Invenţie. Drepturi băneşti cuvenite inventatorilor. Contract încheiat cu titularul brevetului. Opozabilitate faţă de succesorul în drepturi
| Comentarii |
|
Legea nr. 64/1991, republicată II, art. 32
H.G. nr. 103/2004, art. 1, art. 15 C. civ., art. 969 C. proc. civ., art. 10
în condiţiile în care recurenta a fost înfiintată ca urmare a reor-
ganizării fostei companii, aceasta s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile ce decurg din raporturile juridice ale companiei cu tertii, inclusiv cel cu autorul reclamantului.
9 7
Prin urmare, nu poate invoca faptul că nu a încheiat un contract cu autorul reclamantului, fiindu-i opozabil contractul încheiat de predecesoarea sa.
Recurenta nu se poate apăra prin invocarea dispoziţiilor legale care îi conferă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei, întrucât în litigiul de faţă se pune problema onorării obligaţiilor titularului brevetului, ca cesionar, faţă de inventatori, ca cedenţi, potrivit contractului încheiat în condiţiile Legii nr. 64/1991.
I.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 1523 din 13 februarie 2009, nepublicată
Prin cercrca înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 9 ianuarie 2008, reclamantul l.G.D. a chemat în judecată pe pârâţii C.E. Craiova şi SM P., solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâţilor să-i plătească drepturile băneşti aferente calităţii de inventator al autorului său I.G., pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2007.
In motivarea cererii, s-a arătat că reclamantul este singurul moştenitor al lui I.G., coautor al invenţiei „Cupă pentru excavator” şi că pârâtele, deşi continuă să folosească invenţia, refuză să plătească drepturile aferente.
Prin sentinţa civilă nr. 52/31 martie 2008, pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia civilă, s-a respins excepţia lipsei competenţei teritoriale invocate de către pârâte şi, admiţându-se excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, s-a respins acţiunea.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa a avut în vedere următoarele motive:
Competenţa de soluţionare a cauzei îi aparţine, întrucât drepturile solicitate izvorăsc dintr-un contract, iar, conform art. 10 C. proc. civ., este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executare.
Prin contractul nr. 3/2002 încheiat între CN L.O. Târgu Jiu, E.M.C. Rovinari şi autorii invenţiei, între care şi autorul reclamantului, s-au stabilit drepturile cuvenite autorilor şi perioada pe care se acordă.
In urma reorganizării CN L.O. SA prin H.G. nr. 103/2004, s-a înfiinţat pârâta C.E. Craiova, având ca subunitate a sa cealaltă pârâtă chemată în proces.
Intre pârâte şi reclamant sau autorul său nu s-a încheiat un contract pentru plata drepturilor de autor, iar contractul încheiat între antecesorul reclamantului şi CN L.O. Târgu Jiu nu Ic este opozabil; aceasta cu atât mai mult cu cât din conţinutul său nu rezultă că CN L.O. s-a obligat să plătească drepturi de autor pentru toate unităţile miniere ce intrau în componenţa sa la acea dată, inclusiv cele care au intrat în componenţa pârâtei.
în lipsa unui contract, reclamantul nu poate solicita plata drepturilor de către pârâtă, întrucât titular al brevetului de invenţie este CN L.O. Târgu Jiu, care, conform art. 32 din Legea nr. 64/1991, are dreptul exclusiv de a exploata invenţia pe toată durata sa.
Prin urmare, pârâtele nu au încălcat un drept al reclamantului.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei primei instanţe a fost admis prin decizia civilă nr. 217/18 iunie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, Secţia civilă, prin care s-a dispus desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul Gorj.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa de apel a avut în vedere următoarele motive:
Reclamantul este singurul moştenitor al lui I.G., iar acesta a fost autorul invenţiei pentru care se solicită plata drepturilor aferente, alături de alţi doi colaboratori.
La data de 19 mai 1999, între fosta CN L. Oltenia, în calitate de cesionar şi autorii invenţiei, în calitate de cedenţi, s-a încheiat contractul nr. 3333, prin care autorii transmiteau dreptul la eliberarea brevetului şi folosirea invenţiei.
Contractul s-a încheiat pe o perioadă de 20 de ani şi din anul 2000 CN L. Oltenia a folosit invenţia la o serie de exploatări miniere, a obţinut eficienţă, dar a refuzat să acorde drepturile de autor în procent de 30% în primul an de folosire al invenţiei şi 20% în următorii ani.
Pârâtele au continuat să folosească invenţia în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2007 la exploatările miniere şi au calitatc procesuală pasivă, deoarece C.E. Craiova a fost înfiinţat ca urinare a reorganizării fostului CN L. Oltenia, prin divizare, în baza H.G. nr. 103/29 ianuarie 2004.
împotriva deciziei de apel a formulat cerere de recurs pârâta SC C.E. Craiova SA, criticând-o pentru următoarele motive care se circumscriu dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
1. Potrivit art. 969 C. civ., convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, iar între recurentă şi I.G. nu s-a încheiat niciun contract prin care să se oblige la plata contravalorii drepturilor de inventator.
2. Inventatorul nu poate solicita drepturile patrimoniale întemeiate pc brevetul de invenţie, dcoarece art. 32 din Legea nr. 64/1991 prevede că titularul brevetului are dreptul exclusiv de a exploata invenţia pc întreaga sa durată.
Analizând decizia de apel în raport de criticile formulate, înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru motivele ce succed:
1. Recurenta susţine că, întrucât nu a încheiat contract cu autorul reclamantului, nu îi revine obligaţia de a plăti drepturile băneşti aferente folosirii invenţiei al cărei coautor este acesta.
Instanţa de apel a reţinut, aspect necontestat pe calea recursului, că recurenta C.E. Craiova a fost înfiinţată ca urmare a reorganizării fostei Companii Naţionale a Lihnitului Oltenia SA, prin divizare, în baza
H.G. nr. 103/2004.
S-a mai reţinut de instanţa de apel, ca situaţie de fapt, că la data de 19 mai 1999, între fosta CN L. Oltenia, în calitate de cesionar şi autorii invenţiei, în calitate de cedenţi, s-a încheiat contractul nr. 3333, prin carc autorii transmiteau dreptul la eliberarea brevetului şi folosirea invenţiei; contractul s-a încheiat pe o perioadă de 20 de ani şi din anul 2000 CN L. Oltenia a folosit invenţia la o serie de exploatări miniere, a obţinut eficienţă, dar a refuzat să acorde drepturile de autor în procent de 30% în primul an de folosire al invenţiei şi 20% în următorii ani; pârâtele au continuat să foloscască invenţia în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2007 la exploatările miniere.
Recurentei îi este opozabil contractul încheiat cu autoarea sa, în condiţiile art. 15 din H.G. nr. 103/2004. Acest text legal prevede că societăţile înfiinţate potrivit art. 1 alin. (1) din aceeaşi hotărâre de Guvern vor prelua toate drepturile şi îşi vor asuma toate obligaţiile aferente societăţilor comerciale indicate în textul legal şi ale minelor, carierelor şi exploatărilor miniere divizate din cadrul Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu şi integrate în entităţile nou-create, subrogându-se în drepturile şi obligaţiile ce decurg din raporturile juridice ale acestora cu terţii, inclusiv în litigiile în curs.
în condiţiile în care recurenta C.E. Craiova a fost înfiinţată ca urmare a reorganizării fostei CN L. Oltenia SA, în temeiul art. 1 din
H.G. nr. 103/2004, aceasta s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile ce decurg din raporturile juridice ale companiei cu terţii, inclusiv cel cu autorul reclamantului.
Prin urmare, partea nu poate invoca faptul că nu a încheiat un contract cu autorul reclamantului, fiindu-i opozabil contractul încheiat de predecesoarea sa.
2. Recurenta nu se poate apăra prin invocarea dispoziţiilor legale care îi conferă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei, întrucât în litigiul de faţă se pune problema onorării obligaţiilor titularului brevetului, ca cesionar, faţă de inventatori, ca cedenţi, potrivit contractului încheiat în condiţiile Legii nr. 64/1991.
Prin decizia de apel s-au făcut referiri detaliate cu privire la contractul încheiat de predecesoarea recurentei, subliniindu-se, totodată, că pârâtele au continuat să folosească invenţia în perioada ianuarie 2007 -decembrie 2007 la exploatările miniere - aspect necontestat de altfel pe calea recursului.
Constatând, prin urmare, că nu sunt fondate criticile formulate, instanţa de apel făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente, din perspectiva art. 304 pct. 9 C. proc. civ., înalta Curte a respins recursul, ca nefondat.
| ← Devoluţiune legală a moştenirii. Nerelevanţa testamentului... | Marcă. Acţiune în contrafacere. Mărfuri importate şi... → |
|---|
