Divorţ cu copii . Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 96 din data de 16.01.2014
Dosar nr. XXXXX/193/2012 - divorț cu copii -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOȘANI - JUDEȚUL BOTOȘANI
Ședința publică din data de xx.xx.xxxx
Completul compus din:
PREȘEDINTE
GREFIER
SENTINȚA CIVILĂ NR. XXXX
Pe rol judecata pricinii civile având ca obiect divorț cu copii, formulată de reclamanta-pârâtă C. A. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. F. M..
La apelul nominal realizat în ședința publică, se prezintă reclamanta C. A., asistată de avocat L. S., pârâtul C. F. M., minorii C. M. G. și C. AN..
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că s-a depus la dosarul cauzei, atât prin fax, cât și prin serviciul de poștă, din partea Primăriei comunei Bălușeni - Autoritatea tutelară, ancheta socială solicitată prin adresa de la fila nr. 57.
Av. L. S., pentru reclamantă, depune la dosar diplome emise pe numele minorilor C. M. G. și C. AN., ancheta socială efectuată de Primăria comunei Bălușeni, la solicitarea reclamantei, precum și chitanță care atestă plata unor cheltuieli judiciare, de către pârât, în cadrul unui dosar penal în care acesta a fost parte.
Pârâtul arată că nu s-a realizat, efectiv, o anchetă socială de către Primăria comunei Bălușeni, solicitându-se doar unele informații despre cine s-a ocupat de copii în absența lui.
În temeiul art. 144 din Codul de procedură civilă, se audiază în Camera de Consiliu minorii C. AN. și C. M. G., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Av. L. S., pentru reclamantă, arată că aceasta își modifică pretențiile, în sensul exercitării în comun a autorității părintești. În privința pensiei de întreținere, arată că aceasta urmează a se stabili prin raportare la venitul minim pe economie, începând cu data promovării acțiunii.
Totodată, reprezentanta reclamantei arată că este de acord ca pârâtul să stabilească legături personale cu minorii, astfel: în primul și în al treilea week-end din lună, respectiv sâmbăta și duminica între orele 10-12; 3 zile în timpul vacanței de Crăciun și 3 zile în timpul vacanței de Paște, două săptămâni în vacanța de vară a copiilor, respectiv în lunile iulie-august.
Interpelat fiind, pârâtul declară că este de acord cu programul de vizită propus de reclamantă, cu următoarele cerințe: o săptămână în luna iulie și o săptămână în luna august, în cele două week-end-uri, într-o săptămână - sâmbăta, iar în cealaltă săptămână - duminica; o zi, două, înainte de sărbătorile de Paște și o zi, două înainte de sărbătorile de Crăciun.
Reprezentanta reclamantei solicită ca pârâtul să viziteze minorii în a treia zi de Paște și în a treia zi de Crăciun.
Pârâtul revine și se arată de acord cu programul de vizită a indicat de reclamantă, prin apărător.
Interpelate, părțile arată că nu mai au cereri de formulat sau probe de administrat.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la fond.
Av. L. S., pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată la acest termen, precum și admiterea cererii reconvenționale. Arată d-na avocat că în dosar au fost dovedite toate motivele de divorț, fiind confirmată culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea relațiilor de căsătorie, sens în care solicită reținerea tuturor probelor, mai puțin declarația martorei V. M., sora pârâtului, ca nesinceră și contradictorie; mai arată că existența relațiilor extraconjugale ale reclamantei nu a fost dovedită. Solicită ca exercitarea autorității părintești cu privire la minorii rezultați din căsătoria părților să se realizeze în comun de cei doi părinți, locuința minorilor să fie stabilită la domiciliul reclamantei, care se ocupă de creșterea și educarea acestora, pârâtul neimplicându-se în această activitate, lucru confirmat și prin declarația tatălui pârâtului, audiat în calitate de martor.
De asemenea, Av. L. S. solicită ca pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreținere lunare, în temeiul art. 589, 530 din Codul de procedură civilă, prin raportare la venitul minim pe economie, precum și revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Depune chitanța care atestă plata onorariului avocațial în sumă de 1000 lei.
Pârâtul arată că nu este de acord cu cererea de divorț formulată de reclamantă dar că, pentru cazul în care s-ar admite acțiunea de divorț, acceptă programul de vizită stabilit de comun acord cu reclamanta. Arată că, în lipsa reclamantei, el a avut grijă de copii și că aceștia au fost amenințați când au dorit să se întâlnească cu el.
Luând act de concluziile părților, instanța reține cauza spre soluționare.
I N S T A N Ț A,
Deliberând asupra cauzei civile de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani în data de xx.xx.xxxx, reclamanta C. A. a chemat în judecată pe soțul său pârât C. F. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să dispună desfacerea căsătoriei părților, din culpa exclusivă a pârâtului, cu revenirea sa la numele purtat anterior încheierii căsătoriei. Totodată, a solicitat a i se încuviința să exercite în mod unilateral autoritatea părintească asupra minorilor rezultați din căsătorie, stabilirea locuinței copiilor la domiciliul său și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere, sub forma unei sume globale. În cele din urmă, reclamanta a solicitat partajarea averii comune, recunoașterea, în favoarea sa, a unei cote de contribuție majoritare, și compensarea sultei datorate pârâtului cu suma stabilită în sarcina acestuia, cu titlu de obligație de întreținere. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că părțile s-au căsătorit la scurt timp după ce s-au cunoscut, că și-au achiziționat locuința cu ajutorul părinților săi, că au existat tensiuni în familie încă din primii ani de mariaj, că în pofida situației financiare dificile, pârâtul a refuzat să muncească, preferând să consume alcool și, pe acest fond, să provoace scandaluri și neînțelegeri, inclusiv cu rudele soției și cu vecinii. S-a mai arătat că în ultimii ani, după reluarea serviciului de către reclamantă, pârâtul a devenit extrem de gelos, urmărindu-și îndeaproape soția, inclusiv la locul de muncă al acesteia, unde a produs scandaluri și a intrat în conflict cu alți angajați. În august 2012, pârâtul și-a alungat partenera din locuința comună, aceasta refugiindu-se, împreună cu minorii, în casa bunicii materne. Susține reclamanta că pârâtul nu a avut un comportament responsabil față de copii, că s-a manifestat violent și necontrolat în prezența acestora, că nu s-a interesat de problemele lor, că nu le-a cunoscut și respectat trebuințele. A solicitat reclamanta a se stabili pensia de întreținere sub forma unei sume globale, în funcție de venitul minim pe economie, dat fiind faptul că pârâtul nu obține venituri stabile.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile NCC.
În dovedire, s-au depus la dosar, în copie, certificatul de căsătorie, certificate de naștere ale minorilor, alte înscrisuri.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională (fila 38), solicitând stabilirea locuinței minorilor la domiciliul său. Totodată a solicitat stabilirea unui program de legături personale cu minorii, respectiv câte 48 de ore lunar și 3 săptămâni în vacanța de vară.
A arătat pârâtul, în motivare, că deși copii să dori să petreacă mai mult timp împreună cu tatăl lor, acest lucru le este interzis de către reclamantă și, mai ales, de către bunica maternă. Susține pârâtul că aceasta din urmă obișnuiește să consume alcool, ca și frații soției sale, că minorii au asistat la numeroase certuri petrecute în familia reclamantei, unul dintre frații acesteia având o tentativă de suicid. A mai arătat pârâtul că părinții săi și-au exprimat dorința ca minorii să locuiască împreună cu ei sau, cel puțin, să îi viziteze la sfârșit de săptămână.
În cauză s-a încuviințat și s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială (filele 32, 39, 41, 55). Totodată s-a dispus efectuarea unor anchete psiho-sociale la domiciliile părților (filele 43, 58) și s-a procedat la audierea minorelor Mariana-Gabriela și C. AN.(fila 61).
La termenul din data de xx.xx.xxxx (fila 28), s-a dispus disjungerea cererii de partaj și a pretențiilor accesorii.
La termenul din data de xx.xx.xxxx, reclamanta a formulat precizări la acțiune, arătând că solicită exercitarea în comun a autorității părintești.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile s-au căsătorit în data de xx.xx.xxxx, căsătoria lor fiind trecută în Registrul stării civile al Primăriei com. Bălușeni, sub nr. 24 din aceeași dată. Din relația părților au rezultat minorii C. M. G., născută în data de xx.xx.xxxx, C. AN., născută în data de xx.xx.xxxx, și C. M. A., născut în data de xx.xx.xxxx.
Analizând depozițiile martorilor audiați în cauză precum și înscrisurile aflate la dosar, instanța constată că, într-adevăr, relațiile dintre cei doi soți sunt grav vătămate, situație care este imputabilă, într-o măsură covârșitoare, pârâtului. Astfel, atât martorii reclamantei, cât și unul dintre martorii părții adverse (tatăl pârâtului), au atestat susținerile relative la consumul exagerat de alcool, de către pârât - filele 32, 41, 55. Pe acest fond, pârâtul a adoptat un comportament agresiv, violențele de limbaj producându-se inclusiv în prezența copiilor, chiar și după separarea în fapt a soților. Mai reține instanța, în același context, că pârâtul nu a avut un loc de muncă stabil și nici venituri constante și că, în aceste condiții, sarcina întreținerii familiei a revenit, aproape exclusiv, reclamantei. Față de aspectele descrise, apar posibile și justificate, cel puțin din punct de vedere subiectiv, reacțiile verbale ale reclamantei, reacții despre care a făcut vorbire sora pârâtului (fila 39).
În cauză nu s-au produs dovezi (nu s-au indicat elemente concrete în susținerea acestei ipoteze) în sensul că reclamanta și-ar fi încălcat obligația de fidelitate.
În circumstanțele date și având în vedere însuși modul cum au înțeles soții să prezinte situația de fapt a cuplului, instanța apreciază că între părți nu (mai) există afecțiunea și respectul reciproc ce condiționează bunul mers al oricărui mariaj. În lipsa acestor sentimente, menținerea căsătoriei nu se justifică.
Pentru aceste considerente, constatând întrunite cerințele art. 373 pct. 2 Cod civil, instanța va dispune desfacerea căsătoriei părților, din culpa exclusivă a pârâtului.
În temeiul dispozițiilor art. 383 alin. 3 Cod civil, instanța va dispune revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv I..
Potrivit prevederilor art. 396 din același cod, odată cu pronunțarea divorțului, instanța hotărăște asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama, prioritar, de interesul superior al acestora.
În acord cu exigențele acestui principiu, dispozițiile art. 397 NCC au instituit regula exercitării în comun, de către ambii părinți, a autorității părintești asupra copiilor rezultați din căsătorie. Doar cu titlu de excepție, a cărei funcționare apare condiționată de existența unor motive întemeiate, legiuitorul a reglementat și posibilitatea exercitării autorității părintești de către unul dintre părinții copilului - art. 398 alin. 1 NCC.
În cauză, reclamanta a solicitat, finalmente, pronunțarea unei soluții în acord cu principiul enunțat, soluție care este în măsură să asigure, în situația în care părțile o vor valorifica în mod responsabil, o evoluție echilibrată a celor trei minori. Deși copiii au exprimat un atașament accentuat față de mama lor reclamantă (fila 61), nu au înlăturat nici posibilitatea menținerii legăturii cu tatăl lor, astfel încât apar asigurate, și din această perspectivă, premizele colaborării părților, în privința situației copiilor lor. Așa fiind, instanța va dispune ca autoritatea părintească asupra minorilor să fie exercitată în comun, de către ambii părinți.
În privința locuinței minorilor, în temeiul art. 400 NCC și având în vedere aspectele ce urmează a se prezenta, instanța va pronunța o soluție de admitere a cererii reclamantei, stabilind ca minorii să locuiască împreună cu mama lor.
S-a reținut, în acest sens, că actuala locuință a reclamantei (imobilul proprietatea bunicii materne, din satul Draxini, com. Bălușeni), chiar fără a fi bun propriu al acesteia, prezintă condiții corespunzătoare sub aspectul spațiului și al întreținerii (conform referatului de anchetă socială - fila 58), că minorii și-au manifestat, în mod ferm, dorința de a rămâne împreună cu mama lor, părinte de care sunt mai atașați și cu privire la care nu s-a dovedit că ar pune în pericol integritatea ori dezvoltarea copiilor. Nu s-a probat nici că bunica maternă ori celelalte rude ale reclamantei ar periclita, într-un mod sau altul, șansele evoluării armonioase a celor trei copii. Dimpotrivă, trăind în locuința bunicii materne, împreună cu aceasta și, eventual, cu frații reclamantei, minorii s-au adaptat deplin, prezintă o bună stare de sănătate (fila 47), frecventează în mod regulat cursurile (pre)școlare (filele 48-49), participă activ la lecții și obțin rezultate foarte bune la învățătură (filele 50-53).
În consecință, chiar dacă s-ar admite existența unor probleme în familia reclamantei, acestea nu sunt suficient de grave încât să dăuneze minorilor și apar preferabile stării de fapt pe care pârâtul însuși o determină, prin consumul de alcool și prin manifestările inerente acestui viciu.
Prin art. 516 Cod civil, legiuitorul a instituit obligația legală de întreținere dintre părinți și copii. La rândul lor, dispozițiile art. 499 prevăd că tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului… Potrivit art. 529 alin. 2 din același cod, când întreținerea este datorată de părinte… ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Reține instanța, în soluționarea capătului de cerere privind întreținerea minorilor, că pârâtul nu are un loc de muncă stabil și că în speță nu s-au produs dovezi ale obținerii, de către acesta, a unor venituri din alte surse. Situația de fapt descrisă nu este însă în măsură a-l exonera pe debitor de obligația de întreținere datorată în virtutea legii. În concret, atât timp cât în speță nu s-a probat incapacitatea de a munci, absența veniturilor și a unui loc de muncă pot fi interpretate ca rezultat al relei-voințe a debitorului. Pentru evitarea unei astfel de situații, în practica judiciară s-a statuat că debitorul întreținerii legalmente datorate va fi ținut la plata unei contribuții calculate în funcție de venitul minim pe economie (potrivit dispozițiilor HG nr. 23/2013, acest venit este, în prezent, de 800 lei - brut și 583 lei - net).
Așa fiind, instanța urmează a admite și acest capăt de cerere, stabilind în sarcina pârâtului obligația de plată a unei pensii de întreținere în sumă totală de 291 lei lunar (câte 97 lei pentru fiecare copil), la data formulării acțiunii (xx.xx.xxxx) și până la majoratul beneficiarilor.
În cauză nu este posibilă stabilirea pensiei de întreținere sub forma unei sume globale, astfel cum s-a solicitat prin acțiune, cât timp această măsură a vizat, după cum rezultă din chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată, realizarea unei compensări cu eventuala sultă acordată pârâtului, în acțiunea de partaj. Practic, pentru acest ultim deziderat, se tinde la realizarea unor acte de dispoziție în privința drepturilor minorilor, drepturi asupra cărora părinții nu au posibilitatea să dispună (art. 514 NCC). Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 33 alin. 3 NCC, stabilirea pensiei sub forma unei sume globale, plătibile anticipat, apare condiționată de posibilitatea suportării unei astfel de obligați, de către debitor. În mod evident, în condițiile în care pârâtul nu obține venituri constante, exigența menționată nu se verifică în speță.
Potrivit dispozițiilor art. 401 NCC, părintele separat de copil are dreptul de a avea legături personale cu acesta. La rândul lor, prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 reglementează expres dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu părinții…
În temeiul acestor dispoziții, văzând totodată acordul reclamantei, instanța va admite în parte cererea reconvențională, încuviințând stabilirea legăturilor personale cu cei trei minori, potrivit programului negociat, cu mențiunea că aceste întâlniri pot avea loc, prin chiar durata lor, și la domiciliul din municipiul Botoșani al pârâtului:
- primul și al treilea week-end din fiecare lună, sâmbăta și duminica între orele 10-12.
- a treia zi de Crăciun;
- a treia zi de Paști;
- 2 săptămâni în vacanța de vară - o săptămână în luna iulie și o săptămână în luna august.
În temeiul art. 274 și 276 CPC, față de măsura admiterii pretențiilor ambelor părți, instanța va obliga pârâtul la plata parțială a onorariului avocațial achitat de reclamantă, respectiv 800 lei (fila 66), cu compensarea cheltuielilor reprezentând taxe judiciare (39 lei - filele 27, 56).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea principală precizată, acțiune formulată de reclamanta C. A., cu domiciliul în Botoșani, Manolești-Deal nr. X, et. Y, ap. Z/ în sat Draxini, com. Bălușeni, jud. Botoșani - la fam. I. M., în contradictoriu cu pârâtul C. F.-M., domiciliat în Botoșani, Manolești-Deal nr. X, et. Y, ap. Z.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant C. F.-M..
Declară desfăcută căsătoria încheiată între părți în data xx.xx.xxxx, înregistrată în Registrul stării civile al Primăriei com. Bălușeni, sub nr. XX din aceeași dată, din culpa pârâtului.
Dispune revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv I..
Dispune efectuarea mențiunilor corespunzătoare în registrul de stare civilă
Dispune exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorilor C. M. G., născută în data de xx.xx.xxxx, C. AN., născută în data de xx.xx.xxxx, și C. M. A., născut în data de xx.xx.xxxx.
Stabilește locuința minorilor la domiciliul mamei reclamante.
Obligă pârâtul să achite, în favoarea minorilor, o pensie de întreținere în cuantum lunar de 291 lei (câte 97 lei pentru fiecare copil), de la data formulării acțiunii (xx.xx.xxxx) și până la majoratul beneficiarilor.
Încuviințează reclamantului-pârât să stabilească legături personale cu minorii, după următorul program:
- primul și al treilea week-end din fiecare lună, sâmbăta și duminica între orele 10-12;
- a treia zi de Crăciun;
- a treia zi de Paști;
- 2 săptămâni în vacanța de vară - o săptămână în luna iulie și o săptămână în luna august.
Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 800 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, xx.xx.xxxx.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Ordonanţă de plată –OUG nr. 119/2007. Jurisprudență Cereri | Ordonanţă de plată. Jurisprudență Cereri → |
|---|
