlului reclamantei-recurente (titlu de proprietate valabil, la baza căruia au stat men?iunile din registrele agricole din perioada …..) stabilită pe baza faptului că este anterior titlului de proprietate emis intima?ilor pârâ?i; mai mult decât în cauza de fa?ă s/a stabilit cu certitudine faptul că suntem în prezen?a unei reconstituiri pe fostul teren ce a apar?inut autorilor recurentei precum ?i faptul că există suprapunere pe această suprafa?ă de teren.
Un argument în plus re?inut de instan?a de control judiciar este faptul că dreptul de proprietate a intrat în patrimoniul reclamantei recurente printr-un mod originar de dobândire a proprietă?ii (ce conferă un caracter cert, absolut acestei proprietă?i) în timp ce dreptul de proprietate a intrat în patrimoniul pârâtului intimat printr-un mod derivat de dobândire a proprietă?ii (ce nu conferă acest caracter).
În ceea ce prive?te cheltuielile de judecată (al doilea motiv de recurs) instan?a de control judiciar re?ine faptul că instan?a de fond a obligat –o pe reclamanta recurentă la plata unor cheltuieli de judecată în beneficiul pârâtului-intimat fără a exista o cerere reconven?ională la dosar.
Conform art. 274 C.pr.civ. partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata. În cauza de fa?ă nu sunt aplicabile dispozi?iile art. 276 C.pr.civ. nefiind vorba de preten?ii solicitate de ambele păr?i, astfel încât indiferent de persoana ce a efectuat plata expertului, etc… reclamanta recurentă nu putea fi obligată la plata unor cheltuieli de judecată, ac?iunea sa fiind admis (indiferent daca este vorba de ac?iunea în totalitatea ei sau doar în parte).
În ceea ce prive?te cererea de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate la fo9nd ?i în recurs instan?a de control judiciar re?ine faptul că în ceea ce prive?te cheltuielile de judecată efectuate în primul dosar - în prima judecată - acestea nu pot fi identificate raportat la pârâtul intimat din prezenta cauza având în vedere faptul că priveau ?i a altă persoană; cu atât mai mult nu se pot acorda aceste cheltuieli cu cât în primul dosar la tribunalului s-au men?inut restul dispozi?iilor ce nu contraveneau acelei decizii, nefiind specificat nimic despre cheltuielile de judecată (cheltuieli ce fuseseră acordate).
În privin?a celui de-al doilea dosar aflat în rejudecare instan?a de control judiciar re?ine faptul că la judecătorie paratul intimat a efectuat cheltuieli de judecată, însă, neavând cerere reconven?ională nu pot fi acordate acestuia, motiv pentru care rămân suportate de acesta; reclamanta recurentă nu a efectuat cheltuieli de judecată. În recurs, însă, aceasta a făcut dovada efectuării unor cheltuieli de njudecată reprezentând taxă de timbru ?i timbru judiciar în cuantum de …., sumă la care intimatul va fi obligat cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru toate aceste considerente, văzând dispoziţiile art. 304 ind.1 1 Cod procedură civilă şi având în vedere ?i dispozi?iile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanţa de control judiciar reţine că sentinţa instanţei de fond este ne temeinică, astfel că va admite recursul formulat de reclamanta …. împotriva sentinţei civile nr. ……, sentinţă pe care o modifică în parte, în sensul că va obliga pârâtul …… să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantei suprafaţa de ….. compusă din suprafaţa de ….. marcată cu culoare albastră şi delimitată de punctele ….. şi … în planul de situaţie din anexa …. la raportul de expertiză …. şi suprafaţa de …. marcată cu culoare portocalie şi delimitată de punctele …. în planul de situaţie din anexa … la raportul de expertiză …… – expertiză ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Va respinge cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Va menţine restul dispoziţiilor ce nu sunt contrare prezentei decizii.
Va obliga intimatul ….. să plătească recurentei …. suma de …. cu titlu de cheltuieli de judecată.
| ← Revendicare Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi) | Raporturi de muncă, cadre didactice, învăţământ Cadre... → |
|---|
