Divorţ cu minori. Jurisprudență Minori
Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 240 din data de 14.01.2013
Dosar nr. Cod operator 2445
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 240
Ședința din Camera de Consiliu de la 14 Ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE
Grefier
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul M VM și pe pârâta MC, în contradictoriu cu autoritatea tutelară Consiliul Local, având ca obiect divorț cu minori.
La apelul nominal făcut în ședință nepublică a răspuns reclamanta, pârâtul, martorii încuviințați reclamantului C D D, M M și martorii încuviințați pârâtei M N și M P, lipsind reprezentantul autorității tutelare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că la data de 18.12.2012, prin serviciul Registratură, a fost înaintat răspunsul nr. 1649158/14.12.2012 emis de Inspectoratul de , conținând veniturile realizate de reclamant pe ultimele 6 luni, la data de 11.12.2012, reclamanta a depus chitanța nr. 13578131-345-0136 din 10.12.2012 privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei, la data de 04.01.2013, pârâta a depus întâmpinare, anexând adeverința nr. 2571/21.12.2012 emisă de Școala Gimnazială ,, privind veniturile salariale realizate pe ultimele 6 luni, certificat medico-legal din data de 15.08.2006, declarația din data de 16.08.2006, iar la data de 07.01.2013, prin serviciul Registratură, a fost înaintat referatul de anchetă socială nr. 51287/03.01.2013 întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei De asemenea, a învederat că la data de 14.01.2013 a fost audiat minorul în Camera de Consiliu, procesul-verbal de ascultare fiind atașat la dosarul cauzei.
Instanța, în baza art. 192 și urm. Cod proc. civ., procedează la audierea martorilor încuviințați reclamantului C D D, M M și martorilor încuviințați pârâtei M N și MP, cele declarate sub prestare de jurământ religios fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Se ia o declarație comună părților, cele menționate fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
După care, se ia o declarație pârâtului care solicită stabilirea unui program de vizitare al minorului în următoarea modalitate: două zile pe lună în primul week-end din lună cu luarea minorului peste noapte în locuința tatălui; la sfârșit de săptămână, de sâmbăta orele 12.00 până duminica orele 22.00, o săptămână în vacanța de vară și 2-3 zile în vacanța de iarnă și cea de primăvară; a doua zi de Paști, cele menționate fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pe fond.
Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii și desfacerea căsătoriei.
Pârâta a solicitat admiterea acțiunii, precizând că nu este de acord cu luarea minorului din domiciliul său.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.11.2012, sub numărul, reclamantul M VM a chemat în judecată pe pârâta M C, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei încheiate la data de 25.08.2002 în principal prin acordul părților, printr-o hotărâre nemotivată, iar în subsidiar din culpă comună, stabilirea locuinței minorului rezultat din căsătorie, M G A, la mama, exercitarea autorității părintești să se facă în comun, obligarea reclamantului la prestarea în natură a obligației de întreținere față de minor, revenirea pârâtei la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de ,,M"; și stabilirea unui program de vizitare al minorului.
În motivare, reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la data de 25.08.2002 în vederea încheierii unei căsătorii bazate pe afecțiune și înțelegere. Din căsătorie a rezultat minorul M G A, născut la data de A mai arătat reclamantul că, relațiile dintre soți s-au deteriorat, iar în prezent acestea sunt iremediabil vătămate astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, ambii soți făcându-se vinovați de situația la care s-a ajuns.
A mai precizat reclamantul că dorește să ia minorul în a doua zi de Paști, timp de o săptămână, în vacanța de sărbători, o săptămână, în vacanța de vară o lună. A apreciat că se impune stabilirea unui program de vizitare al minorului întrucât acesta are o vârstă fragedă la care are nevoie de protecție paternă, minorul fiind puternic atașat de tată.
De asemenea, reclamantul a mai solicitat ca desfășurarea ședințelor de judecată să fie nepublice întrucât este o persoană cunoscută, lucrând în cadrul jandarmeriei Române.
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 373 pct. a sau b, art. 383 alin. 3, art. 398, art. 401 și art. 402 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat, în esență că, reclamantul a mai fost căsătorit, căsătorie ce a durat 6 ani de zile, din care a mai rezultat un copil, apreciind pârâta că reclamantul se ferește de responsabilitățile ce le implică o căsătorie, vina pentru situația la care s-a ajuns aparținând exclusiv reclamantului.
A precizat pârâta că reclamantul manifestă dezinteres pentru viața de familie, are anumite vicii, nu contribuie financiar la creșterea și îngrijirea minorului, problemele din familie apărând în momentul în care reclamantul a fost mutat cu serviciul la Rovinari, intuind pârâta că în viața reclamantului ar fi intervenit o altă femeie, lipsind nejustificat de acasă zile în șir. De asemenea, a mai precizat pârâta că nu este de acord ca reclamantul să ia minorul din domiciliul comun întrucât acesta nu și-a dorit copilul și nici nu s-a interesat vreodată de situația lui școlară.
Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse, în copie, certificatul de căsătorie, certificatul de naștere al minorului, actul de identitate al reclamantului, certificat medico-legal din data de 15.08.2006. De asemenea, a fost administrată proba testimonială, fiind audiați martorii C D D, M M, M N și M P
Instanța, din oficiu, a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul părților cu privire la condițiile de creștere și educare ale minorului, referatul de anchetă socială fiind înaintat la dosar cu adresa nr. 51287/03.01.2013 de către Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei, iar cu adresa nr. 1649158/14.12.2012 emisă de Inspectoratul Gorj au fost comunicate veniturile realizate de reclamant pe ultimele 6 luni.
În ședința publică de la 14.01.2013, pârâtul a solicitat stabilirea unui program de vizitare al minorului în următoarea modalitate: două zile pe lună în primul week-end din lună cu luarea minorului peste noapte în locuința tatălui; la sfârșit de săptămână, de sâmbăta orele 12.00 până duminica orele 22.00, o săptămână în vacanța de vară și 2-3 zile în vacanța de iarnă și cea de primăvară; a doua zi de Paști, cele menționate fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
În ședința publică de la 14.01.2013, părțile au solicitat desfacerea căsătoriei prin acordul lor, exercitarea autorității părintești cu privire la minor să se facă în comun de ambii părinți, iar locuința acestuia să fie stabilită la mama pârâtă, stabilirea unei pensii de întreținere în sarcina reclamantului în funcție de venitul realizat cu luarea în considerare a faptului că mai are un minor în întreținere, revenirea pârâtei la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de ,,M";, pârâta nefiind de acord cu programul de vizitare al minorului de către tată în modalitatea solicitată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 25.08.2002 s-a încheiat căsătoria părților înregistrată la nr. în registrul stării civile al Primăriei, iar din relațiile de căsătorie a rezultat minorul MGA, născut la data de
Potrivit disp. art. 373 lit. a Cod civ., divorțul poate avea loc prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț, putând fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie, conform art. 374 alin. 1 Cod civ.
În cauză, s-a constatat de către instanță existența consimțământului liber și neviciat al fiecăruia dintre soți exprimat la termenul de judecată din data de 14.01.2013 și consemnat în declarația atașată la dosarul cauzei.
Prin urmare, constatând întrunite cerințele art. 374 Cod civ., instanța va pronunța desfacerea căsătoriei pe baza acordului soților.
Potrivit art. 383 alin. 3 Cod civil, pârâta va reveni la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de "M";.
Conform art. 396 Cod civil, referitor la raporturile dintre părinții divorțați și copiii lor minori, instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă, urmând ca, de regulă, exercitarea autorității părintești să revină în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel (art. 397 Cod civil).
În cauză, instanța nu a identificat motive temeinice pentru a dispune exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți, motiv pentru care va hotărî ca autoritatea părintească cu privire la minorul MGA să se exercite în comun de către ambii părinți după desfacerea căsătoriei.
Potrivit disp. art. 400 Cod civil, instanța urmează să dispună stabilirea locuinței minorului la mama reclamantă, având în vedere că din concluziile raportului de anchetă psiho-socială rezultă că soții locuiesc împreună cu fiul lor într-un apartament compus din trei camere și dependințe, bine mobilate, utilate și întreținute, fiind în interesul minorului să locuiască după desfacerea căsătoriei cu mama lui, în același sens fiind și învoiala părților și voința minorului exprimată cu prilejul audierii în camera de consiliu.
Având în vedere voința părților, disp. art. 402 Cod civil, instanța îl va obliga pe pârât să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului sub forma unei pensii de întreținere în cuantum de 245 lei lunar (reprezentând 1/6 din venitul mediu net lunar în cuantum de 1470 lei, realizat de către reclamant conform adeverinței nr. 1649158/14.12.2012), având în vedere că reclamantul mai are un copil în întreținere, începând cu data pronunțării sentinței, 14.01.2013 (conform voinței părților de la ultimul termen de judecată) și până la majoratul copilului. La stabilirea venitului bază de calcul, nu a fost luată în considerare suma primită lunar de către reclamant ca normă de hrană, întrucât are o afectațiune specială, iar potrivit disp. art. 409 alin. 7 Cod proc. civ. indemnizațiile cu destinație specială, stabilite potrivit legi, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie. Cum norma de hrană are o destinație specială cuvenindu-se numai personalului din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, conform textului de lege menționat anterior nu va fi luată în considerare la stabilirea bazei de calcul.
Cât privește capătul de cerere privind stabilirea unui program de vizitare a minorului, instanța îl va admite având în vedere următoarele:
Potrivit art. 16 din Legea nr. 272/2004 copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. În sensul legii, relațiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea acestuia pe perioadă determinată de către părinte, corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informații referitoare la copil către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul. Astfel, pentru a stabili un program adecvat și totodată eficient pentru întreținerea de către reclamant a legăturilor personale cu fiul său, instanța va lua în considerare tot interesul superior al copilului, având în vedere ca programul încuviințat să nu-i afecteze dezvoltarea armonioasă atât din punct de vedere psihic cât și fizic.
Deși pârâta a solicitat ca programul de vizitare a minorului să se desfășoare numai în prezența sa, instanța apreciază că relația tensionată dintre cei doi părinți poate influența negativ dezvoltarea relației de atașament dintre copil și tatăl său, iar din probatoriul administrat nu a rezultat vreun indiciu în sensul că prin luarea minorului din locuința mamei pe o perioadă mai mare de timp, acesta și-ar putea pune în pericol copilul sau că l-ar influența în mod negativ. De altfel, minorul, fiind audiat de către instanță, inclusiv sub acest aspect, nu a expus vreo temere față de tatăl său și a precizat că și-ar dori să fie luat de către tată la sfârșit de săptămână și în vacanțe.
Având în vedere considerentele expuse anterior, precum și disp. art. 401 Cod civil, urmează să încuviințeze un program de vizitare al minorului de către tatăl reclamant, după cum urmează: două zile pe lună, în primul week-end din lună de sâmbătă orele 12.00 până duminică orele 18.00, o săptămână în vacanța de vară, 3 zile în vacanța de iarnă și 3 zile în cea de primăvară, a doua zi de Paști, între orele 10.00 - 18.00, cu dreptul de a lua minorul în locuința sa și obligația de a-l readuce la terminarea vizitelor în domiciliul mamei pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul M V M împotriva pârâtei M C, ambii domiciliați în, jud. Gorj în contradictoriu cu autoritatea tutelară Consiliul Local Tg-Jiu.
Declară desfăcută căsătoria părților, încheiată la data de 25.08.2002 și trecută la nr. 406/25.08.2002 în registrul stării civile al Primăriei, jud. Gorj, prin acordul soților.
Pârâta revine la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de "M";.
Autoritatea părintească cu privire la minorul MG A, născut la data de, va fi exercitată în comun de către ambii părinți după desfacerea căsătoriei.
Stabilește locuința minorului la mama pârâtă.
Obligă reclamantul la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreținere în cuantum de 245 lei lunar, începând cu data pronunțării sentinței, 14.01.2013, și până la majoratul copilului.
Încuviințează păstrarea de către reclamant a legăturilor personale cu minorul în următoarea modalitate: două zile pe lună, în primul week-end din lună de sâmbătă orele 12.00 până duminică orele 18.00, o săptămână în vacanța de vară, 3 zile în vacanța de iarnă și 3 zile în cea de primăvară, a doua zi de Paști, între orele 10.00 - 18.00, cu dreptul de a lua minorul în locuința sa și obligația de a-l readuce la terminarea vizitelor în domiciliul mamei pârâte.
Definitivă și irevocabilă în ceea ce privește divorțul și cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare pentru celelalte capete de cerere.
Pronunțată în ședința publică de la 14.01.2013, la Judecătoria Tg.-Jiu.
Red/tehnored/
5ex/13.02.2013
← plângere contravenţională. Jurisprudență Chemare în... | ordonanţă de plată. Jurisprudență Chemare în judecată... → |
---|