Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria HUŞI Sentinţă civilă nr. 131 din data de 06.02.2013
Dosar nr. 2155/244/2012 - fond funciar -
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA HUȘI - JUDEȚUL VASLUI
Sentința civilă nr. 131/2013
Ședința publică din 6 Februarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier G. M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulata de reclamanții N. M., N. Ș. , M. M. și S. E. în contradictoriu cu pârâții L. V., Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 și Comisia Județeană pentru aplicarea Lg. 18/1991 având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apărătorul reclamanților av.A. M. cu împuternicire avocațială nr. 29/15.11.2012 aflată la fila 17 din dosar, lipsind reclamanții și pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că dosarul se află la al treilea termen de judecată, cauza amânată în vederea studierii actelor depuse la dosar.
Apărătorul reclamantului arată că a studiat înscrisurile depuse la dosar. Precizează că reclamanții nu i-au adus la cunoștință faptul că părțile au avut pe rolul Judecătoriei Murgeni o cauză al cărui obiect a fost anularea titlului de proprietate nr. 1538/48269, același titlu ce face obiectul prezentei cauze.
Instanța invocă din oficiu excepția autorității de lucru judecat doar cu privire la reclamantul N. M. având în vedere cadrul procesual, respectiv obiectul, părțile și cauza invocată din dosarul nr. 1125/2002 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2/14.01.2003 a Judecătoriei Murgeni. Cu privire la ceilalți reclamanți, respectiv M. M., S.E. și N. Ș. instanța urmează a se pronunța asupra pretenției deduse judecății.
Instanța acordă cuvântul părților asupra excepției autorității de lucru judecat, invocată de instanță din oficiu.
Reclamanții, prin apărător, lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției autorității de lucru judecat, invocată de instanță din oficiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cererii formulată de reclamanții M. M., S.E. și N. Ș..
Reclamanții, prin apărător, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată de reclamanții M. M., S. E. și N.Ș.. Să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1538/48269/1 din 1.04.1998 și obligarea Comisiei Locale Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 de a întocmi pretitlul de proprietate iar Comisia Județeană a titlului de proprietate comun pentru suprafața de 5 ha situată în extravilanul satului Berezeni, jud. Vaslui.
Prin titlul de proprietate menționat s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pe numele L. V. și nu pentru toate părțile care erau îndreptățite, respectiv și reclamanții din prezenta cauză.
Reclamanții, prin apărător solicită admiterea acțiunii pentru motivele arătate în cererea de chemare în judecată.
Fără cheltuieli de judecată.
Instanța lasă cauza în pronunțare atât pe excepția autorității de lucru judecat cât și asupra fondului cauzei.
După deliberare dându-se prezenta hotărâre;
I N S T A N Ț A
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță cu nr. 2155/244/2012 reclamanții N. M., N. Ș., M. M. și S. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâții L. V., Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 și Comisia Județeană pentru aplicarea Lg. 18/1991 constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.1538/1998 eliberat pe numele pârâtei L.(Gavril) V. și obligarea celor două comisii să elibereze pe numele tuturor părților un titlu de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren..
În motivarea acțiunii, reclamanții arătă că, în titlul de proprietate sus menționat s-a reconstituit pe numele pârâtei L. V. dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 5 ha în extravilanul satului Berezeni.
Pentru a ajunge la o asemenea situație pârâta a ignorat cu rea credință drepturile lor egale cu ale ei pentru această suprafață de teren.
Menționează că nici unul, inclusiv N. M. pe vremea aceea în Galați unde locuia, în momentul în care s-a hotărât să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 5 ha nu locuia în comuna Berezeni și, de aceea, s-a deplasat acolo și împreună cu pârâta a format un dosar cu cererile fiecăruia dintre urmând ca acesta să fie depus de ea la Comisia comunală în temeiul Lg.168/2007 de modificarea Lg.18/1991.
A considerat că sora lor va fi de bună credință și va depune la Comisie toate cererile dar după plecarea noastră, a înregistrat acolo doar cererea ei și, în cele din urmă, titlul de proprietate s-a întocmit pe numele doar al pârâtei noi fiind excluși cum¬ani arătat.
În ceea ce privește relația de rudenie dintre ele arătă că toți sunt fii mamei lor N. I., decedată de 20.01.1990 la Berezeni. Numai că sunt din căsătorie doar cu N. M. iar din concubinaj N. Ș., M. M. și S. E..
Mama a fost căsătorită cu N. I. care a decedat în război la 22.09.1941 la Odesa. Din căsătoria ei a rezultat N. M.. După decesul tatălui său în gospodărie a rămas mama cu ea și cu G. I. care era ajutorul nostru la câmp cum rezultă din documentul nr.l136 BC/27.04.2012 al Filialei Vaslui a Arhivelor Naționale.
Din același document rezultă că mama era înscrisă în luna ianuarie 1948 în Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din satul Berezeni, plasa Făleai, jud.Fălciu cu suprafața de teren de 5 ha 5000 mp.
Cu timpul s-a născut relația de concubinaj dintre mama și G. Ion în urmat căreia s-au născut ceilalți frați. Cum rezultă din adresa nr. 3186/27.03.1997 a Prefecturii Vaslui, G. I. nu a venit cu pământ pe raza comunei Berezeni astfel că el nu avea nicio contribuție la dobândirea suprafeței de teren de 5 ha 5000 mp și nici nu avea cum deoarece acest pământ îl moștenise mama de la soțul decedat N. I..
Pentru această suprafață de teren s-a întocmit titlul comun de proprietate nr. 1520/1.04.1998.
Pe de altă parte, mama a avut anterior colectivizării teren rămas și de la părinții ei, respectiv 4,75 ha cum rezultă din documentul nr. C. 1097/22.11.2004 a Direcției Județene Vaslui a Arhivelor Naționale.
Pentru această suprafață de teren pârâta a ascuns cererile lor pretinzând la Comisia Locală că pământul ar fi doar al tatălui ei și că ea este singura moștenitoare obținând astfel titlul asupra căruia poartă acțiunea noastră.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar, în copie, titlul de proprietate nr.1520/48269 din 1.04.1998, titlul nr.1538/48269 din 1.04.1998, certificate de la Arhivele Statului, precum și mai multe acte de stare civilă.
Comisia locală Berezeni pentru aplicarea legii 18/1991 a depus la dosar întâmpinare în care arată că nu sunt de acord cu acțiunea formulată pentru următoarele considerente:
Din căsătoria lui N. Ioan cu N. I. au rezultat fiii N. M. si M. M. Dupa decesul lui N I. in anul 1941, din diverse relații N. I. da naștere la inca trei copii, purtând diverse nume, precum N. Ș. dupa numele mamei, G. V. si G. I. (căsătorita Sarbu), recunoscuți de concubinul G. I.
După decesul lui N. I. au rămas moștenire 5,50 ha teren agricol , la masa succesorala venind cei cinci copii materni N. M., N. Ș., M. M., G.V. si S. E., revendicat si retrocedat prin titlul de proprietate nr. 1520/48269 din 01.04.1998 pe numele moștenitorilor materni.
In urma defunctului G. V.I., au rămas 5,00 ha teren agricol pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 153 8/48269 din data de 01.04.1998, pe numele G. V. eliberat in baza cererii nr.2130 din 21.03.1991 depusa de G. V. ( frați de mama cu reclamanții) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra moștenirii.
Reclamanții N.M., N. Ș., M. M. si S. E. nu sunt Înregistrați cu cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate de la defunctul G. V.I..
Numitul G.V. I. nu este Înscris în Registrul Agricol al comunei Berezeni, cu suprafața de 5,00 ha, dar este Înscris in Situația centralizatoare privind patrimoniul membrilor CAP Berezeni la pag.61, poziția 2553 cu suprafața de 5,00 ha.
In dosarul nr. 1125/2002, reclamantul N. M. solicita instanței anularea titlului de proprietate nr. 153 8/48269 din 01.04.1998 pe numele G. V., prin care instanța respinge cererea.
In dosarul nr. 191/264/2009, reclamantul N. M. solicita instanței dezbaterea succesorala asupra masei succesorale rămasa de pe urma defunctului Gavril V. Ioan decedat in data de 31.05.1984, prin care instanța respinge cererea.
S-au depus la dosar copii după evidențele din registrul agricol, documentația ce a stat la baza eliberării titlului de proprietate pe numele numitei L. V.,copie dup sent. civ. nr.41/2010 a Judecătoriei Murgeni și după sent. civ. nr.2/2003 a aceleași judecătorii.
Față de dispozițiile acestei din urmă sentințe,instanța ,din oficiu,a invocat excepția puterii de lucru judecat a prezentei cereri de chemare în judecată în raport de sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni, rămasă definitivă și irevocabilă.
Din actele și lucrările dosarului de față instanța constată următoarele:
În baza art.137 alin. 1 cod pr. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepția puterii de lucru judecat a prezentei cereri de chemare în judecată în raport de sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni,rămasă definitivă și irevocabilă este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată ce a fost soluționată prin sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni, reclamantul N. M. a chemat în judecată Comisia locală Berezeni pentru aplicarea legii 18/1991 și Comisia Județeană Vaslui pentru aplicarea legii 18/1991 pentru a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.1538/1998 eliberat pe numele pârâtei Leonte Vatica.
Prin cererea ce face obiectul dosarului de față, unul din aceeași reclamanți, N. M., solicită în contradictoriu cu aceleași pârâte, anularea aceluiași titlu de proprietate. Rezultă, așadar,că între cererea de față și cea care a fost soluționată prin sent. civ. nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni există identitate de părți,obiect și de cauză.
Prin ambele cereri s-a solicitat judecata în contradictoriu cu aceleași părți,cererile au același obiect,respectiv constatarea nulității aceluiași titlu și se invocă aceeași cauză,ca și fundament al pretenției afirmate,respectiv că terenul în cauză a aparținut tatălui reclamantului și nu lui G. I..
Pentru aceste considerente,în baza art.166 Cd.pr.civ.,instanța va respinge acțiunea civilă formulată de N. M. în contradictoriu cu pârâții L. V., jud. Vaslui, Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 și Comisia Județeană pentru aplicarea Lg. 18/1991.
Cu privire la fondul cauzei
Părților li s-a eliberat titlul de proprietate nr.1520/48269 la data de 1.04.1998 pentru suprafața de 5 ha și 5000 mp teren pe raza com. Berezeni,jud. Vaslui în calitate de moștenitori după autoarea N. I.,care a fost mama reclamanților.
Dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren a fost reconstituit reclamanților ca urmare a cererii formulate de aceștia după apariția legii 18/1991,în calitate de moștenitori ai mamei sale.
Pârâta L.V. este fiica lui G. V. Ioan care a avut o relație de concubinaj cu mama reclamanților, N. Iordana.Din această relație au rezultat și alți copii, respectiv N. Ș., M. M. și S. E..
De fapt, pentru aceasta din urmă paternitatea a fost stabilită față de G. I., în timp ce N. M., N. Ș. și M. M. sunt fiii lui N. I., soțul numitei N.I. care a decedat în timpul războiului. Rezultă din adeverința eliberată de Primăria Berezeni că N. Ioan dec. la 4.04.1909 este una și aceeași persoană cu M. I. Cei în cauză sau moștenitorii nu au procedat la o rectificare a actelor de stare civilă.
Pe lângă faptul că reclamanții nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren care ar fi aparținut lui Gavrilă Ioan,nu sunt nici îndreptățiți să primească această suprafață de teren.
Potrivit art.8 al.3 și 4 din legea 18/1991,modificată, stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(4) Prin familie se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor
Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate ,în condițiile legii 18/1991,este necesară formularea unei cereri,excluzându-se dobândirea acestui drept din oficiu.
Nedepunerea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile legii 18/1991,la primăria localității în raza căreia se află terenul duce la decăderea din dreptul de reconstituire a proprietății funciare.
Termenul de sesizare a comisiilor de fond funciar este un termen de decădere,atât din punct de vedere substanțial cât și din punct de vedere formal,fiind însă o sancțiune juridică ce constă în pierderea dreptului de a exercita anumite acte sau valorifica anumite drepturi subiective în privința cărora,prin dispoziții legale,s-a stabilit pentru titular obligația de a le valorifica într-un anumit mod și într-un anumit termen iar acesta nu a îndeplinit obligația respectivă
În legătură cu constituționalitatea disp. art 13 al.2 din legea 18/1991,Curtea Constituțională a arătat prin Decizia 1221/2007 că ,,dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României.
Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat, către foștii proprietari sau moștenitorii acestora, reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii.
De aceea, dreptul moștenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanță cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moștenitori. În acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moștenirii, termen ce a fost prelungit prin art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.,,
Nulitatea unui titlu urmează să fie verificată în raport de dispozițiile legale existente la data emiterii actului contestat (art.III alin.1 Lg.169/1997).
Condițiile de valabilitate ale unui titlu de proprietate eliberat în baza Lg. 18/1991 sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data emiterii.
Analizând titlul de proprietate eliberat pe numele pârâtei,instanța constată că acesta a fost eliberat cu respectarea disp.Lg.18/1991, cuprinzând întreaga suprafață de teren cu care autorul pârâtei figura în registrul agricol și pentru care s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Pe de altă parte chiar dacă și S. E.(Ileana) este fiica lui Gavrilă Ioan, așa cum rezultă din certificatul de naștere depus la dosar de către Comisia locală Berezeni,totuși, acesteia nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate deoarece nu a formulat cerere în acest sens.
Chiar dacă G. V. Ioan nu este înscris în registrul agricol al com. Berezeni cu suprafața de 5 ha teren,apare evidențiat în Situația centralizatoare privind patrimonial membrilor CAP Berezeni la poziția 2553 cu suprafața de 5,00 ha (fila 72 dosar).
Și dispozițiile art 11 al 1 din legea 18/1991 arată că la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să se țină cont de ,,suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.,,
Potrivit disp. art.11 al.3 din legea 18/1991 ,,stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.,,
În condițiile în care nu s-a făcut dovada că tatăl sau mama relamanților ar fi deținut și acestă suprafață de teren cu care să fi intrat în CAP, nu s-ar putea reține că aceștia ar fi îndreptățiți să primească acestă suprafață de teren.
Așa cum s-a arătat mai sus, titlul de proprietate a cărei anulare se solicită a intrat în circuitul civil,ceea ce presupune cu necesitate respectarea principiului securității raporturilor juridice care este unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, care în decizia 517/2007,a arătat că "dispozițiile legale aplicabile nu trebuie să creeze o stare de instabilitate a raporturilor juridice și să aducă atingere drepturilor câștigate în temeiul legilor menționate anterior, ce au reglementat regimul reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate funciară";.
Și în jurisprudența CEDO s-a statuat că anularea titlurilor emise în baza disp. legii fondului funciar este permisă numai dacă este prevăzută de lege,urmărește un scop legitim,păstrează un just echilibru între interesul general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului.(cauza Toșcuță c. României).Or,așa cum s-a arătat mai sus, nu este incident în cauză nici unul din motivele de nulitate prev. de art.III din legea 169/1997și deci, anularea titlului de proprietate în cauză nu se poate reține că ,,este prevăzută de lege,,.
Concluzionând, față de considerentele arătate,instanța constată că acțiunea formulată de reclamant este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția puterii lucrului judecat în ceea ce privește cererea formulată de reclamantul N. M. în contradictoriu cu pârâții L. V. , Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 și Comisia Județeană pentru aplicarea Lg. 18/1991față de sent. Civ nr.2/2003 a Judecătoriei Murgeni și în consecință:
Respinge acțiunea civilă formulată de N. M. cu domiciliul în sat Rînceni, com. Berezeni, jud. Vaslui în contradictoriu cu pârâții L. V, Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 și Comisia Județeană pentru aplicarea Lg. 18/1991.
Respinge acțiunea civilă formulată de N. Ș., M. M. și S. E în contradictoriu cu pârâții L. V. c Comisia Locală Berezeni pentru aplicarea Lg. 18/1991 și Comisia Județeană pentru aplicarea Lg. 18/1991.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica azi, 6.02. 2013.
Președinte, Grefier,
A. A. G. M.
Red. A.A.
Tehnored. A.A./G.M.
4 ex/13.02.2013
| ← Obligatia de a face. Jurisprudență Chemare în judecată... | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
