încetare de drept mandat consilier local. . Jurisprudență
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios administrativ Decizie nr. 3194 din data de 26.06.2017
Prefectul nu are obligația de a verifica dacă actele emise de partidul pe a cărui listă a fost ales consilierul local și prin care s-a dispus excluderea din partid, au fost emise cu respectarea Statutului și Regulamentului de Organizare și Funcționare al partidului. Prefectul are doar obligația, ca pe baza acestor înscrisuri, să emită în termen de 30 de zile ordinul prin care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local.
Prin sentința nr. 270 din data de 03.02.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 4300/95/2016, a fost respinsă acțiunea promovată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului, ca nefondată.
Împotriva sentinței nr. 270 din data de 03.02.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 4300/95/2016, a formulat recurs reclamantul X, considerând că hotărârea este vădit nelegala si netemeinica, solicitând ca in baza art. 488 alin. 1 punctele 6 si 8 din Codul de procedura civila sa se admită recursul si să se schimbe în tot hotărârea atacata, in sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul reclamant a susținut că instanța de fond a respins cererea motivând faptul ca este îndeplinita cerința textului de lege, respectiv a art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 care precizează expres ca incetarea de drept a calității de consillier se produce odată cu "pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui lista a fost ales".
Prima instanta a apreciat de asemenea ca Instituția Prefectului nu are datoria sa facă verificări privind rămânerea definitiva a deciziei de excludere si respectiv comunicarea acesteia.
Motivarea instanței nu are acoperire in starea de fapt si de drept așa cum rezulta din documentele de la dosarul cauzei si din prevederile legislației in materie.
Astfel, așa cum a arătat in contestație, in primul rând în emiterea ordinului nu este îndeplinita cerința textului de lege, respective a art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 care precizează expres ca încetarea de drept a calității de consilier se produce odată cu "pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizariei minorităților naționale pe a cărei lista a fost ales".
Precizează că nu a primit nici un fel de adresa sau decizie de la Mișcarea Populara (nici de la filiala locala Aninoasa nici de la Filiala Județeană Gorj a acestui partid) astfel ca din punct de vedere juridic, pentru recurent, aceste acte nu există si deci nu pot sa-si producă efecte juridice.
Al doilea motiv de nelegalitate al Ordinului Prefectului vizează formalismul (si de aici
nelegalitatea si netemeinicia acestuia) cu care a fost adoptat fără sa se observe ca nu a fost
exclus din partid de organul competent (si ca atare, legal, o asemenea excludere nu exista).
O simpla adresa din partea președintelui Organizației Județene nu poate echivala cu un act decizional de excludere din partid care nu i-a fost comunicat niciodată (si ca atare nu-si poate produce efectele juridice).
In Ordin se face vorbire de o hotărâre de retragere a sprijinului politic a P.M.P. Gorj si de o adresa care se refera la pierderea calității de membru de partid, adrese pe care nu le-a primit niciodată pentru a le putea contesta.
Menționează ca nu a fost niciodată convocat la vreo ședința a organizației locale sau județene a P.M.P. Gorj (nici de adunarea generala si nici de biroul permanent local) pentru a lua cunostiinta de acuzațiile care i se aduc si a se putea apăra astfel ca si din acest punct de vedere o decizie de excludere este lovita de nulitate absoluta).
Nu poate fi acceptata justificarea instanței de fond in sensul ca Prefectul nu are obligația să verifice rămânerea definitiva a deciziei de excludere. Crede ca o astfel de interpretare este
nelegala si profund netemeinica.
Este adevărat ca Prefectul Județului nu poate "cenzura" oportunitatea si temeinicia deciziei de excludere, dar sub aspectul ce se refera la (comunicarea către consilierul in cauza a actelor de excludere convocarea acestuia pentru a i se aduce la cunoștința faptele săvârșite si sancțiunile propuse si aplicate, competent organelor care au dispus excluderea si respectarea procedurilor din propriul Statut privind procedura de aplicare a deciziei de excludere) Prefectul avea nu numai dreptul dar si obligația sa verifice actele emise de Organizația P.M.P. Filiala Gorj.
Aceasta susținere a instanței de fond este infirmata chiar de către pârâtă, prin adresa nr. 12736/19.09.2016, transmisa P.M.P. (pagina 28 dosar), însă in mod curios instanța accepta răspunsul de neînțeles primit prin adresa nr. 186/29.09.2016 de la partid.
Decizia de excludere și de retragere a sprijinului politic sunt lovite de nulitate absoluta (fiind așadar lipsite de valoare juridica) având in vedere faptul ca nu i-au fost comunicate, dar si ca ele nu se incadreaza nici in litera si nici in spiritual Statutului P.M.P.
Fata de cele mai sus arătate, a solicitat admiterea recursului in sensul formulat.
Intimata pârâtă Instituția Prefectului a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca temeinică a sentinței.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 223 alin.3 din Codul de procedură Civilă.
Recurentul reclamant a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat să se respingă apărările formulate și argumentele invocate în întâmpinare și, pe cale de consecință, să se admită recursul așa cum a fost formulat.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Curtea menționează că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate așa cum rezultă din art. 488 din Noul Cod de procedură civilă care prevede expres și limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanței de recurs reanalizarea probelor și reevaluarea situației de fapt.
Recursul urmărește verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Examinarea situației de fapt nu este atributul instanței de recurs. Instanța de recurs nu judecă pricina, ci controlează legalitatea hotărârii instanței de fond. Instanța de recurs nu trebuie să se preocupe de situația de fapt, ci numai de problemele de drept, verificările de fapt fiind incompatibile cu structura recursului.
Prin cererea de recurs, recurentul reclamant a apreciat că sentința este nelegală, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și pct. 8 N.C.proc.civ.
În speță, sentința supusă analizei cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, nu cuprinde motive contradictorii și nici străine de natura cauzei, astfel că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din N.C.proc.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ., indicate de recurentul reclamant în cererea de recurs: "Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material";.
Contrar susținerilor recurentului reclamant, hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente.
În baza înscrisurilor comunicate de către Partidul Mișcarea Populară, intimata pârâtă Instituția Prefectului a emis Ordinul nr. 304 din data de 30.09.2016, prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei X, al recurentului reclamant X ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe lista căruia a fost ales și a fost declarat ca vacant a respectivului mandat de consilier local.
Prin contestația formulată împotriva ordinului, recurentul a susținut că ordinul are la bază acte emise de Partidul Mișcarea Populară - Filiala Gorj cu încălcarea Statutului și Regulamentului de organizare și funcționare a partidului și faptul că emitentul ordinului a invocat în mod greșit temeiul legal aplicabil în cauză.
Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali are ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a mandatului de către aleșii locali, a drepturilor și obligațiilor ce le revin în baza mandatului încredințat. Prin art. 9 alin. 2 sunt stabilite expres de lege situațiile în care are loc încetarea de drept a mandatului de ales local înainte de expirarea duratei normale de exercitare.
Printre aceste situații este și aceea de la art. 9 alin. 2 lit. h1, respectiv pierderea calității de membru al partidului politic, sau al organizației minorităților naționale, pe a cărei listă a fost ales. Referitor la acest caz de încetare de drept a calității de consilier local înainte de expirarea datei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic, acesta este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Constituție potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor.
Având în vedere adresele nr. 181 din 09.09.2016 și nr. 186/28.09.2016 emise de Partidul Mișcarea Populară, prin care s-a confirmat pierderea definitivă, de către reclamant a calității de membru al acestui partid, pe lista căruia a candidat și a fost ales consilier local, intimata pârâtă a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 393/204, emițând Ordinul nr. 304/30.09.2016 prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei X, al reclamantului ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe lista căruia a fost ales și a fost declarat ca vacant a respectivul mandat de consilier local.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 393/2004 prefectul are obligația de a emite ordinul prin care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local sau județean, în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau județean a fost ales, privind pierderea calității de membru a consilierului local în cauză
Susținerile recurentului reclamant în sensul că prefectul avea obligația de a verifica dacă actele emise de partidul pe a cărui listă a fost ales și prin care s-a dispus excluderea sa din partid, au fost emise cu respectarea Statutului și Regulamentului de Organizare și Funcționare al partidului, nu pot fi reținute, prefectul având doar obligația, ca pe baza acestor înscrisuri, să emită în termen de 30 de zile ordinul prin care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local. Aceste motive nu au suport și susținere legală, întrucât textul imperativ al legii statutului aleșilor locali nu prevede și nu impune aceasta ca o condiție a emiterii ordinului prin care se constată încetarea de drept a mandatului.
Termenul imperativ de emitere a ordinului în 30 de zile de la data primirii sesizării partidului nu implică și verificarea de către prefect a oportunității documentelor emise de partidul pe a cărei listă a candidat, iar textul de lege nu impune o cenzurare de către prefect a sesizării partidului și a deciziilor emise de acesta, statutul partidului și regulamentele interne fiind obligatorii și opozabile doar membrilor acestuia.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, aspectele de nelegalitate a respectivelor acte, nu puteau fi verificate în acest cadru procesual. Aceste aspecte rezultă și din Decizia nr. 530/2013 a Curții Constituționale, prin care s-a reținut că instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei cereri prin care se contestă sancțiunea excluderii din partid, urmează să analizeze respectarea normelor statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii și să verifice dacă dreptul părții la apărare și la opinie a fost efectiv asigurat. Reclamantul nu a formulat o astfel de cerere nici în cauza pendinte și nici nu a făcut dovada că ar fi promovat o astfel de acțiune în fața unei alte instanțe.
Instanța de fond a reținut faptul că susținerea recurentului reclamant, în sensul că prin Decizia nr. 4/09.09.2016 emisă de Partidul Mișcarea Populară - Filiala Gorj i s-ar fi retras doar sprijinul politic și nu ar fi fost exclus din partid, este contrazisă chiar de conținutul respectivei decizii, care la art. 1 prevede "retragerea sprijinului politic și excluderea din rândul organizației Partidului Mișcarea Populară Filiala Gorj";, precum și de adresa nr. 186/28.09.2016, prin care președintele PMP - Filiala Gorj, confirmă că reclamantul și-a pierdut definitiv calitatea de membru al partidului.
Argumentele recurentului reclamant aduse în sprijinul motivului de recurs referitor la interpretarea probelor, demonstrează nu numai faptul că nu sunt în concordanță cu cerințele motivelor de nelegalitate, ci evidențiază nemulțumirea recurentului sub aspectul în care instanța a înțeles să interpreteze materialul probator administrat în cauză, care excede competenței instanței de recurs, astfel că se impune respingerea de plano a criticilor de netemeinicie, care nu satisfac exigențele impuse de art. 488 N.C.proc.civ., respectiv de cale extraordinară de atac, care instituie un control de legalitate a hotărârii recurate.
Curtea menționează că în acest cadru procesual nu pot analizate susținerile recurentului referitoare la încălcarea prevederilor art. 23 din Statutul Partidului Mișcarea Populară, Filiala Gorj, de către conducerea organizației, respectiv că nu ar fi luat cunoștință de decizia de excludere din partid și implicit nu și-ar fi exercitat dreptul de a contesta.
Curtea constată că în mod corect tribunalul reținut că ordinul este legal emis, prefectul aplicând dispozițiile legale incidente la starea de fapt, respectiv dispozițiile art. 12 alin. 3 raportat la dispozițiile art. 9 alin. 2 lit. h1 din Legea nr. 393/2004.
Trebuie menționată și Decizia nr. 45/12.06.2017 pronunțată în dosarul nr. 863/1/2017 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit că " Dispozițiile art. 9 alin. (3) și (4) și art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situația pierderii de către consilierul local sau județean a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competența exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă";.
Susținerile recurentului reclamant din cererea de recurs nu pot fi primite pentru că sunt corecte argumentele aduse de instanța de fond, bazate pe starea de fapt stabilită în urma tuturor probelor administrate și pe dispozițiile legale aplicabile.
Analizând argumentele instanței de fond, Curtea reține că acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicări și interpretări a dispozițiilor legale, nefiind incidente dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă.
Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, recursul declarat a fost respins ca nefondat.
| ← Contestaţie în anulare. motivul prevăzut de art. 503 alin.1... | încetare acordul-cadru de prestare servicii de pază. invocare... → |
|---|
