Expertiză dermatoglifică. Expertiza perioadei de concepţie a copilului. Principiul contradictorialităţii
| Comentarii |
|
Atunci când perioada de concepţie este anterioară datei la care mama copilului l-a cunoscut pe pârât, iar expertiza dermatoglifică este irelevantă, în sensul că paternitatea pârâtului este nedecisă, cu înclinare spre probabilă, instanţa nu poate reţine că pârâtul este tatăl copilului a cărui paternitate se cercetează.
Trib. Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, decizia nr. 709 din 2 martie 1996, în C.P.J.C. 1993-1997, p. 26-217
Prin sentinţa civilă nr. 2192 din 5 iulie 1993, Judecătoria Sectorului Agricol Ilfov a respins acţiunca formulată de reclamanta N.A. împotriva pârâtului A.I., prin carc solicită să se constatc că pârâtul este tatăl minorei M., născută de reclamantă la 7 februarie 1991.
împotriva accstci sentinţe a dcclarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală şi netemcinică, susţinând, în esenţă, că i s-a încălcat dreptul de apărare şi nu s-a respcctat principiul contradictorialităţii, întrucât la aproape toate termenele dosarul a fost luat în lipsa apărătorului său şi pârâtului i s-au admis probe ce nu au fost discutate în contradictoriu cu ea. S-a mai susţinut că instanţa a apreciat greşit probele, respectiv declaraţiile martorilor şi expertiza, care nu îl exclud pe pârât de la paternitatea minorei
Apelul nu este fondat.
Instanţa de fond a făcut o analiză temeinică a probelor şi a dispus corect respingerea acţiunii, întrucât nu s-a dovedit că pârâtul este tatăl minorei. Astfel, din raportul medico-legal rezultă că perioada de concepţie a copilului se situează între 29 aprilie - 23 mai 1990 (mai precis, în jurul datei 1 mai 1990) şi cum această perioadă este anterioară datei arătate de reclamantă în acţiune ca dată când l-a cunoscut pe pârât (16 iunie 1990 sau vara anului 1990), s-a reţinut în mod corect că pârâtul nu poate fi tatăl fiului născut de reclamantă.
Susţinerile în sensul că expertiza dermatoglifică nu exclude pe pârât de la paternitate sunt irelevante, întrucât şi în raportul respectiv se concluzionează că paternitatea pârâtului este nedecisă, cu înclinare spre probabilă.
Criticile ce se mai aduc sentinţei pe aspectul încălcării dreptului la apărare şi al principiului contradictorialităţii nu sunt întemeiate, întrucât i s-au încuviinţat toate probele solicitate, respectiv acte, martori şi interogatoriu, probe ce au fost administrate în contradictoriu, părţile fiind asistate şi de apărători aleşi. Astfel fiind, apelul a fost respins, conform art. 296 C. proc. civ.
| ← Admiterea acţiunii în stabilirea paternităţii. Numele... | Expertize medicale cu concluzii contradictorii. Consecinţe → |
|---|
