Cerere repunere pe rol. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 5656 din data de 09.06.2016
Data publicare portal: 03.03.2017
Prin sentința civila nr. 5656/09.06.2016 pronunțata in cauza nr. 1036/311/2016 Judecătoria S. a respins ca neîntemeiată excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și excepția de netimbrare a cererii, invocate de intimata …, prin …, a respins ca neîntemeiată cererea contestatorilor …, de repunere în termenul de formulare a contestației la executare, a admis excepția de tardivitate a contestației la executare, invocată prin întâmpinare de intimata …, prin …, a respins ca tardiv formulată acțiunea având ca obiect "contestație la executare";, formulată de contestatorii … în contradictoriu cu intimata …, prin …, a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr. 1036/311/2016, contestatorii … au formulat contestatie la executare împotriva încheierii privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu, respectiv încheierea nr. 9124/26.11.2015 a Judecătoriei S. în dosarul nr. 9322/311/2015, somației de plata aferenta dosarului execuțional nr. 20/2016, necomunicata, procesului verbal de stabilire cheltuieli de executare, înștiințare poprire, toate emise in dosarul executional nr. 20/2016 al BEJ …, urmare a executării silite la cererea creditorului ..., prin reprezentanta legal … solicitând constatarea nulității tuturor actelor de procedura si a încheierii de investire cu formula executorie, anularea tuturor actelor de executare și suspendarea executării silite pana la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii, contestatorii au invocat excepția nulității absolute a actelor de executare ca urmare a intervenirii prescripției dreptului creditorului de a solicita executarea silita, invocând dispozițiile art. 706 alin. 1 si 2 Cod procedura civila.
Au susținut că, în speța de față, ultima plată a ratei creditului s-a făcut la finele anului 2008, iar încuviințarea executării silite, după portalul instanțelor de judecata s-a depus la data de 25.11.2015.
Menționează faptul ca nici unul dintre debitori nu a primit nici in fel de somație, notificare, luând la cunoștința despre executare, respectiv poprire de la banca, fiindu-i comunicat girantului … prin email, iar pentru … s-a comunicat la fostul sau angajator. Ambii contestatori nu mai locuiesc in … încă din 2013, contestatorul … schimbandu-si domiciliul in Str. … nr …, iar …. fiind plecat in ...
Pretind contestatorii că din extrasele de la bancă rezulta cu siguranța faptul ca din 2008 nu s-a mai achitat nici rata, nici dobânda, banca trecând creditul pe cheltuieli a creanțelor - suma de 40.919,31 lei.
In aceste condiții, pe langa faptul ca intimata creditoare avea dreptul de a solicita executarea din anul 2009, nu le-a comunicat cesiunea creantei către … si nici nu a pus in executare creanta pana in decembrie 2015, fapt pentru care solicita sa se constate prescris dreptul acestei creditoare, de a solicita executarea silita.
Pana la data incunostintarii despre poprirea efectuata asupra contului girantului …, nici unul dintre contestatori nu a semnat nici o somație sau alt act de executare si nici nu i-a fost adus la cunoștința.
Fata de debitul înscris cu titlu de cheltuiala in evidentele bancii la sfârșitul anului 2008, considera ca debitul pentru care s-a solicitat executarea silita este abuziv, necunoscand modalitatea in care s-a ajuns la aceasta suma.
Menționează faptul ca nu a fost comunicata somația, încheierea de investire cu formula executorie a contractului de credit, si nici un alt act de executare.
Contestatorii au invocat dispozițiile art. 718 (7) NCPC, 712 alin. 1, 713 alin 2, 719 si urm. Cod procedura civila.
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată în condițiile art. 717 alin. 1 teza finală C.pr.civ., intimata … a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca nelegala si neîntemeiata a contestației la executare .
În fapt, … în calitate de cedent și …. in calitate de cesionar, la data de 30 06.2009 au încheiat contractul de cesiune de creanțe prin care cedentul a cedat cesionarului un portofoliu de creanțe neperformante, intre care se regăsește si cea rezultata din contractul de credit încheiat între … și contestatorul ….
Ulterior a intervenit recesiunea dintre … , în calitate de cedent și … SA în calitate de cesionar la data de 27.10.2011, precizând că în data de 25.02.2013 a avut loc schimbarea denumirii firmei din … SRL in … SRL, aceasta din urma acționând in calitate de reprezentant legal al ….
Intimata a citat decizia nr. 2438/2008 data de Î C C J și a făcut considerații teoretice cu referire la cesiunea de creanța, modalitate de transmitere a obligațiilor în forma convențională.
Arată că, în conformitate cu prevederile din contract, mai precis art. 10 din Condiții Generale de Creditare - Anexa la Contractul de Credit Bancar, atât cesionarul cat si cedentul nu au încălcat nicio clauza contractuală, astfel incat cesiunea de creanță a acoperit toate cerințele Legii si prin acest contract de cesiune nu i-au fost încălcate drepturile clientului. Toate scrisorile emise de către intimate, in atenția reclamantului, cuprind toate cerințele Legii 31/1990 si in antetul scrisorilor se regăsesc toate datele de identificare ale societății, inclusiv denumire, adresa, CUI cat si faptul ca societatea intimata este operator de date cu caracter personal, numărul notificării prin care am fost autorizați sa prelucram date cu caracter personal.
A menționat intimata care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o cesiune de creanță și a precizat că debitorului i s-a comunicat prin scrisoare cesiunea de creanța intre creditorul cedent, astfel că acestuia ii este opozabila cesiunea de creanța, mai mult aceasta fiind înregistrata si in ….
In conformitate cu contractul de mandat încheiat intre S C … si SC. … SRL (actual K R S.A.), cea din urma este imputernicita pentru a executa toate procedurile de colectare in vederea recuperării debitelor cesionate.
Înainte de demararea procedurii de executare silita, S.C. … S.R.L (actual … S.R.L.) a incercat in nenumărate rânduri recuperarea creanței pe cale amiabila, prin intermediul contactarii debitorului telefonic, cat si prin notificările trimise.
Pretinde ca societatea a făcut dovada calității de creditoare atât prin contractul de cesiune de creanțe, cât și prin avizul de înscriere al creanței in Arhiva Electronica, ca a îndeplinit toate condițiile cerute de Legea 99/1999 si a făcut publicitatea cesiunii astfel cum este prevăzut de Lege, depunând la dosarul cauzei titlul executoriu contract de credit nr. … din data de … si Condițiile Generale de Creditare - Anexa la contractul de credit bancar (copie).
Considera ca debitorii … și … au citit si înțeles clauzele contractuale, exprimând acordul prin semnarea fiecărei pagini din contract.
Înainte de demararea procedurii executării silite, SC… SRL (actual … S.R.L.) a încercat in nenumărate rânduri recuperarea creanței izvorâte din contractul de credit nr.2008321994 din data de 05.05.2008 pe cale amiabila, prin intermediul notificărilor si contactării telefonice a debitorilor.
Nerezolvandu-se situația pe cale amiabila, acest caz a fost înregistrat pe rolul BEJ …, deschizandu-se dosarul executional nr. 20/2016.
Pe cale de excepție, intimata a invocat excepția netimbrarii/a insuficientei timbrări a cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. 6 rap. la art. 197 NCPC și art. 10 alin.2 din OUG 80/2013
Invocând și excepția tardivității formulării contestației la executare, intimata a făcut trimitere la dispozițiile art. 714 alin (1) si (2) NCPC, menționând că între data comunicării actelor de procedura emise in de către B.E.J. … si data formularii contestației la executare - exista o diferența notabilă, fiind depășit termenul legal de formulare a cererii.
In conformitate cu dispozițiile art. 715, alin. 1 NCPC, intimata a arătat termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația la executare diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare, ipoteză în care termenul curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă, respectiv după cum este vorba de contestarea executării însăși, ipoteză în care termenul curge fie de la data de la care debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare în cazul în care acesta nu a primit încheierea de încuviințare a executarii și nici somația sau executarea se face fără somație.
Ca urmare a calificării contestației la executare ca fiind contestație împotriva executării silite însăși, în speță devin incidente dispozițiile art. 714 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., fiind posibilă în acest context respingerea contestației la executare ca tardiv introdusă
În plus, intimata a invocat excepția lipsei motivării in fapt si in drept a cererii de chemare in judecata, potrivit art. 194 lit. d NCPC, apreciind că prezenta cerere de chemare in judecata, nu evidențiază o descriere detaliata a unei situații de fapt, ci creeaza o poveste insuficientă, iar în ceea ce privește motivarea in drept, trebuia motivata pe alte dispoziții legale decât cele invocate de contestatori.
O altă excepție invocată de intimata a fost excepția inadmisibilitatii cererii privind capătul de cerere referitor la prescripția extinctivă, considerând că prescripția poate fi opusă pe cale de excepție, de apărare, formulată de cel în folosul căruia curge prescripția, iar excepția de prescripție constituie o excepție de drept material substanțial, iar nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv civil (dreptul material la acțiune) și nu un drept procedural născut în timpul procesului.
A arătat că art. 713 alin. (2) NCPC, sub titulatura "condiții de admisibilitate" stabilește motive de inadmisibilitate a contestației la executare si fixează limite procedurale in utilizarea acestei proceduri, apreciind că, referitor la invocarea prescripției prin intermediul unei contestații la executare, trebuie sa aibă in vedere art. 2513 NCC și art. 205 NCPC.
Intimata a concluzionat că prescripția extinctiva nu poate fi invocată prin interemediul unei contestații la executare deoarece natura juridica a unei contestații este aceea a unei veritabile cereri de chemare in judecata si contravine aplicării art. 2513 NCC., susținând că debitorii au la dispoziție in acest scop o alta posibilitate, respectiv acțiunea in constatare.
În fine , intimata a invocat excepția lipsei calității de reprezentant, potrivit art. 83 alin. 1 teza 1 NCPC, corob. cu art. 85 alin. 3 NCPC, susținând că în prezenta nu i s-a comunicat dovada calității de reprezentant a reclamantei in persoana avocatului care reprezintă contestatorii, respectiv împuternicirea avocațiala.
Pe fondul cauzei, intimata a apreciat că modul de calcul al cursului prescripției este diferit raportat la cele invocate de către debitor în cuprinsul contestației formulate.
Considera ca debitorul contestator dorește sa se sustragă de la plata datoriei
izvorate din contractul de credit nr. …din data de … încheiat cu …, intrucat înainte de demararea procedurii executării silite, … SA a încercat in nenumărate randuri recuperarea creanței pe cale amiabila, prin intermediul si contactării telefonice a debitorului, sens în care intimata a invocat art. 2532 alin. (6)din Codul Civil
Astfel, nedorindu-se rezolvarea situației pe cale amiabila, a fost înregistrata pe rolul BEJ ...
Chiar daca contestatorul nu a înțeles sa isi citească corespondenta, acestuia ii este opozabila cesiunea de creanța, societatea intimată notificând acest lucru, trimițând mai multe scrisori către debitor prin care informa asupra noului creditor, precum si a sumelor pe care le datorează, debitorul nedorind soluționarea conflictului pe cale amiabila.
Intimata a citat dispozițiile art. 708 Noul cod de procedura civila și a susținut că debitorul a fost pus in intarziere prin nenumăratele notificari transmise acestuia începând cu data cesiunii si pana la data cererii de executare, astfel fiind aplicabile art. 2537 alin. 4 cod civil si art. 2540 Cod Civil.
În raport de aceste considerente, în opinia sa termenul de prescriptie a fost întrerupt printr-un act începător de executare, respectiv cesiunea de creanțe intervenita între creditor si intimată, iar creditorului nu i se poate imputa rămânerea in pasivitate, întrucât prin cesiunea de creanțe a inteles sa inceapa executarea in vederea recuperării debitului restant datorat de către contestatori.
De asemenea solicită sa se constate faptul ca termenul de prescripție de 3 ani nu s-a împlinit, sens în care a citat art. 405, alin. (2) din Vechiul Cod de Procedura Civila, apreciind că au fost îndeplinite dispozițiile legale cu privire la procedura executării silite, exista un titlu executoriu valabil, exista un contract de cesiune încheiat conform dispozițiilor legale in vigoare la data incheierii si ca numitul contestator …., cu rea credința, sa se sustragă îndeplinirii obligațiilor contractuale.
Cu privire la intervenirea presupusei prescripții, în opinia intimatei debitorul se afla intr-o absoluta eroare cu privire la termenul de la care incepe sa curgă aceasta prescripție.
Fata de susținerea debitorului prin care afirma faptul ca "dreptul de a obține executarea silita s-a prescris";, în temeiul art. 249 NCPC arată ca debitorul contestator are obligația sa probeze prin atașarea unui document, deoarece instanța nu poate aprecia in funcție de simpla afirmație a contestatorului, intimata făcând trimitere la art. 22 și art. 254 alin. (5) NCPC și ample considerații teoretice referitoare la sarcina probei.
În continuare, intimata s-a referit în mod general la cesiunea de creanță, la lipsa notificării sau a acceptării cesiunii de creanța de către debitorul cedat, care în opinia sa, nu are nicio influenta asupra validității acestei operațiuni juridice, precum și la opozabilitatea cesiunii, la faptul că respectivele cesiunile drepturilor de creanța îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție în …., menționând că în cauză a fost realizata aceasta formalitate.
Referitor la susținerile debitorului contestator cu privire la caracterul creanței, în arată că, în speță, creanța deținuta impotriva debitorului … provine din nerespectarea obligațiilor asumate prin încheierea contractului de credit nr. 2008321994 data de 05.05.2008 cu … prin care i s-a acordat un credit.
Perioada contractuala stabilita prin contractul de credit nr. 2008321994 din data de 05.05.2008, cat si rambursarea in rate a creditului era valabila numai cu condiția ca graficul de rambursare - anexa la contractul de credit, sa fie respectat de către debitor, astfel cum s-a obligat in momentul semnării contractului de credit.
În conformitate cu contractul de credit nr. 2008321994 data de 05.05.2008, semnat de către debitorul … cu … SA, banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata a creditului la apariția oricărui caz de culpa precum si pentru încălcarea oricăror alte obligații contractuale. Astfel, având in vedere faptul ca debitorul a întârziat cu plata ratelor, contractul de credit a devenit scadent anticipat rezultând o creanța certa, lichida si exigibila.
Pentru acest contract încheiat cu banca, au fost înregistrate întârzieri la plată a ratelor lunare, iar în condițiile existentei unor întârzieri de sute de zile înregistrate cu privire la plata ratelor lunare de credit, Banca … S.A. a făcut aplicarea dispozițiilor cuprinse la art. 4.13. din Condițiile Generale de Creditare, anexe ale contractelor încheiate cu debitorii in cauza.
În opinia sa, caracterul cert, lichid, si exigibil al creanței datorate societății a fost deja analizat de instanța de executare, respectiv de Judecătoria C. a investit cu a executorie in baza titlului executoriu menționat, intrucat:
- creanța este certa deoarece rezulta cu claritate din contractului de credit încheiat in data de 05.05.2008, fiind respectate astfel dispozitiile art. 663 alin. (2) din NCPC
- Creanța este lichida, exprimata in bani, cuantumul creanței fiind clar determinat prin contractului de credit încheiat in data de 05.05.2008, graficul de rambursare - anexa la contract, fiind respectate astfel dispozițiile art. 663 alin. (2) din NCPC
- Creanța este exigibila, întrucât aceasta a ajuns la scadenta in conformitate cu prevederile contractului de credit încheiat in data de 05.05.2008, in condițiile generale la art. 4.1.1, și cu respectarea dispozițiile art. 663 alin. 4 NCPC
In ceea ce privește solicitarea de a se anula toate actele de executare intocmite de executorul judecătoresc BEJ …. in dosarul executional 20/2016, arată instanței faptul ca toate documentele intocmite in cadrul procedurii de executare silita au fost transmise la adresa menționata in Contractul de credit nr. 2008321994, acesta fiind domiciliul declarat de către contestator.
Executarea silita insesi, cat si toate actele de executare ce au fost intocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond si de forma impuse de dispozițiile Codului de procedura civila, motiv pentru care anularea acestora este lipsita de temei legal.
Concluzionând asupra tuturor celor precizate prin prezenta întâmpinare, solicita a se constata nelegalitatea si netemeinicia contestatiei la executare si pe cale de consecința sa se respingă acțiunea ce face obiectul acestui dosar.
În temeiul art. 223 alin. (1) din Noul Cod de procedura civila solicita judecarea prezentei cauze si în lipsa.
În drept, intimata a invocat dispoz. art. 149 si 150, art. 205 si 206, art. 711 si urm., art. 714, art. 662 și art. 719 alin. (3) NCPC.
La rândul lor, contestatorii au depus răspuns la întâmpinare.
În ceea ce privește excepția netimbrării/a insuficientei timbrări, contestatorii au citat art 31 alin 1 din OUG 80/2013, art 33 alin 2 din OUG 80/2013și, față de aceste dispoziții legale, coroborat cu faptul ce instanța nu a stabilit si nu a comunicat contestatorilor valoarea taxei judiciare de timbru, au solicitat respingerea excepției invocate ca fiind neîntemeiate.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării contestatiei, contestatorii au susținut că un prim aspect il privește repunerea in termen cu privire la formularea contestației, in sensul ca somația si celelalte acte au fost transmise la adresa din …, unde nici unul dinte contestatori nu mai locuiau.
Solicita ca aceasta excepție sa fie unita cu fondul, având in vedere probatoriul necesar a fi administrat in cauza, in sensul ca cei doi contestatori nu au primit nici un document privind executarea, nu au primit notificare din partea băncii creditoare, …. SA, privind declararea ca fiind scadent anticipat creditul, in conformitate cu disp. art. 1079 vechiul Cod civil. De altfel, debitorul si girantul nu au primit cesiunea dintre banca creditoare si ….. si nici dintre aceasta din urma si … SA, despre care se face vorbire in intampinare, în acest sens, solicitând ca intimata sa facă dovada contrară.
Menționează ca față de data la care au luat la cunoștinta cei doi contestatori despre executare, respectiv poprire de la banca, fiind-i comunica girantului … prin email, iar pentru …. s-a comunicat la fostul sau angajator, contestația la executare a fost formulata in termen legal.
În ceea ce privește lipsa motivării in fapt si in drept a cererii de chemare in judecata, au precizat contestatorii că din lecturarea cererii de chemare in judecata rezulta fara echivoc faptul ca aceasta întrunește elementele obligatorii prevăzute de art. 194 Cod procedura civila, astfel, solicita respingerea excepției invocate.
Referitor la inadmisibilitatea cererii privind capătul de cerere referitor la
prescripția extinctive, fata de modalitatea de stabilire a datei la care incepe sa curgă termenul de prescripție, contestatorii au apreciat ca sunt necesare a fi administrate probe suplimentare fata de ceea ce exista la momentul acesta, motiv pentru care solicita unirea excepției cu fondul cauzei, urmând ca pentru aceasta concluzie sa pună concluzii la momentul încheierii dezbaterilor.
In ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant, contestatorii solicita sa fie respinsa, motivat de faptul ca împuternicirea avocațiala privind asistenta/reprezentarea juridica a contestatorilor exista la dosarul cauzei, nefiind necesara comunicarea acesteia si intimatei
Pe fondul cauzei, contestatorii au completat acțiunea introductivă, invocând excepția lipsei calității de reprezentant a intimatei și excepția lipsei titlului executoriu detinut de intimată.
În susținerea priomei excepții, în condițiile art 84 alin I Cod Procedura civila, coroborat cu Hotărârea nr 9/ 04.04.2016 a ÎCCJ, au menționat contestatorii că persoana juridica nu poate fi reprezentanta in fata instanțelor de judecata de o alta persoana juridica, nici de consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma, în speță … SA., numita creditoare in dosarul de executare, intimata in prezenta cauza, este reprezentata de … S.R.L., persoana juridica romana.
Privitor la excepția lipsei titlului executoriu detinut de intimată, contestatorii au susținut că legiuitorul nu a conferit contractului de cesiune de creanță caracter de titlu executoriu, astfel că a acest contract nu se bucură de beneficiul recunoscut de lege contractelor de credit, în acest sens invocând și prev. art. 3 și art. 102 din Legea nr. 71/2011, respectiv art. 117 alin 1 din Legea nr. 71/2011.
În opinia lor, creanța dobândită de intimata în urma cesiunii nu își mai păstrează caracterul de creanță bancară constatată printr-un titlu executoriu, citând considerentele din încheierea civilă din 06.01.2014 din dosar număr 15427/211/2013 dată de Tribunalul Specializat C.
Au concluzionat că executarea silită demarată în lipsa unui titlu executoriu este nulă absolut, potrivit Codului de procedură civilă.
Susțin contestatorii că prin Incheiere nr 9124/2015 a Judecătoriei S.in dosar nr 9322/311/2015 faptul ca instanța in mod gresit a admis cererea … SA , prin repr. conv. C A, privind investirea cu formula executorie a contractului de credit nr 2008321994/05.05.2008, intrucat aceasta nu este parte in acel contract, nu poate avea calitatea de reprezentant al creditoarei BCR SA.
Aceeași situație de nelegalitate a actelor de executare se regăsește si in incheierea executorului judecătoresc din 12.01.2016, prin care a fost admisa cererea creditoarei … SA prin reprezentant …. S.R.L. - astfel solicită sa se constate ca nici … nici ... nu dețin titlul de creanța executoriu, asa cum este prevăzut de Codul de procedura civila contractul de credit este titlul executoriu pentru părțile contractante, respectiv …., debitorul … si … , coplatitor.
Referitor la excepția invocata de contestatori, respectiv intervenirea prescripției dreptului creditorului de a solicita executarea silita, având in vedre faptul ca intimata a menționat in întâmpinare ca intre creditoarea …. SA și ... a intervenit contractul de cesiune in data de 30.06.2009, prin analogie contestatorii pot înțelege faptul ca banca, creditor al titlului executoriu contract de credit nr 2008321994/05.05.2008 a declarat scadent anticipat acest credit si a inceput sa curgă termenul de prescripție privind dreptul acesteia de a solicita executarea silita, ca fiind 30.06.2009. Întrucât, la data de 25.11.2015, intimata din prezenta cauza a solicitat instanței investirea cu formula executorie a titlului executoriu contract de credit nr. 2008321994/05.05.2008, iar la data de 12.01.2016, aceasta a depus cerere la executorul judecătoresc privind urmărirea silita sub toate formele prevăzute de lege împotriva contestatorilor, este clar faptul ca fata de contractul de credit nr 2008321994/05,05.2008, titlu executoriu, a intervenit prescripția dreptului de a solicita executarea silita.
In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind depus dosarul execuțional nr. 20/2016 al BEJ …..
Analizând cu prioritate și în ordinea stabilită de instanță, potrivit art. 248 C.pr.civ., excepțiile invocate de intimat, prin întâmpinare, prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată și reține următoarele:
Față de excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a apărătorilor contestatorilor, instanța reține că potrivit art 83 alin. 1 C.pr.civ., " In fata primei instanțe, precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau mandatar.", iar conform art. 85 alin. 3 C.pr.civ. " împuternicirea de a reprezenta o persoana fizica data unui avocat se dovedește prin înscris potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei."
Ori, în speță, la fila 114 se găsește, în original, împuternicirea avocațială seria … nr. …, prin care contestatorii au dat mandat apărătorului lor, pentru a-i reprezenta în instanță, motiv pentru care instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată de intimata …, prin întâmpinare.
Analizând excepția de netimbrare a cererii, invocată prin întâmpinare, instanța constată că potrivit art. 1 din OUG 80/2013 "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență";, iar conform art. 10 alin. 2, în cazul contestației la executare, taxa de timbru se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite, în speță fiind vorba de suma de 1.000 lei, calculată potrivit art. 3, prin raportare la valoarea debitului urmărit.
Este adevărat că în conformitate cu art. 32 din OUG 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar art. 197 C.pr.civ. dispune că dovada de plată a taxei judiciare de timbru se atașează cererii introductive în instanță, însă în speță, dat fiind obiectul acțiunii, sunt incidente și dispozițiile art. 717 alin. 1 teza finală C.pr.civ., potrivit cu care contestatția la executare se judecă cu procedura prevăzută în prezentul cod, dispozițiile art. 200 nefiind aplicabile în acest caz.
Prin urmare, contestatorilor li s-a comunicat prin citația emisă pentru primul termen de judecată, din data de 19.05.2016, obligația de a achita taxa de timbru în cuantum de 1.000 lei, potrivit art. 10 alin. 2 din OUG 80/2013, partea conformându-se acestei obligații de plată, fapt ce rezultă din dovada aflată la fila 115 dosar.
Față de considerentele expuse, constatând că prezenta acțiune a fost legal timbrată, instanța va respinge ca neîntemeiată și excepția de netimbrare a cererii, invocată prin întâmpinarea de la dosar.
Analizând excepția de tardivitate a contestației la executare, invocată prin întâmpinare de intimata … SA, instanța constată că, la data de 18.04.2016, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, contestatorii au formulat cerere de repunere în termenul de formulare a acțiunii, cerere reiterată de apărătorul lor la termenul de astăzi.
Față de această solicitare a contestatorilor, impropriu juridic apreciată de aceștia ca fiind o excepție, instanța reține că potrivit art. 185 alin. 1 C.proc.civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.";.
Conform art. 186 alin. 1 și 2 C.proc.civ., "partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.";
Din textul citat rezultă că decăderea nu operează în cazul în care partea dovedește că a fost împiedicată de motive temeinic justificate să efectueze actul de procedură, dacă acest act se îndeplinește în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.
Deci, pentru admiterea cererii de repunere în termen trebuie îndeplinite cumulativ cerințele ca partea să nu-și fi exercitat dreptul procedural în termenul legal peremtoriu dintr-un motiv care exclude culpa sa, împrejurarea, ce a împiedicat partea să acționeze, să se fi produs înăuntrul termenului legal în care trebuia exercitat dreptul procedural și, în fine, în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării, partea interesată să formuleze atât cererea de repunere în termen cât și să îndeplinească actul de procedură.
Aceste condiții nu sunt îndeplinite cumulativ în speță.
În legătură cu respectarea termenului de formulare a cererii de repunere în termen, instanța constată că debitori contestatori au promovat prezenta contestație la data de 15.02.2016, când au transmis prin fax, judecătoriei, acțiunea lor.
Ulterior, la data 18.04.2016, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, contestatorii au formulat cerere de repunere în termenul de formulare a contestației, susținând că executarea silită a fost comunicată debitorului … prin email, iar debitorului … această comunicare s-a făcut la fostul său angajator, respective la data de 03.02.2016, când societatea "P"; a primit adresa de poprire.
Rezultă așadar că debitorii contestatori, deși au beneficiat de asistență de specialitate, nu au formulat cererea de repunere în termen cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 186 alin. 2 C.pr.civ., în condițiile în care deși au pretins că au luat la cunoștință de executarea silită îndeplinită împotriva lor la data de 03.02.2016, în timp ce au înțeles să solicite repunerea în termenul de formulare a contestației la executare abia la data de 18.04.2016.
În plus, în ceea ce privește motivul împiedicării exercițiului dreptului procedural, se constată că debitorilor contestatori li s-au comunicat actele de executare silită la adresa de domiciliu indicată în contractul de credit nr…. din data de …, pe care l-au încheiat cu ….
Cu privire la schimbarea ulterioară a domiciliului contestatorilor, în lipsa unor reglementări speciale, instanța va face aplicarea dispozițiilor generale, cuprinse în art. 172 C.pr.civ., reținând că era în sarcina contestatorilor de a aduce la cunoștință cocontractantului modificările intervenite cu privire la adresa lor de domiciliu, obligație pe care cei doi însă nu au îndeplint-o.
Prin urmare, a invoca necomunicarea actelor de executare la o altă adresă decât cea menționată în contractul de credit ce reprezintă titlu executoriu în prezenta, deși se constată neîndeplinite cerințele art. 172 C.proc.civ., în condițiile în contestaorii însăși nu și-au indicat anterior o schimbare a domiciliului nu demonstrează buna-credință în exercițiul drepturilor procesuale.
Față de cele de mai sus, instanța constată că, nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru repunerea în termenul prevăzut de art. 715 C.proc.civ., primirea argumentelor contestatorilor echivalând cu înfrângerea regulii de drept nemo auditur propriam turpitudinem allegans, motiv pentru care cererea formulată în acest sens va fi respinsă.
Analizând excepția de de tardivitate a contestației la executare, invocată prin întâmpinare de intimate, instanța reține că la data de 14.01.2016 executorul judecătoresc a comunicat contestatorilor actele de executare îndeplinite împotriva lor, în dosarul execuțional nr. 20/2016, în timp ce contestatorii au formulat prezenta acțiune la data de 15.02.2016.
Instanța reține că potrivit art. 712 alin 1 C.pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Cu privire la termenul în care poate fi formulată contestația la executare, art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ. dispune "contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestată executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării silite sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazul în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării silite și nici somația sau executarea se face fără somație";.
Prin urmare, raportând data promovării prezentei contestații la executare la momentul comunicării somației de executare, se constată că în speță nu a fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de lege, calculat potrivit art. 714 alin. 1 C.pr.civ., intervenind sancțiunea decăderii în conformitate cu art. 185 C.proc.civ.
Instanța constată în plus că în cauză cererea de repunere în termen nu este întemeiată și nici nu s-au invocat și probat împrejurări care să determine întreruperea sau suspendarea termenului în condițiile art. 184 C.proc.civ
Mai mult, se reține, în acest context, că obligația părților de a-si exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre consecințele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului sau în mod echitabil si într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6 paragraf 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
Mai mult, prin decizia civila nr. 235/2003, pronunțată de C C R, publicată în M O nr. 350 din 31.07.2003, s-a stabilit ca instituirea unor termene procesuale servește atât unei mai bune administrări a justiției, cât si necesității aplicării si respectării drepturilor si garanțiilor procesuale ale părților.
În raport de aceste considerente, în temeiul art. 248 rap. la art. 715 alin.1 pct.3 C.pr.civ., instanța va admite excepția tardivității formulării cererii, invocata prin întâmpinare de intimat si va respinge prezenta contestație la executare ca tardiv formulată.
Având în vedere soluționarea prezentei contestații la executare la termenul de astăzi, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite, formulată de contestatori.
| ← Pretentii. Jurisprudență Prejudicii, daune | Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială → |
|---|
