Divorţ prin acord; învoiala soţilor în cee ace priveşte capetele accesorii divorţului
| Comentarii |
|
Judecătoria MANGALIA Sentinţă civilă nr. 1709 din data de 03.11.2015
Părțile s-au căsătorit la data de 01.02.2007, fiind înregistrată sub nr. …./01.02.2007 la Primăria com. Albești, jud. Constanța, iar din căsătoria lor au rezultat minora S.A.M. născută la data de 11.04.2005, însă relațiile de căsătorie s-au deteriorat iar părțile nu se mai înțeleg.
Având în vedere situația de fapt anterior reținută, precum și poziția procesuală a părților, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru admiterea cererii modificate formulate de către reclamantă.
În drept, potrivit art. 373 lit. a Cod civil, divorțul poate avea loc prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț iar potrivit art. 374 alin.1 și 3 Cod civil, divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie iar instanța este obligată să verifice existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț.
Potrivit art. 930 alin. 1 Cod procedură civilă, "La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunța divorțul, fără a face mențiune despre culpa soților. Prin aceeași hotărâre, instanța va lua de învoiala soților cu privire la cererile accesorii, în condițiile legii";.
Față de dispozițiile legale anterior menționate și având în vedere împrejurarea că ambii soți și-au manifestat consimțământul liber și neviciat la desfacerea căsătoriei, instanța va admite cererea formulată de reclamantă și va dispune desfacerea căsătoriei prin acordul părților.
În conformitate cu dispozițiile art. 918 alin. 3 Cod procedură civilă, prin hotărârea de divorț instanța se va pronunța, potrivit legii, cu privire la numele pe care îl va purta fiecare soț după desfacerea căsătoriei.
Potrivit art. 383 alin.3 din Codul civil, dacă nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre soți poartă numele dinaintea căsătoriei.
Față de aceste dispoziții legale, având în vedere solicitarea părților, instanța va admite cererea și va dispune ca reclamanta să revină la numele anterior căsătoriei, acela de "G.";.
Potrivit dispozițiilor art. 397 Cod civil, după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel iar potrivit art. 506 Cod civil, cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia.
În conformitate cu prevederile potrivit art.2 din Legea nr.272/2002, în toate măsurile care privesc copiii precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești trebuie să prevaleze interesul superior al copilului, principiu impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților.
Având în vedere aceste dispoziții legale precum și vârsta minorei, acordul părților, precum și faptul că reclamanta prezintă garanții îndestulătoare că poate asigura și pentru viitor condiții bune pentru o dezvoltare armonioasă și pentru o bună educație a minorei, instanța apreciază că înțelegerea părților privind stabilirea locuinței minorilor la reclamantă și înțelegerea părților privind exercitarea de către ambii soți a autorității părintești asupra minorei nu afectează interesul superior al copilului și urmează a fi încuviințate.
Potrivit art. 499 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională iar potrivit prevederilor art. 402 alin.1 din Codul civil, instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
În conformitate cu prevederile art. 529 alin.1 cod civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti iar potrivit alin 2, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Având în vedere aceste dispoziții legale precum și înțelegerea părților privind stabilirea locuinței minorei la reclamantă, care își va îndeplini astfel în natură obligația de întreținere, vârsta minorei, nevoile crescute impuse de necesitatea asigurării celor mai bune condiții pentru o dezvoltare armonioasă și pentru o bună educație, posibilitățile materiale ale reclamantei, instanța apreciază că minora se află în nevoie și se impune obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere.
Astfel, potrivit prevederilor art. 527 alin.1 Cod civil, poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace iar potrivit alin.2, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora.
Pârâtul a arătat că este de acord cu stabilirea domiciliului minorei la locuința reclamantei și să plătească lunar o pensie de întreținere în favoarea minorei în procent de 25% din venitul minim pe economie în favoarea minorei S.A.M., începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată și până la împlinirea vârstei de 18 ani.
În conformitate cu prevederile art. 533 alin.1 Cod civil, pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
Pe cale de consecință, instanța va admite acțiunea civilă formulată de reclamanta S.P.C.în contradictoriu cu pârâtul S.V..
Va desface căsătoria înregistrată sub nr. ……/01.02.2007 la Primăria com. Albești, jud. Constanța, prin acordul părților.
Va încuviința învoiala părților ca ambii părinți, reclamanta și pârâtul, să exercite autoritatea părintească asupra minorei S.A.M. născută la data de 11.04.2005.
Va încuviința învoiala părților ca locuința minorei S.A.M. născută la data de 11.04.2005, să fie stabilită la mama acesteia, reclamanta.
Va încuviința învoiala părților ca pârâtul S.V. să achite pensia lunară de întreținere în procent de 25% din venitul minim pe economie în favoarea minorei S.A.M. născută la data de 11.04.2005, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, 15.06.2015 și până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.
Va stabili ca pârâtul S.V. să achite pensia lunară de întreținere în favoarea minorei S.A.M. născută la data de 11.04.2005, cel târziu până pe data de 15 a fiecărei luni, pentru luna în curs.
De asemenea va dispune ca reclamanta să revină la numele de familie purtat înaintea încheierii căsătoriei, respectiv "G.";.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
| ← Inadmisibilitate ordonanţă de plată; necesitatea... | Clauze abuzive. Jurisprudență Contracte → |
|---|
