Indemnizaţie lunară reparatorie acordată în baza Legii nr. 341/2004. Calcul.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 125/R din data de 30.01.2013
Potrivit art. 15 din Legea nr. 287/2010, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei, însă împrejurarea că Legea nr. 287/2010 nu mai folosește sintagma de "salariu mediu brut";, ci pe aceea de "câștig salarial mediu brut"; nu înseamnă că indemnizațiile cuvenite reclamanților trebuie stabilite prin raportare la salariul aferent anului 2010, în contextul în care cele două noțiuni sunt echivalente, ambele desemnând indicatorul de referință utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Prin sentința civilă nr. 2745 din 25.09.2012, pronunțată de Tribunalul Mureș în dos. nr. 2026/102/2012 s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții P. A. M. și B. V. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș și s-a dispus obligarea pârâtei la plata în favoarea fiecărui reclamant a sumei lunare de 193 lei, cu titlu de diferență de indemnizație lunară reparatorie, pentru perioada februarie-decembrie 2011 și actualizarea sumelor menționate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe și până la plata integrală a debitului.
Prin aceeași sentință s-au respins ca nefondate celelalte pretenții formulate de reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin acțiunea introductivă reclamanții P. A. M. și B. V. au solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Mureș la plata sumelor reținute nelegal din indemnizația reparatorie aferentă lunilor ianuarie - decembrie 2011, în cuantum de 193 lei lunar, cu titlu de drepturi cuvenite și neachitate, precum și indexarea acestor sume cu indicele de inflație, pentru fiecare lună, corespunzător coeficientului de inflație comunicat de autoritatea competentă, plata unei sume de 500 lei pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune morale și plata unei sume de 100 lei pe zi, cu titlu de daune cominatorii, pentru fiecare zi calendaristică, socotită de la data soluționării cauzei și până la efectuarea plății integrale a sumelor datorate .
Instanța de fond a mai reținut că reclamanților, în calitate de beneficiari ai prevederilor Legii nr. 341/2004, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 4 din această lege, li se cuvenea pentru anul 2011 o indemnizație calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului 2011, în sumă de 2.022 lei, acesta fiind anul pentru care se face plata și nu prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului 2010, cum a procedat pârâta.
Faptul că prin art. 15 din Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 s-a prevăzut că, "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei"; , fără a se mai folosi termenul din Legea nr. 341/2004, respectiv "salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat";, nu poate duce la acceptarea concluziei pârâtei că trebuie păstrate în plată indemnizațiile stabilite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului 2010, respectiv Legea nr. 12/2010, cele două noțiuni fiind echivalente.
S-a reținut de asemenea că în acest sens s-a pronunțat și legiuitorul prin adoptarea OUG nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. În cuprinsul articolului unic se prevede că sintagma "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" se înlocuiește cu sintagma "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Deși înlocuirea sintagmelor potrivit celor de mai sus este prevăzută în cuprinsul articolului unic doar în privința dispozițiilor din Cap. IV al Legii nr. 329/2009, totuși, din însăși denumirea actului normativ și din expunerea de motive, reiese fără dubiu intenția de a echivala cele două sintagme în domeniul tuturor actelor normative din domeniul muncii și protecției sociale, inclusiv în cazul Legii nr. 341/2004.
Față de cele reținute anterior, tribunalul a admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat pârâta la plata în favoarea acestora diferențelor de indemnizație reparatorie în sumă de 193 lei lunar, pentru perioada februarie 2011-decembrie 2011, sume ce vor fi indexate în funcție de rata inflației. Pentru luna ianuarie 2011 instanța a respins pretențiile ca neîntemeiate, în contextul în care reclamanții au recunoscut în cuprinsul acțiunii că au primit drepturile cuvenite.
Cu privire la petitul privind obligarea pârâtei la plata sumei de 500 lei, reprezentând daune morale instanța a constatat că prin calcularea greșită de către pârâtă a cuantumului indemnizației reparatorii li s-au produs reclamanților doar daune materiale, reparate prin admiterea primului capăt de cerere, nu și daune morale.
De asemenea a fost respins și petitul privind obligarea pârâtei la plata unei sume de 100 lei pe zi, cu titlu de daune cominatorii, pentru fiecare zi calendaristică socotită de la data soluționării cauzei și până la efectuarea plății integrale a sumelor datorate, deoarece în speță este vorba de o obligație de a da (plata unor sume de bani), susceptibilă de a fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite și nu de o obligație de a face sau de a nu face.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta și a solicitat casarea integrală a sentinței atacate și în consecință respingerea acțiunii introductive ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 341/2004, indemnizațiile prevăzute de acest act normativ s-au calculat prin aplicarea unui coeficient asupra salariului mediu brut lunar utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, până în decembrie 2010.
S-a mai arătat că în textul Legii nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011 nu se mai regăsește indicatorul "salariul mediu brut";, ci "câștigul salarial mediu brut";, a cărui valoare pentru anul 2011 este de 2022 lei.
În aceste condiții, în opinia pârâtei, pentru persoanele ale căror drepturi, începând cu luna ianuarie 2011, au fost condiționate de valoarea salariului mediu brut, aceste drepturi nu au putut fi modificate sau actualizate, întrucât ultimul "salariu mediu brut"; comunicat oficial a fost de 1836 lei, stabilit prin Legea nr. 12/2010.
Pârâta a mai invocat faptul că reclamanții au solicitat aplicarea coeficientului de 1,10 la "câștigul salarial mediu brut"; și nu la "salariul mediu brut";, așa cum prevede legea nr. 341/2004, ceea ce ar însemna o modificare sau o adăugare la lege.
În drept s-au invocat prevederile art. 304 pct. 4, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Reclamanții nu au formulat întâmpinare față de recursul declarat de pârâtă.
Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041 și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea a reținut următoarele:
Reclamanții P. A. M. și B. V. sunt beneficiari ai prevederilor Legii nr. 341/2004 - Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.
Conform prevederilor art. 4 alin. 4 din legea menționată, persoanele care au obținut titlurile prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. b pct. 3 din lege, în categoria cărora se includ și reclamanții, beneficiază de o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiul acestei indemnizații fiind recunoscut numai dacă persoanele respective au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În cursul anului 2011 indemnizațiile cuvenite reclamanților s-au calculat prin aplicarea coeficientului de 1,10 asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului 2010.
Pârâta a invocat faptul că a procedat în acest mod întrucât Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 este ultimul act normativ care a precizat valoarea salariului mediu brut, iar Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nu mai folosește indicatorul de "salariu mediu brut";, ci pe acela de "câștig salarial mediu brut";.
Într-adevăr, potrivit art. 15 din Legea nr. 287/2010, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei, însă împrejurarea că Legea nr. 287/2010 nu mai folosește sintagma de "salariu mediu brut";, ci pe aceea de "câștig salarial mediu brut"; nu înseamnă că indemnizațiile cuvenite reclamanților trebuie stabilite prin raportare la salariul aferent anului 2010, în contextul în care cele două cele două noțiuni sunt echivalente, ambele desemnând indicatorul de referință utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că Legea nr. 341/2004 face trimitere la indicatorul de referință utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, or în aceste condiții indemnizațiile cuvenite reclamanților pentru anul 2011 nu pot fi calculate prin raportare la indicatorul de referință utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2010.
Prin urmare, instanța de recurs a apreciat că în mod corect a reținut instanța de fond că sunt fondate pretențiile formulate de reclamanți vizând obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești constând în diferențele dintre indemnizația lunară cuvenită și cea acordată.
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, Curtea a reținut că sentința atacată este legală, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4, 8 și 9 Cod procedură civilă și în consecință în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul dedus judecății a fost respins ca nefondat.
| ← Legea nr. 221/2009. Art. 5 lit. b – sferă de reglementare | Mărturie mincinoasă. Retragerea mărturiei mincinoase.... → |
|---|
