Decizie similară: Jud. sect 5 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 4707 din 14 octombrie 2003, nepublicată
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 165, art. 3713 alin. (1), art. 402 alin. (1), art. 404
C. fam., art. 32-34
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 7 august 2003, contestatorul S.G. a chemat în judecată pe intimata Asociaţia de proprietari bl. Ml7, solicitând instanţei suspendarea executării silite imobiliare până la soluţionarea contestaţiei la executare, precum şi anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 484/2003 al B.E.J. S.D., dosar de executare nr. 3272/2003 al Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
în fapt, contestatorul a arătat că este proprietar devălmaş asupra apartamentului situat în str. D.N. nr. 7, bl. Ml7, sector 5, care face obiectul executării silite. Titlul executoriu este reprezentat de o sentinţă penală, prin care soţia sa, fost administrator de bloc, a fost condamnată penal pentru nereguli în gestiunea asociaţiei şi obligată la repararea prejudiciului produs prin infracţiune. în prezent, soţii sunt în proces de divorţ şi partaj, iar imobilul urmărit este dobândit în timpul căsătoriei, deci este bun comun, în timp ce
datoria este personală, fiind vorba de răspundere penală. în drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 401 alin. (2) C. proc. civ.
Intimata Asociaţia de proprietari bl. Ml7 a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, arătând că solicită suspendarea executării silite, întrucât obiectul acesteia este proprietate comună a debitoarei S.M. împreună cu contestatorul. Totodată, a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite de către soţi în timpul căsătoriei, reprezentate de apartamentul obiect al executării, precum şi de bunurile mobile indicate în cererea reconvenţională. Totodată, intimata a solicitat introducerea în cauză a numitei S.M., în calitate de debitoare şi de pârâtă, alături de S.G.
La dosarul cauzei au fost depuse somaţia de plată, contractul de vânzare-cumpărare nr. 35872/1994, sentinţa penală nr. 643 din 6 martie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, decizia penală nr. 1941/2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, precum şi încheierea din 13 martie 2003 a aceleiaşi instanţe, decizia penală nr. 1039A/2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a Il-a penală.
în şedinţa publică de la data de 16 septembrie 2003, contestatorul a invocat excepţia litispendenţei cu privire la cererea privind partajarea bunurilor comune, arătând că mai există pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti un dosar având ca obiect partajul între aceleaşi părţi. Instanţa a încuviinţat şi a administrat pentru părţi, cu privire la cererea principală, probe cu înscrisuri, respingând proba cu interogatoriu, solicitată de intimată. Totodată, în şedinţa publică de la data de 14 octombrie 2003, instanţa a pus în discuţie excepţia disjungerii cererii reconvenţionale având ca obiect partajul bunurilor comune, pe care a admis-o, urmând ca această cerere să formeze dosar separat. Instanţa a avut în vedere următoarele:
Cererea reconvenţională nu se află în stare de judecată şi determină tergiversarea contestaţiei la executare, cauză a cărei soluţionare presupune, conform dispoziţiilor art. 402 alin. (1) C. proc. civ., judecarea cu precădere, impunându-se, în baza art. 165 C. proc. civ., disjungerea cererii reconvenţionale, urmând ca în cadrul soluţionării acesteia să se discute şi excepţia litispendenţei, care vizează doar această cerere.
Cu privire la fondul contestaţiei, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine că, prin încheierea nr. 370 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti în dosarul de executare nr. 327 al acestei instanţe, s-a încuviinţat executarea silită asupra imobilului situat în Bucureşti, str. D.N. nr. 7, bl. Ml7, sector 5, aparţinând debitoarei S.M., la cererea creditorului Asociaţia de proprietari bl. Ml7, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa penală nr. 643 din 6 martie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti şi decizia penală nr. 1941 din 9 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I
penală. Ca atare, B.E.J. S.D. a efectuat în dosarul de executare nr. 484/2003 acte de executare silită, fiind întocmită somaţia depusă dosar.
Din contractul de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. 35872/1994 de SC C. SA, încheiat între această din urmă instituţie, pe de o parte, şi contestatorul S.G. şi intervenienta S.M., pe de altă parte, rezultă că imobilul asupra căruia se efectuează actele de executare sus menţionate a fost cumpărat de către contestator şi intervenientă, soţi, astfel încât urmează regimul bunurilor comune ale soţilor, asupra cărora dreptul de proprietate este devălmaş.
în ceea ce priveşte creanţa pentru realizarea căreia a fost începută executarea silită, instanţa reţine că, dat fiind faptul că rezultă dintr-o hotărâre penală de condamnare, reprezintă o datorie proprie intervenientei, şi nu o datorie comună a ambilor soţi. Pe de altă parte, instanţa mai reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 32-34 C. fam., creditorii personali ai fiecărui soţ pot urmări mai întâi bunurile proprii ale acestuia, iar în cazul în care acestea nu asigură acoperirea creanţei, se pot îndrepta şi asupra bunurilor comune, solicitând partajarea acestora. De asemenea, instanţa are în vedere şi dispoziţiile art. 3713 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora pot fi supuse executării silite bunurile, dacă sunt ale debitorului.
în consecinţă, faţă de faptul că bunul obiect al executării aparţine, în devălmăşie, atât debitoarei, cât şi contestatorului, şi având în vedere că până în momentul de faţă nu s-a dispus sistarea acestei stări de coproprietate, instanţa reţine că executarea silită încalcă prevederile art. 3713 alin. (1)
C. proc. civ., anterior menţionate.
Faţă de aceste considerente, instanţa, în baza art. 404 C. proc. civ., a admis contestaţia la executare şi a anulat formele de executare. Totodată, a respins cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii, ca rămasă fără obiect. Având în vedere admiterea excepţiei disjungerii, instanţa a disjuns cererea reconvenţională, urmând a forma dosar separat, şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
| ← Decizie similară: Jud. sect. 3 Bucureşti, sentinţa civilă... | Hotărâre judecătorească. Contestaţie cu privire la titlul... → |
|---|
