Situaţia premisă a partajului, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispoziţiile art. 673 indice 1 şi urm. Cod procedură civilă 1865 o reprezintă dovedirea existenţei dreptului de coproprietate, a calităţii părţilor în proces
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 486/A din data de 29.10.2015
Prin sentința civilă nr. 1709/2014 din 24.09.2014, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 420/336/2013 s-a admis în parte acțiunea principală formulată de reclamantul pârât-reconvențional L I în contradictoriu cu pârâtul reclamant-reconvențional L A și pârâtul L V, s-a admis în parte cererea reconvențională, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul L Ionas, decedat la data de 23.01.1992 este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud. Maramureș, în suprafață de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia, s-a constatat că moștenitori legali ai defunctului L I, decedat la data de 23.01.1992 sunt defuncta L I (postdecedată, la data de 29.04.1995)de 29.04.1995), în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 1/4 parte, reclamantul și cei doi pârâți, în calitate de descendenți, cărora le revine o cotă de ¾ parte împreună, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta L I, decedată la data de 29.04.1995, este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud. Maramureș, în suprafață de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia și cota de 1/4 parte din bunurile rămase după defunctul său soț, L I, moștenitori legali ai defunctei fiind reclamantul și pârâții, în calitate de fii, în cotă de 1/3 parte fiecare, s-a respins petitul din cererea principală privind constatarea unui pasiv succesoral, în valoare de 10.500 lei, în favoarea reclamantului pârât-reconvențional L I, s-a constatat că în urma succesiunii după defuncții lor părinți, reclamantul și pârâții au dobândit în proprietate, în cotă de 1/3 parte fiecare, un imobil de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureș, în suprafață de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia, s-a admis cererea de ieșire din indiviziune și s-a atribuit reclamantului L Ioan imobilul situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureș, pentru egalizarea loturilor, reclamantul va plăti suma de 14.800 lei fiecărui pârât, cu titlu de sultă, s-a obligat pârâtul L V să plătească reclamantului suma de 2659 lei cu titlu cheltuieli judiciare și 90 lei către pârâtul L I, cu același titlu și s-au compensat restul cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. 420/336/2013 reclamantul L I, în contradictoriu cu pârâții L A și L V, a solicitat instanței ca, în urma administrării probelor să se stabilească masa succesorală rămasă după defunctul LI, decedat la data de 23.01.1992, să se constate calitatea părților de moștenitori legali ai defunctului, să se stabilească masa succesorală rămasă după defuncta L I, decedată la data de 29.04.1995, în cotă de 1/4 din prima masă succesorală, să se constate în favoarea sa un pasiv succesoral în cuantum de 10.500 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea tatălui său (6000 lei) și amenajarea mormântului pentru părinți (4500 lei), să se dispună ieșirea din indiviziune a părților, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că, la data de 23.01.1992, a decedat tatăl lor, L I, moștenitori cu vocație succesorală fiind el și cei doi pârâți. La data de 29.04.1995 a decedat și mama lor, L I. După decesul părinților, au rămas următoarele bunuri: teren în suprafață de 15.000 mp de natură arabil, situat în locul numit ,,Păducel";, aflat în folosința pârâților, 15.000 mp teren de natură fânaț și pădure, situat în locul numit ,,Hodru-Poieniței";, aflat în folosința pârâtului L A, teren în suprafață de 5000 mp de natură fânaț, situat în locul numit ,, Lazu Trupului ";, aflat în folosința pârâtului L V, teren în suprafață de 5000 mp de natură fânaț, situat în locul numit ,, Oblaz";, aflat în folosința pârâtului L V, un teren din locul numit ,,Gară " a fost vândut de el în urmă cu mai mulți ani, cu suma de 3750 euro, cheltuielile cu înmormântarea tatălui lor (6000 lei) și cele de amenajare a mormântului părinților (4500 lei) au fost suportate de el, sens în care solicită constituirea unui pasiv succesoral în cuantum total de 10500 lei. Precizează că a acordat îngrijire atât tatălui, cât și mamei sale.
Pârâtul L A a formulat întâmpinare, prin care arată că, în principiu și în fond nu se opune admiterii acțiunii reclamantului în parte, urmând a se avea în vedere anumite aspecte: că suprafețele de teren din locurile ,,Păducel";, ,,Hodru Poieniței";, ,,Lazu Trupului"; și ,,Oblaz"; sunt greșit indicate de reclamant, acest aspect urmând a-l lămuri expertul, printr-un act intitulat ,,Act de angajament"; încheiat la data de 15.08.1985 în patru exemplare , în prezența părinților, părțile au încheiat o înțelegere cu privire la partajarea terenurilor și obligațiile privind întreținerea părinților, pe terenul în suprafață de 1400 mp situat în com.Leordina, la nr. administrativ 707, în locul numit ,,Gară";, vândut de reclamant cu suma de 3750 euro se afla o casă de cărămidă în suprafață de 94 mp, construită de defuncți, în prezent fiind demolată de cumpărători, defunctul L I a cumpărat terenul din cimitir unde este înmormântat el și defuncta L I
A solicitat respingerea petitului privind pasivul succesoral în cuantum de 10500 lei întrucât acțiunea are un caracter personal, fiind supusă termenului de prescripție de 3 ani prev.de disp.art.3 din Decr.nr.167/1958, în acest sens pronunțându-se și ICCJ prin RIL din data de 30.10.2008, defunctul locuia la el atunci când a decedat, el contribuind la cheltuielile urgente care s-au ivit până la sosirea reclamantului, precum și la cele efectuate cu masa de înmormântare, defunctul L Ionas a locuit singur în casa din Leordina , nr.707 și a fost îngrijit de el și familia lui
De asemenea, pârâtul L A a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat introducerea în componența masei succesorale a contravalorii imobilului de natură casă de locuit, construită din cărămidă, în suprafață de 94 mp, situată în com. Leordina, la nr.707, jud. Maramureș, acest imobil fiind construit de defuncți pe terenul din locul numit ,,La Gară";, care a fost vândut de reclamant cu suma de 3750 euro, și care, în anul 1992 avea o valoare impozabilă de 74500 lei.
Pârâtul L V nu a formulat întâmpinare scrisă, dar prezent fiind la instanță, a adoptat o poziție de susținere a afirmațiilor pârâtului L A.
Analizând cererile părților prin prisma susținerilor acestora, probatoriului administrat și dispozițiilor legale aplicabile în materie, prima instanță a reținut că reclamantul și pârâții, prin cererea principală și prin cererea reconvențională formulată au solicitat să se stabilească masa succesorală rămasă după cei doi defuncți, să se stabilească calitatea lor de moștenitori legali ai acestora, cotele de moștenire ce li se cuvin, să se dispună ieșirea din indiviziune, reclamantul solicitând să se constate și existența unui pasiv succesoral.
Înainte de a analiza punctual aceste cereri, trebuie menționat că atât reclamanții cât și pârâții au fost asistați de avocați de-a lungul întregului proces, toate cererile, apărările și probațiunea fiind făcută de către sau în prezența apărătorilor aleși, iar dovedirea oricărei cereri este apanajul exclusiv al celui care o formulează, rolul activ al instanței neînsemnând efectuarea probațiunii părților, pentru admiterea cererilor acestora.
Raportat la data deschiderii succesiunii celor doi defuncți sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864.
În ce privește succesiunea după defunctul L I, decedat la data de 23.01.1992:
Așa cum reiese din Încheierea nr.53/14.05.2013 emisă de BNP Asociați "Sas Constantin și C M I";, după defunctul Leorean I nu a fost dezbătută notarial (f.48)
Reclamantul solicită să se constate că după acesta au rămas anumite bunuri, respectiv: teren în suprafață de 15.000 mp de natură arabil, situat în locul numit ,,Păducel";, 15.000 mp teren de natură fânaț și pădure, situat în locul numit ,,Hodru-Poieniței";, teren în suprafață de 5000 mp de natură fânaț, situat în locul numit ,, Lazu Trupului ";, teren în suprafață de 5000 mp de natură fânaț, situat în locul numit ,, Oblaz";, un teren din locul numit ,,Gară".
Pârâtul L A, prin cererea reconvențională, a solicitat includerea în masa succesorală și a contravalorii unui imobil de natură casă de locuit, situată în Leordina, la nr. administrativ 707, construit de defuncți, vândut apoi de reclamant după decesul acestora.
Referitor la terenuri nu a fost adusă nicio dovadă din care să reiasă că ele s-ar fi aflat în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia, pentru a putea fi incluse în masa succesorală rămasă după acesta.
Partajul judiciar solicitat presupune existența între părți a unei stări de coproprietate sau indiviziune. Astfel, așa cum reiese din disp.art.673 ind.1 C.pr.c. (vechi, acesta fiind aplicabil speței de față), judecarea oricărei cereri de împărțeală privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună, se face cu procedura prevăzută în capitolul de față, în afara cazurilor când legea stabilește o altă procedură";. De asemenea, și la art.673 ind.5 se vorbește de calitatea de coproprietar a părților care solicită împărțeala, la aceeași calitate de proprietar, respectiv coproprietar referindu-se și art.728, 786 C.civ. Dacă părțile nu au făcut dovada că bunurile cu privire la care cer partajul sunt în proprietatea lor, atunci o acțiune în partaj nu poate fi admisă.
În legătură cu terenurile ce ar intra în componența masei succesorale rămasă după defunctul L I au fost depuse doar înscrisuri emanate de la Primăria Leordina , respectiv: formularul ,,Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale";-nr.574/10.12.2007 (f.5-6); ,,Cerere pentru deschiderea procedurii succesorale nr.7/08.sept.1992"; (f.29); ,,Cerere pentru deschiderea procedurii succesorale "(f.44), ,,Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr.5/21.05.2013"; (f.46-47), precum și adeverința nr. 1397/23.05.2013 (f.50).
Analizând aceste înscrisuri reiese că în fiecare sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale (acestea fiind mai multe, emise la date diferite), defunctul figurează cu suprafețe de teren care nu mai corespund de la o dată la alta, pentru ca în anul 2013 să fie specificat că defunctul nu figurează deloc cu bunuri imobile conform registrului agricol.
Mențiunile din registrul agricol au doar un rol declarativ, fără a face dovada proprietății defunctului asupra terenurilor menționate în acesta.
Este adevărat că în adeverința nr. 1397/2013 emisă de Primăria Comunei Leordina, se precizează că defunctul L I a fost validat cu anumite suprafețe de teren agricol ( 2,23 ha) de către Comisia Județeană de stabilire a Dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, însă această procedură nu a fost finalizată până la această dată, nu s-a emis un titlu de proprietate, nu s-au făcut identificări și puneri în posesie pe aceste terenuri. Conform doctrinei și jurisprudenței, adeverința privind validarea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate nu face dovada proprietății, doar un titlu de proprietate având această putere.
Pe de altă parte, terenurile indicate de părți sunt mult mai mari decât cele asupra cărora s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin Încheierea din data de 25 aprilie 2013 instanța a pus în vedere reclamantului, printre altele, și să facă dovada existenței în patrimoniul defuncților a bunurilor indicate în cererea introductivă, ceea ce reclamantul nu a dovedit cu privire la bunurile indicate de el ca făcând parte din masa succesorală.
După finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, părțile vor putea să efectueze un partaj asupra bunurilor ce le vor fi reconstituite.
În ce privește imobilul de natură casă de locuit, situată la nr. administrativ 707 din Leordina, jud. Maramureș, solicitat a fi inclus în masa succesorală prin cererea reconvențională, acest imobil a fost locuința defunctului L I, până la decesul acestuia, iar existența imobilului și faptul că a fost construit de părinții părților sub durata căsătoriei acestora nu a fost contestat de părți. Imobilul apare menționat și în evidențele fiscale ale Primăriei Leordina , fiind construită din anul 1962, având suprafața de 94 mp și o valoare de impozitare de 42077 lei în anul 2009 (f.118)
Din expertiza în specialitatea construcții, administrată în cauză, reiese că valoarea tehnică rămasă a imobilului este de 41.848 lei, valoarea tehnică actuală fiind de 44.400 lei, cu această valoare imobilul urmând a fi inclusă în masa succesorală rămasă după defunctul L I, în cotă de 1/2 parte, valorile tehnice actuale fiind cele de referință la data partajului și nu cele cu care bunul a fost vândut la un moment dat.
Față de aceste aspecte, instanța a admis în parte cererea reconvențională și a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul L I, decedat la data de 23.01.1992 este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud. Maramureș, în suprafață de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia.
În ce privește petitul din cererea principală privind constatarea calității părților de moștenitori legali ai defunctului, în calitate de descendenți, instanța, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a reținut că moștenitori legali ai defunctului sunt defuncta L I (postdecedată, la data de 29.04.1995), în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de ¼ parte, reclamantul și cei doi pârâți, în calitate de descendenți, cărora le revine o cotă de ¾ parte împreună.
În ce privește succesiunea după defuncta L I, decedată la data de 29.04.1995, masa succesorală rămasă după aceasta este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureș, în suprafață de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia și cota de 1/4 parte din bunurile rămase după defunctul său soț, L I, moștenitori legali ai defunctei fiind reclamantul și pârâții, în calitate de fii, în cotă de 1/3 parte fiecare.
Petitul din cererea principală, privind constatarea unui pasiv succesoral, în valoare de 10.500 lei, în favoarea reclamantului pârât-reconvențional, a fost respins de către instanță, pe de o parte aceste drepturi de creanță fiind prescrise la data formulării acțiunii, pe de altă parte nefiind dovedite ca fiind efectuate.
Solicitarea de ieșire din indiviziune a părților, formulată prin cererea principală, a fost admisă de către instanță. Astfel, în urma succesiunii după defuncții lor părinți, reclamantul și pârâții au dobândit în proprietate, în cotă de 1/3 parte fiecare, un imobil de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureș, în suprafață de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia.
Acest imobil a fost atribuit în natură, în totalitate, reclamantului, având în vedere că acesta a dispus de bun anterior ieșirii din indiviziune.
Pentru egalizarea loturilor, reclamantul a fost obligat să plătească fiecărui pârât suma de 14.800 lei cu titlu de sultă.
În ce privește partajul voluntar al terenurilor la care părțile fac referire și care ar fi intervenit între acestea cu privire la succesiunea după cei doi defuncți, instanța a constatat că acesta este, în fapt, un partaj de ascendent, de folosință, care nu poate fi avut în vedere de instanță, așa cum au solicitat pârâții.
Pentru prezenta cauză, reclamantul a avansat cheltuieli de judecată în valoare de 5408 lei reprezentând: 1808 taxă timbru (f.19), 3600 lei c/val.onorariu expertiză topografică (f.59,107), iar pârâtul L Ioan în valoare de 2840 lei: 1200 lei taxă timbru (f.40), 1640 lei c/val. onorariu expertiză construcții (f.114,173,174). Partajul profită tuturor părților, astfel că aceste costuri trebuie suportate în mod egal de acestea, fiecăreia revenindu-i așadar suma de 2.749 lei
Instanța a obligat pârâtul L V la plata către reclamant a sumei de 2659 lei cu titlu cheltuieli judiciare și 90 lei către pârâtul L Ioan, cu același titlu, compensând restul cheltuielilor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul L Ioan, solicitând a se dispune admiterea apelului, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei în rejudecare instanței de fond, în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în integralitatea ei așa cum a fost formulată inițial și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că instanța a nesocotit disp. art.129 alin.5 Cod procedură civilă prin aceea că nu a stăruit prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii. Probele existente la dosarul cauzei contrazic hotărârea atacată atâta timp cât toate imobilele la care a făcut referire au fost incluse în procedura deschiderii succesiunii de la Primăria comunei Leordina (filele 5-6) și mai mult decât atât se regăsesc și în adeverința emisă de către Primăria comunei Leordina (f.50) prin care se atestă că defunctul L I a fost validat de către Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor în baza Legii nr.18/1991 cu suprafețele de teren descrise in conținutul adeverinței.
Apelantul a mai susținut că bunurile s-au aflat în momentul decesului în patrimoniul defunctului, chiar dacă nu au fost înscrise în C.F., iar moștenitorii au dobândit proprietatea acestora în momentul deschiderii succesiunii.
Referitor la imobilul inclus în componența masei succesorale, imobil care avea o valoare impozabilă de 74.500 lei în anul 1992 există critici ce vizează modalitatea de stabilire a valorii reactualizate. Martorii audiați la dosarul cauzei, cât și cumpărătorul imobilului au arătat starea de degradare a imobilului la momentul vânzării acestuia, motiv pentru care casa a și fost demolată la scurt timp după achiziționarea acesteia de către martorul Pop V. Valoarea finală a imobilului a fost stabilită la suma de 44.400 lei echivalentul a 10.000 Euro, de peste 5 ori sumei primită de către dânsul, ceea ce denotă o discrepanță totală. La momentul vânzării au participat și semnat și frații săi (intimații din prezentul dosar) ei neavând de formulat nici o obiecțiune.
Cu privire la respingerea petitului vizând constituirea unui pasiv succesoral în cuantum total de 10500 lei, apelantul a învederat că instanța fondului are o poziție contradictorie susținând că: "… urmează a fi respins .. pe de o parte aceste drepturi de creanță fiind prescrise la data formulării acțiunii, pe de altă parte nefiind dovedite ca fiind efectuate";
Nu lipsită de importantă este calitatea de reprezentanta a pârâtului L A, a soției L Floare. Astfel, fratele său a emis în favoarea soției sale o procură din cuprinsul căreia se poate constata că L A nu a putut citi și semna din cauza bolii, însă a putut fi prezent la notar, lucru pe care nu 1-a putut realiza și în fața instanței de judecată, iar adeverința medicală depusă la ultimul termen de judecată din care rezultă că pârâtul suferă de "Hipertensiune arterială, sechele accident vascular cerebral, nedeplasabil" ridică numeroase semne de întrebare asupra calității de reprezentant a numitei L Floare, aspect asupra căruia instanța fondului trebuia să se aplece mai mult.
Intimații L A și L V au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. Intimații au susținut că adeverința nr. 1937/2013 din care rezultă validarea defunctului cu anumite suprafețe de teren (diferite față de evidențele Registrului Agricol) nu face dovada proprietății.
Corectă este hotărârea instanței de fond și în ce privește respingerea petitului privind constatarea pasivului succesoral solicitat de apelant, dreptul la o astfel de cerere fiind prescris la data formulării acțiunii.
În situația în care instanța va admite apelul și va trimite cauza în rejudecare solicită să se dispună instanței de fond a avea în vedere, în cazul unei eventuale ieșiri din indiviziune faptul că intimatul L A deține Titlu de proprietate pentru suprafața de 4000 m.p, pădure situată în locul numit "Hodru Poieniti" astfel că această suprafață nu poate fi inclusă în masa bunurilor de împărțit, fiind bun propriu al acestuia.
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri.
Analizând sentința apelată, Tribunalul reține următoarele:
În soluționarea cererii de partaj, prima instanță și-a fundamentat și argumentat concluzia relativă la împărțirea imobilelor terenuri indicate prin acțiunea principală pe faptul nedovedirii dreptului de proprietate al defunctului L I asupra acestora, în condițiile în care mențiunile din registrul agricol au doar un rol declarativ, iar adeverința nr. 1397/2013 emisă de Primăria Comunei Leordina nu face dovada proprietății.
De asemenea, instanța a mai reținut că după finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, părțile vor putea să efectueze un partaj asupra bunurilor ce le vor fi reconstituite.
Situația premisă a partajului, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispozițiile art. 673 indice 1 și urm.Cod procedură civilă 1865 o reprezintă dovedirea existenței dreptului de coproprietate, a calității părților în proces, de coproprietari, coindivizari ori, după caz, de codevălmași asupra bunurilor a căror împărțire se solicită. În materia împărțirii unei moșteniri, aceasta presupune pe de o parte, dovedirea calității de moștenitor a părților între care se solicită a se proceda la împărțeală, iar pe de altă parte dovada calității de proprietar a autorului defunct, asupra acelorași bunuri. Aceasta rezultă cu claritate din dispozițiile art. 673 indice 5 alin.1 Cod procedură civilă aplicabil procesului.
Devoluțiunea succesorală legală este doar o cale de transmitere a unor drepturi preexistente, din patrimoniul persoanei decedate, în cel al succesorilor cu vocație concretă; desigur că în materii speciale, cum este și cea a reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, există reguli speciale, chiar raportat la acceptarea moștenirii, a căror eventuală incidență trebuie observată.
Împărtășind pe deplin considerațiile primei instanțe relative la necesitatea dovedirii dreptului de proprietate asupra bunului a cărui partajare se solicită, Tribunalul apreciază că, prin prisma înscrisurilor noi depuse în apel, hotărârea primei instanțe se impune a fi anulată, neputându-se reține prematuritatea cererii de partajare a terenurilor ce au format obiect al pretențiilor de reconstituire a dreptului de proprietate (idee ce se desprinde din considerentele sentinței apelate).
Astfel, la fila 67 din dosarul de apel a fost depus Titlul de proprietate 51184/86 din 3.11.2010 eliberat pe numele lui L I pentru suprafața totală de 2,1992 ha, dintre care în Hodri Poieniței, 9600 mp teren, 1680 mp în Lazul Tupului (fânețe, extravilan), 9746 mp în locul la Păducel în Jgheab (intravilan, arabil) și 966 mp în aceeași locație, intravilan - curți construcții.
De asemenea, s-a întocmit în data de 27.10.2010 procesul verbal de punere în posesie nr. 1781, prezent fiind fiul decedatului L I, pârâtul inițial, L A.
Și acesta din urmă a înfățișat Titlul de proprietate nr. 2958 din 10.12.2003 ce i s-a eliberat pentru suprafața de 4000 mp teren forestier în locul numit Hodri Poieniții.
Depunerea acestor înscrisuri conturează o situație juridică diferită în ce privește imobilele terenuri obiect al acțiunii principale, inclusiv din perspectiva finalizării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, situație ce nu a fost analizată de către prima instanță, astfel încât se apreciază că însuși fondul cererii de partaj având ca obiect aceste terenuri nu a fost cercetat. Este de reținut și faptul că nu s-a procedat în acest context la administrarea probațiunii necesare și lămuritoare pentru justa soluționare a cauzei.
Pe cale de consecință, se constată întrunită ipoteza prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, sancțiunea fiind cea a anulării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare, apelantul cauzei solicitând aceasta prin cererea de apel, conform ipotezei legale.
În rejudecare se impune a se lămuri și analiza în concret ce suprafețe de teren dintre cele ce interesează prezentul litigiu, au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea defunctului L I, în ce condiții s-a produs această reconstituire, cu observarea regulilor specifice materiei fondului funciar, precum și a celorlalte critici evocate prin motivele de apel (de exemplu, în privința pasivului succesoral considerentele sentinței converg înspre considerarea ca prescris a dreptului de creanță, dar și spre respingerea sa pe fond), urmând a se pronunța instanța asupra cererii de partaj în funcție de probele administrate.
| ← Dovada stării civile cu înscrisuri se poate face doar în... | Executare creanţe fiscale - contestaţie la executare. Motive,... → |
|---|
