Din interpretarea prevederilor art. 1050-1053 Cod procedură civilă, rezultă că procedura specială a uzucapiunii se aplică doar cererilor în care posesia invocată a început a fi exercitată după intrarea în vigoare a Codului civil
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 444/A din data de 21.10.2015
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmației sub nr. 2645/307/09.09.2014 reclamanta ALM a chemat în judecată pe pârâții SM, RG, RJ, RP, T D, HE , OI, OM și Municipiului Sighetu Marmației prin Primar solicitând instanței:
a. să constate dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate prin uzucapiune, asupra imobilului în natură teren fânaț,în suprafață de 1536 mp, situat în Municipiul Sighetu Marmației , înscris în CF 52180 Sighet (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3132Sighetu Marmației ) din nr. top 6162,cu suprafața de 1306 mp și CF 58273 Sighet (provenită din conversia de pe hârtie a CF 136 Sighetu Marmației ), din nr.top. 6178/1/2/5.
b. să dispună întabularea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit pe numele reclamantei.
În susținerea acțiunii reclamanta a învederat următoarele:
Reclamanta folosește terenul în litigiu, în mod pașnic ,public și sub nume de proprietar de cca. 1 an ,când l-a primit de la părinții săi . Aceștia au deținut terenul în aceleași condiții din anul 1991, când l-au dobândit în baza unui contract de schimb cu numiții T I și I, aceștia folosind terenul o perioadă de 20 de ani, dobândindu-l de la părinți, cu titlu de zestre.
Terenul în litigiu constituie proprietatea tabulară a pârâților S M, RG, R J, R P, T D, HE , OI, OM, cu privire la care nu s-au obținut date privind decesul și eventualii moștenitori.
Instanța, în temeiul disp.art.1051 cod procedură civilă, prin încheiere dată în camera de consiliu la data de 12.09 2014 a dispus luarea următoarelor măsuri: - emiterea somației, afișarea și publicare ei, la imobilul în litigiu, la sediul instanței, al Biroului teritorial de cadastru și publicitate Imobiliară, la sediul Primăriei Sighetu Marmației și în publicațiile Graiul Maramureș și România Liberă, au fost stabilite cheltuielile necesare formalităților de publicare,în sarcina reclamanților.
Îndeplinirea acestor formalități a fost constatată conform art. 1051 al.4 cod procedură civilă prin procesul verbal încheiat la data de 11.05.2015 (fila 38).
Având în vedere că în cauză nu s-a formulat opoziție, instanța a fixat primul termen de judecată.
Pârâtul Municipiul Sighetu Marmației prin Primar, legal citat, nu și-a exprimat poziția în cauză.
Ceilalți pârâți, citați prin afișare la ușa instanței, nu și-au exprimat poziția în cauză
Din actele de la dosar prima instanță reține următoarele:
Cu declarațiile martorilor audiați, s-a dovedit că reclamanta folosește imobilul în litigiu în mod public, pașnic și sub nume de proprietar de cca.1 an, când l-a primit de la tatăl său, care l-a folosit în aceleași condiții din perioada de după anul 1989 când l-a obținut în urma unui schimb cu numitul T I. Martorii au precizat că acesta a folosit terenul în aceleași condiții după ce l-a moștenit de la părinții săi,care s-au aflat în folosință din perioada de după război.
Actul sub semnătură privată intitulat "contract de schimb";, datat 8 aprilie 1991, confirmă susținerile martorilor privind dobândirea de către părinții reclamantei a acestui teren(fila 12).
Terenul în litigiu a fost identificat prin nota de constatare întocmită în cauză de ing. Ț Ge (filele 13-15). Acesta este situat în extravilanul Municipiului Sighetu Marmației, între vecinii: G.P, A.I și GI, are o suprafață de 1536 mp, fiind înscris în CF 52180 Sighetu Marmației, nr. top. 6162, în suprafață de 1306 mp, ce urmează a fi dezmembrată și CF 58273 Sighetu Marmației, nr. top. 6178/1/2/5, în suprafață de 230 mp, ce urmează a fi dezmembrată.
Proprietari tabulari ai acestui teren sunt pârâții S M, R G, R J, R P, T D, HE, OI, OM.
Cu privire la acești pârâți s-au făcut demersuri pentru a se indica domiciliul sau eventualii moștenitori,însă nu s-au obținut astfel de informații .
Astfel, Statul Român, prin unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind singurul care ar putea emite pretenții asupra acestui teren, în lipsa moștenitorilor.
Potrivit adeverinței nr. 10949/12.08.2014 emisă de pârâtul Municipiul Sighetu Marmației prin Primar, terenul în litigiu nu face parte din domeniul public al statului și nu a fost revendicat la legile fondului funciar de către reclamantă sau tatăl său (fila ).
Analizând condițiile uzucapiunii, instanța constată că acestea sunt îndeplinite reclamanta exercitând o posesie utilă asupra imobilului în litigiu și raportat la disp. art. 1846, 1847, 1860, 1890 C. civ.și art.24 al.3 din Legea 7/1996 va admite acțiunea acesteia potrivit dispozitivului sentinței.
Prin sentința civilă nr. 1179/2015, Judecătoria Sighetu Marmației a a dmis cererea pentru considerentele mai sus expuse.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel numitul T I solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului, s-a învederat că terenul în litigiu aparține pârâților proprietari tabulari prin care se numără și tatăl său, T P care a decedat la data de 06.02.1961, acesta neavând capacitate de folosință la data introducerii acțiunii. Totodată, pârâții S M, RG, RI și RP sunt prezumați decedați, raportat la anul în care și-ai înscris dreptul în cf, împrejurare ce trebuia invocată din oficiu de către instanță. În acest context, se apreciază că hotărârea este nulă prin pronunțarea în contradictoriu cu persoane decedate și se învederează că terenul a fost cooperativizat, s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, însă nu s-a putut încuviința această solicitare. Apelantul a mai învederat că, contractul de schimb invocat de reclamantă și-a pierdut valabilitatea, iar proprietarul tabular Oros Iuliana are trei moștenitoare domiciliate în Sighetu Marmației, iar reclamanta și autorii săi nu au folosit acest teren în perioada cooperativizării, nefiind aferent construcțiilor deținute.
În probațiune, apelantul a depus înscrisuri-acte de stare civilă, cerere către CAP Iza din Sighetu Marmației, încheieri de cf.
Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 175,94 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Intimata ALM a formulat întâmpinare față de cererea de apel prin care a solicitat respingerea lui ca inadmisibil și nefundat întrucât apelantul nu are calitatea de parte, încadrarea juridică efectuată de către acesta nu este incidentă cauzei deduse judecății, în cf nu există înscris proprietar tabular cu numele apelantului, iar acesta nu a dovedit calitatea de succesor a lui T P.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare și a anexat certificat de moștenitor, arbore genealogic, iar ulterior a depus note de ședință ce au fost susținute ca fiind concluzii scrise.
În ședința publică din data de 07.10.2015, instanța a pus în discuție dispozițiile Deciziei nr. 12/2015 a ÎCCJ pronunțată în recurs în interesul legii cu referire la procedura uzucapiunii din Noul Cod de procedură civilă, utilizată de către prima instanță.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate de părți, respectiv a motivelor de ordine publică invocate de către instanța de apel, Tribunalul reține că acesta este întemeiat.
Cererea introductivă de instanță formulată de către reclamanta ALM a vizat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună constatarea dobândirii dreptului de proprietate în privința imobilului teren extravilan în suprafață totală de 1536 mp înscris în CF 52180 și 58273 Sighetu Marmației înscris în cartea funciară în favoarea numiților S M, RG, RJ, RP, TP (iar nu D, astfel cum s-a indicat în cerere), HE, OI, OM.
Prima instanță a aplicat dispozițiile art. 1051 și urm. Cod procedură civilă privind uzucapiunea, constatând faptul că autorii reclamantei, respectiv aceasta din urmă, au folosit terenul dobândit în urma unui contract de schimb încheiat cu numitul T I, începând cu anul 1989 și că acesta din urmă a utilizat imobilul moștenit de la părinții săi care au deținut folosința bunului imediat după război. S-a mai reținut că, în privința proprietarilor tabulari au fost efectuate demersuri pentru aflarea domiciliului sau a eventualilor moștenitori, însă nu au fost obținute astfel de informații, motiv pentru care Statul Român prin Mun. Sighetu Marmației are calitate procesuală în cauză, această entitate fiind singura care ar putea emite pretenții față de imobil, în lipsa moștenitorilor. S-a mai reținut că terenul nu a făcut obiectul legilor fondului funciar în sensul că nu a fost solicitat de către reclamantă sau de tatăl său și că cererea îndeplinește dispozițiile art. 1846 și urm. cod civil pentru admiterea acțiunii.
Apelul este întemeiat.
Se reține că reclamanta a invocat joncțiunea posesiei exercitată de aceasta timp de aproximativ 1 an cu cea exercitată de părinții săi (nechemați în judecată), respectiv cu cea a numitului T I cu care a fost încheiat contractul de schimb în anul 1991 și cu a părinților acestuia ce au început a exercita posesia asupra imobilului în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, prima instanță, apelează la procedura prevăzută de art. 1051 și urm. Cod procedură civilă în materia uzucapiunii, respectiv la dispozițiile art. 1846 și urm. Cod civil de la 1864 în privința calităților posesiei. Din interpretarea prevederilor art. 1050-1053 Cod procedură civilă, rezultă că procedura specială a uzucapiunii se aplică doar cererilor în care posesia invocată a început a fi exercitată după intrarea în vigoare a Codului civil. În același sens s-a pronunțat ÎCCJ prin Decizia nr. 19/05.10.2015, pronunțată în recurs în interesul legii în dosar nr. 12/2015, respectiv a admis recursul în interesul legii exercitat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din codul de procedură civilă și art. 56, art.76 și art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabilește că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privința posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.
Totodată, prima instanță a pronunțat hotărârea în contradictoriu cu persoane fără capacitate de folosință, împrejurare ce atrage sancțiunea nulității hotărârii. Astfel, proprietarul de carte funciară, T P (iar nu D, astfel cum s-a indicat în cerere dar și în sentință), a decedat la data de 05.02.1961, conform certificatului de moarte seria Mc nr. 189832 depus în apel, moștenitorul acestuia fiind T I alături de persoanele menționate în arborele genealogic de la fila 50 apel. Totodată, proprietarul de carte funciară OMDM, a decedat la data de 19.05.2000, moștenitorii acesteia fiind persoanele indicate în certificatul de moștenitor nr. 115/2003 emis de BNP Bledea Steluța în dosar succesoral nr. 187/2003. La fila 48 dosar apel, s-a depus totodată arbore genealogic privind restul proprietarilor tabulari.
Soluționând cauza în contradictoriu cu persoane decedate anterior introducerii acțiunii, au fost încălcate dispozițiile art. 32 alin. 1 lit. a și alin. 2 Cod procedură civilă, iar hotărârea astfel pronunțată este afectată de sancțiunea nulității, necondiționată de existența unei vătămări, conform art. 176 pct. 1 Cod procedură civilă.
Sunt însă nefondate apărările apelantului vizând prezumția de moarte a restului proprietarilor tabulari, raportat la data înscrierii dreptului lor în cartea funciară. Decesul persoanei fizice poate fi dovedit doar în condițiile instituite de dispozițiile art. 99 Noul Cod civil-act de stare civilă sau hotărâre judecătorească declarativă de moarte, respectiv cu excepțiile instituite limitativ prin act 103 Noul Cod civil, prezumțiile în această materie nefiind admisibile.
Tribunalul apreciază în acest context că, în cauza dedusă judecății, sunt incidente prevederile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, prima instanță pronunțând o hotărâre nulă, cu încălcarea normelor de procedură, impunându-se anularea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Sunt așadar nefondate apărările intimatei A L privind inadmisibilitatea apelului declarat în cauză de către T I, acesta, deși nu a fost chemat în judecată la prima instanță, a făcut dovada împrejurării că este descendent al pârâtului T P, menționat în cartea funciară, decedat anterior introducerii acțiunii, împrejurare ce justifică demersul său procesual de față.
În rejudecare, prima instanță urmează a verifica îndeplinirea dispozițiilor art. 32 Cod procedură civilă în privința cererii introductive, a împrejurării dacă pârâții chemați în judecată au capacitate de folosință. Totodată, în acest context, se va verifica calitatea procesuală pasivă a pârâtului Statul Român-Municipiul Sighetu Marmației, respectiv apărările formulate de T Ioan în sensul că bunul imobil ce face obiectul litigiului ar fi fost cooperativizat și dacă în acest context posesia exercitată îndeplinește calitățile necesare admiterii acțiunii, urmând a se determina legea aplicabilă cererii introductive prin raportare la momentul inițial al posesiei astfel cum fost invocată, conform Deciziei ÎCCJ nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Secțiilor Unite-recurs în interesul legii.
| ← Executare creanţe fiscale - contestaţie la executare. Motive,... | Procedura specială a evacuării. Domeniul de aplicare a... → |
|---|
