Invocarea propriei culpe nu poate fi motiv de admitere a răspunderii civile delictuale a altei persoane
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 3180/2015 din data de 19.10.2016
INVOCAREA PROPRIEI CULPE NU POATE FI MOTIV DE ADMITERE A RĂSPUNDERII CIVILE DELICTUALE A ALTEI PERSOANE
Potrivit disp.art.1.352 din Codul civil, "Fapta victimei înseși și fapta terțului înlătură răspunderea chiar dacă nu au caracteristicile forței majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, însă numai în cazurile în care, potrivit legii sau convenției părților, cazul fortuit este exonerator de răspundere.";, iar art.1.380 C.civ., prevede că, "În cazurile prevăzute la art. 1.375, 1.376, 1.378 și 1.379 nu există obligație de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseși ori a unui terț sau este urmarea unui caz de forță majoră.";
Astfel, instanța reține în urma coroborării tuturor probelor administrate în ce privește acțiunea principală, că sunt îndeplinite condițiile de exonerare a răspunderii pârâtului, prevăzută de dispozițiile art.1.380, raportat la disp. art. 1.352 Cod Civil, pentru prejudiciile suferite de reclamanți, aceștia fiind ei înșiși responsabili de prejudiciul suferit.
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 3180/2015, pronunțată în dosarul nr. 982/190/2014.
Prin cererea înregistrată la această instanță cu numărul de dosar de mai sus, la data de 29.01.2014, reclamanții-pârâți reconvenționali B.D.I. și S.C.M., împotriva pârâtului-reclamant reconvențional S.T., au solicitat instanței prin sentința ce va pronunța să oblige pârâtul reclamant reconvențional să achite următoarele sume de bani: în privința reclamantului pârât reconvențional B.D.I., suma de 8.700 lei, din care: 5.000 lei contravaloarea bovinei; 1.500 lei c/v vițelului nefătat; 200 c/v medicamente; 2.000 lei daune morale pentru suferința pricinuită; în privința reclamantului pârât reconvențional S.C.M., suma de 1.100 lei, din care: 100 lei medicamente și 1.000 lei daune morale pentru suferința cauzată; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, în primăvara anului 2014, reclamantul pârât reconvențional BDI a făcut o înțelegere cu consăteanul acestuia numitul A.I., pentru a-i permite să-și pășuneze vaca pe terenul acestuia, situat în apropierea locuinței reclamantului pârât reconvențional.
În dimineața zilei de 12.05.2013, a dus vaca pe terenul respectiv, la pășunat, iar în jurul orelor 10,30, a fost anunțat de către un vecin, A., care locuiește în imediata vecinătate a terenului, despre faptul că mai multe familii de albine au atacat vaca, aceasta neputând să fugă întrucât era legată cu un lanț care îi oferea libertate de mișcare restrânsă, asta deși reclamantul pârât reconvențional știa că vaca sa era legată la o distanță suficient de mare de stupii de albine, pentru a nu deranja în vreun fel albinele. De altfel, cunoștea faptul că pârâtul reclamant reconvențional S.T. și-a amplasat stupina pe același teren, cu acordul proprietarului A., cu două zile în urmă, întrucât l-a apelat telefonic și l-a informat despre amplasarea stupinei, solicitându-i să nu ducă vaca pentru o zi la pășunat pe teren, până se obișnuiesc albinele cu noul loc. Reclamantul pârât reconvențional arată că a fost de acord și nu a dus vaca pe teren timp de două zile, tocmai pentru a evita orice incident neplăcut, ducând-o doar în cea de-a treia zi de la discuția cu pârâtul reclamant reconvențional S.
După ce vecinul A. i-a spus despre atacul albinelor asupra vacii sale, a alergat imediat la fața locului însoțit de fiica acestuia, M. și ginerele său, S.C., unde a găsit vaca la pământ, acoperită în întregime de albine. Ulterior a dezlegat lanțul și a ajutat vaca să se ridice, aceasta luând-o imediat la fugă, fiind orbită de mulțimea de albine care se aflau pe ea, a răsturnat doi stupi, după care albinele au atacat-o din nou.
La fața locului au venit și vecinii A.A.A. și soția acestuia A., cu toții depunând eforturi să salveze vaca, însă singurul mod în care au reușit a fost să o tragă cu mașina, cu ajutorul numitului A.I..
Reclamantul pârât reconvențional B. arată că toți cei prezenți la incident au suferit cu multiple înțepături de albine, iar ulterior și-a pierdut cunoștința, trezindu-se mai târziu, în Salvare, fiindu-i foarte rău și neputând respira, i s-a pus masca de oxigen. Odată cu acesta au fost transportați la spital și A.A. și soția acestuia, întrucât fuseseră și ei înțepați de albine.
Cu toții au fost internați la Spitalul Județean din B., unde s-au efectuat analize, iar seara au solicitat să fie externați, asumându-și răspunderea pentru externare.
Reclamantul pârât reconvențional B. învederează instanței că din pricina înțepăturilor a suferit de dureri de cap intense, iar timp de o săptămână nu a avut posibilitatea de a mânca și nici dormi și timp de două săptămâni fiind în imposibilitate să-și desfășoare, în condiții normale, activitățile gospodărești și cotidiene. Medicamentele l-au costat 100 lei, acesta arătând că a cumpărat medicamentele și pentru A.A., tot în valoare de 100 lei.
În ceea ce privește vaca, în cursul aceleași zile, a fost anunțat medicul veterinar din comună, care a depus toate eforturile pentru a o salva, dar nu a reușit, aceasta decedând din cauza nenumăratelor înțepături ale albinelor. Deși reclamantul pârât reconvențional B. a încercat să valorifice cadavrul bovinei, pentru a micșora pierderile, a fost refuzat de abatoare, din cauza toxinelor din veninul de albine infiltrat în corpul animalului. Singurul loc unde a fost acceptat cadavrul fiind la SC M&B SRL, pentru furajare larve de muscă pentru pescuit după cum rezultă și din scriptul eliberat de acesta societate sub seria MS nr.011128/13.05.2013. Reclamantul pârât reconvențional B. arată faptul că nu a primit nicio sumă de bani de la această societate pentru cadavrul bovinei, însă a acceptat această modalitate de a se debarasa, întrucât incinerarea acesteia l-ar fi costat aproximativ 500 lei.
Reclamantul pârât reconvențional B. mai arată faptul că vaca era gestantă, vițelul urmând a fi fătat peste circa o lună de la incident, iar decesul acesteia a determinat și decesul vițelului, cu toate eforturile medicului veterinar de a-l salva.
În ceea ce privește solicitările aferente prejudiciilor cauzate, reclamantul pârât reconvențional B. consideră că pârâtul reclamant reconvențional S.T. se impune a fi obligat la plata sumei de 5.000 lei reprezentând contravaloarea vacii decedate și 1.500 lei contravaloarea vițelului, iar pentru suferințele cauzate de multiplele înțepături de albine, care au determinat migrene continue timp de două săptămâni, lipsă de apetit și dificultăți de somn, precum și dureri, solicită a fi obligat pârâtul reclamant reconvențional la plata daunelor morale în cuantum de 2.000 lei.
În privința reclamantului pârât reconvențional S., arată faptul că, urmare a multiplelor înțepături suferite în incident, în încercarea de a salva vaca socrului acestuia, întrucât s-a simțit foarte rău, prezentând febră, frisoane și vărsături, stare care s-a agravat pe timpul nopții, în dimineața zilei următoare soția acestuia l-a transportat la Spitalul Județean din Tg.M., unde a fost internat până în data de 14.05.2013, iar ulterior a fost nevoit să obțină concediul medical timp de o săptămână, din 15 până în 21 mai 2013. Condiții în care înțelege să solicite obligarea pârâtului reclamant reconvențional la plata sumei totale de 1.100 lei, din care 100 lei medicamentele achiziționate și 1.000 lei daune morale.
Reclamanții pârâți reconvenționali arată faptul că au încercat să ajungă la o înțelegere cu pârâtul reclamant reconvențional S., invitându-l la mediere, însă urmare a discuțiilor, părțile au concluzionat că nu doresc o astfel de rezolvare a litigiului. Totodată, arată faptul că nu s-a ajuns la o înțelegere cu pârâtul reclamant reconvențional S., întrucât acesta nu se consideră responsabil de prejudiciul material și moral cauzat de albinele proprietatea sa, considerând că bovina ar fi fost legată la o distanță prea mică față de stupină.
Reclamanții pârâți reconvenționali învederează instanței faptul că, urmare a demersurilor întreprinse ulterior incidentului, au aflat faptul că pârâtul reclamant reconvențional S. nu a respectat reglementările legale în materia apiculturii, neavând aprobare de la primăria din comună pentru staționarea stupilor, nici aviz de la DSV BN și nici nu a avut pază la stupi, care să aibă antidot pentru veninul de albine, care s-ar fi impus să intervină în orice incident, pentru a limita efectele veninului de albină.
În drept s-au invocat prevederile art.1375, art.1377 C. civ., art.194 și urm. C.pr.civ.
În probațiune, dosarului cauzei au fost anexate înscrisuri (f.7-19) și, de asemenea, s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu martorii: A.A. și A.A., efectuarea unei adrese la Postul de Poliție M. pentru a comunica, în copie conformă cu originalul, toate actele din lucrarea nr.239318/61/13.06.2013.
Legal citat, pârâtul-reclamant reconvențional S.T. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională pe care le-a depus la dosarul cauzei la data de 17.03.2014 împreună cu înscrisuri anexe (f.31-481) prin care a solicitat respingerea acțiunii introductive în baza dispozițiilor art. 1352 raportat la art. 1380 Cod Civil, ca fiind neîntemeiată și admiterea cererii reconvențională obligând pe pârâtul reconvențional B.D.I. la plata sumei de 7.800 lei, din care 3.000 lei contravaloarea a 6 familii de albine, 1.200 lei contravaloarea a 6 lăzi (stupi) de albine și 3.600 lei contravaloarea producției anului 2013 pentru cei 6 stupi distruși; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat și taxă de timbru.
În motivare s-a arătat că acțiunea este total neîntemeiată prin prisma dispozițiilor art. 1352 cod civil (fapta victimei sau a terțului) raportat la dispozițiile art. 1380 Cod Civil privitoare la cauzele de exonerare a răspunderii pentru cazurile prevăzute de dispozițiile art. 1375-1379 Cod Civil, pe care își întemeiază reclamantul pârât reconvențional acțiunea.
La data de 05.05.2013 pârâtul reclamant reconvențional s-a întâlnit cu numitul A.I., din localitatea O., comuna M., pentru a-i accepta solicitarea de a-și așeza stupii pe un teren proprietatea acestuia, pentru o perioadă de cca. două săptămâni în pastoral la salcâm. Astfel, acesta s-a deplasat la terenul situat la ieșirea din sat, lângă casa proprietatea lui G.A. și terenul fiind în pantă a stabilit că-și va așeza stupii în partea de jos a acestuia, chiar lângă gardul lui G.A.. Ulterior, l-a întrebat pe acesta dacă este de acord și dacă vrea să supravegheze el stupina cele două săptămâni, pentru câteva borcane de miere. G.A. a discutat și cu soția și au fost de acord spunându-i pârâtului reclamant reconvențional că au un câine bun care-i anunță pentru orice mișcare prin zonă, convenind ca în data de 10.05.2013 să aducă stupii pe acest teren. În cealaltă parte a terenului era legată o vacă, la cca. 80-100 m de locul stabilit pentru stupină și numitul A.I. i-a spus pârâtului reclamant reconvențional că probabil este vaca lui B.D. care a lucrat terenul în anul 2012, dar fiind certați și nu i-a mai dat voie să folosească terenul, numai că la intervenția unui nepot de-al său i-a acceptat să pășuneze vaca pe marginea terenului până când îl va da cuiva pentru cosit, terenul având o suprafață de 0,80 ha. După aceste discuții A.I. l-a rugat pe G.A. să-l anunțe pe B.D. ca din ziua când stupii vor fi aduși pe teren să nu ducă vaca la pășunat în zonă. În 10.05.2013, dimineața, pe la ora 4,00, a dus stupii pe terenul lui A.I., i-a așezat pe lângă gardul lui G.A. în formă de careu, iar în jurul orei 8,00, când a terminat de descărcat stupii, G.A. a propus să se deplaseze împreună la B.D. pentru a-l anunța de amplasarea stupilor, însă acesta nu era acasă, fiind plecat cu căruța împreună cu soția lui la târg în localitatea Milaș, moment în care G.A. a zis că și el are de mers la târg la M. împreună cu soția sa și îl anunță să nu mai ducă vaca la pășunat pe terenul lui A.I..
În aceeași zi, după câteva ore, pârâtul reclamant reconvențional l-a sunat pe G.A. să se informeze dacă a fost anunțat, B.D. confirmându-i că nu va mai duce vaca în acea zonă.
În data de 12.05.2013, ora 10,00 pârâtul reclamant reconvențional arată că a fost anunțat de fiica lui B.D. să se deplaseze urgent la stupină pentru că vaca a răsturnat câțiva stupi și este căzută jos lângă stupii răsturnați, iar ei nu pot să o scoată din zona pentru că sunt foarte multe albine ieșite din stupi.
În momentul în care a ajuns la stupină, după cca. 50 de minute de la primirea telefonului, vaca era dusă acasă la B.D. fiind ajuns și medicul veterinar care o trata. După unele discuții întreprinse la casa lui B.D., pârâtul reclamant reconvențional s-a dus la stupină, unde erau 6 stupi răsturnați, desfăcute lăzile și toate albinele moarte din acele lăzi din cauză că au aruncat apă cu gălețile (500-600 litri) peste ele. Când pârâtul reclamant reconvențional a dorit să afle ce s-a întâmplat i s-a spus că în dimineața acelei zile, B.D. a fost văzut că vine cu vaca la pășunat pe terenul lui A.I., deși a promis că nu duce vaca pe acel teren cât timp sunt albinele acolo. Deși i s-a propus să ducă vaca într-un anumit loc de pe teren, mai departe de stupi, B.D. nu a acceptat spusele lui G.A. și a legat vaca în fața stupilor, la o distanță de cca. 20-25 m de latura cea mare a careului, cu un lanț care avea o lungime de 15-20 m, cam pe la mijlocul careului format de stupi, strigând răspicat către G.A. că el leagă vaca unde vrea el și a plecat spre casă, după ce a bătut țărușul în pământ. Lanțul fiind lung de 15-20 m a permis ca vaca să ajungă foarte aproape de stupi deranjând albinele după care acestea au înțepat-o. La ora când a legat B.D. vaca în fața stupilor zburau puține albine, dimineața fiind aerul mai rece, dar după ce se încălzește aerul, în jurul orelor 09-10, se intensifică zborul albinelor. În jurul orei 9,00 soția lui G.A. a plecat la biserică, iar după vreo 30-40 minute G.A. a auzit câinele lătrând foarte agitat în direcția stupilor. Când s-a dus să vadă ce se întâmplă acolo, vaca era căzută peste câțiva stupi răsturnați și nu se mai putea ridica de jos, iar el a anunțat repede pe B.D. să vină cu cineva din vecini să scoată vaca din zonă.
Față de cele invocate pârâtul reclamant reconvențional apreciază că incidentul înțepării vacii și implicit a decesului acesteia se datorează culpei exclusive a reclamantului pârât reconvențional B.D.I., fiind îndeplinite condițiile de exonerare de răspundere a pârâtului reclamant reconvențional prevăzut de dispozițiile art. 1380 raportat la art. 1352 Cod Civil cu privire la ambii reclamanți.
În ce privește contravaloarea vacii care era gestantă apreciază că este mult exagerată, fără a putea evalua separat vițelul care nu era născut, iar predarea ei la abator a fost plătită cu suma de cel puțin 10 lei/Kg carcasă, după cum a comunicat pârâtului reclamant reconvențional chiar fiica reclamantului pârât reconvențional B., însă cunoscând pe șeful abatorului au întocmit, probabil, acte de predare fără bani.
În ceea ce privește înscrisul depus de reclamanții pârâți reconvenționali cu privire la predarea vacii, pârâtul reclamant reconvențional opinează că nu este un document justificativ al predării la abator, ci doar unul de transport, astfel că nu poate fi luat în considerare. Pârâtul reclamant reconvențional mai arată că i-a oferit reclamantului B. posibilitatea de valorificare a vacii sacrificate în prezența medicului la abatorul din O.B. la prețul de 10 lei/kg, carcasă, dar a refuzat această posibilitate spunând că același preț îl obține și de la abatorul unde îl cunoaște pe administrator.
În ceea ce privește cererea reconvențională consideră pârâtul reclamant reconvențional că este admisibilă în baza dispozițiilor art. 1349 alin.(l) și (2) Cod Civil raportat la dispozițiile art. 1357 Cod Civil și art. 1375 Cod Civil
În congruență cu valoarea pretențiilor pârâtului reclamant reconvențional acesta a depus la dosarul cauzei adresa S.C.A. de gr. I A.M. B., din care rezultă că prețul de achiziție a unei familii de albine este de 500 lei, iar a unei lăzi (cutii) de 200 lei pentru o ladă.
În ce privește producția de miere aceasta era de cca.30 Kg pe familie de albine, iar prețul unui kg. de miere era de 20 lei/kg.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205, 209 și 453 Cod Procedură Civilă, ale art. 1349, 1357 și 1375 Cod Civil.
În probațiune, dosarului cauzei au fost anexate înscrisuri (f.3-46) și s-a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii: G.A., G.M. și A.I.
Prin notele de ședință formulate de pârâtul reclamant reconvențional S.T. și depuse la dosarul cauzei la data de 27.03.2015 (f.116-118), acesta a solicitat respingerea acțiunii introductive în baza dispozițiilor art. 1352 raportat la art. 1380 Cod Civil, ca fiind neîntemeiată și admiterea cererii reconvențională obligând pârâtul reconvențional B.D.I. la plata sumei de 7.800 lei, din care 3.000 contravaloarea a 6 familii de albine, 1.200 lei contravaloarea a 6 lăzi (stupi) de albine și 3.600 lei contravaloarea producției anului 2013 pentru cei 6 stupi distruși; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și taxă de timbru.
Pârâtul reclamant reconvențional S.T. arată că, potrivit declarațiilor martorilor, vaca era legată la cca. 15-20 m. de stupi, iar funia cu care era legată vaca era mai lungă decât această distanță.
Astfel, în opinia pârâtului reclamant reconvențional rezultă că incidentul înțepării vacii și implicit a decesului acesteia se datorează culpei exclusive a reclamantului B.D.I., fiind îndeplinite condițiile de exonerare de răspundere a subsemnatului prevăzut de dispozițiile art. 1380 raportat la art. 1352 Cod Civil cu privire la ambii reclamanți și totodată îndeplinite condițiile răspunderii delictuale a reclamantului B.D.I.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii reconvențională, pârâtul reclamant reconvențional reiterează aceleași motive de fapt și de drept invocate în cererea reconvențională depusă la dosarul cauzei la data de 17.03.2014.
La data de 17.04.2015, reclamanții pârâți reconvenționali au depus la dosarul cauzei note scrise prin fax (f.119-121) prin care au reiterat solicitările din acțiunea introductivă și, de asemenea, au solicitat respingerea ca neîntemeiată și nedovedită cererea reconvențională formulată de către pârâtul reclamant reconvențional S.T. cu cheltuieli de judecată.
În congruență cu solicitările și motivarea acțiunii introductive, dar și cu declarațiile martorilor A.A.A. și A.A., reclamanții pârâți reconvenționali consideră că nu trebuiau să ducă vaca la păscut doar pentru o singură zi, respectiv ziua de vineri, fiind de acord cu această solicitare, ducând vaca doar a treia zi din momentul informării.
De asemenea, martorul G.A. a arătat în declarația dată la poliție, faptul că reclamantul B. i-a spus acestuia că nu va duce vaca două-trei zile și o va ține la domiciliu în grădină.
De altfel, în opinia reclamanților pârâți reconvenționali însuși pârâtul reclamant reconvențional arată în mod expres, în răspunsul său la interogator (întrebarea nr .l), că a transmis să nu scoată vaca la pășunat.
În cea de-a treia zi, respectiv în dimineața zilei de 12.05.2013, a dus vaca pe terenul respectiv, la pășunat, pentru ca, în jurul orelor 10,30, să fie anunțat de către un vecinul G.A., că albinele au atacat vaca, deși a priponit vaca la o distanță suficient de mare de stupii de albine, de circa 40-50 metri, tocmai pentru a nu deranja în vreun fel albinele. Lanțul cu care era priponită vaca era de circa 15 metri, după cum au arătat și martorii, astfel că aceasta nu se putea apropia la o distanță destul de scurtă față de stupi, pentru a incomoda în vreun fel albinele și să justifice atacul acestora.
Faptul că toți cei care au încercat să salveze vaca au fost înțepați de albine a fost declarat și de martori, în unanimitate, iar martora A.A. a declarat despre severitatea leziunilor pe care le-au suferit aceștia. După cum a arătat în acțiunea introductivă, reclamantul B. a suferit de dureri intense de cap timp de două săptămâni, datorită înțepăturilor de albine, situate cu preponderență în zona capului și a gâtului, dar și a mâinilor, fapt atestat de către martora A.A..
Reclamanții pârâți reconvenționali arată că pârâtul S. nu i-a informat referitor la alte măsuri de siguranță care s-ar fi impus a fi luate dat fiind faptul că albinele reprezintă un pericol, acesta neavând în preajmă antidot pentru veninul de albine, care s-ar fi impus să intervină în orice incident, pentru a limita efectele veninului de albină, fapt recunoscut de către pârât în răspunsul său la interogator (întrebarea nr.5).
Astfel, deși era obligat ca, în termen de 24 ore de la amplasarea stupinei, pârâtul reclamant reconvențional să amplaseze un panou de identificare a stupinei și să comunice, în scris, consiliului local, locul de amplasare al stupilor, perioada de timp, numărul de familii și datele de contact, pârâtul nu a procedat în acest sens, după cum a recunoscut în finalul declarației date la Postul de Poliție M., deși neîndeplinirea acestor obligații constituie contravenții și se sancționează conform Legii nr.383/2013 - Legea apiculturii. Scriptele depuse în probațiune de către pârât, anexă la întâmpinare și Cerere reconvențională, în opinia reclamanților pârâți reconvenționali nu sunt în măsură să acopere lipsurile, astfel cum sunt prevăzute de lege și cărora pârâtul reclamant reconvențional a omis a le da curs.
Autorizația de stupărit pastoral nr.5/10.05.2013 eliberată de Asociația Crescătorilor de Albine B. a fost pentru "pădurea O."; și nicidecum pentru livadă, unde pârâtul reclamant reconvențional și-a instalat stupina, la o depărtare considerabilă de pădure.
Martorul G.A. nu a fost angajat de către pârâtul reclamant reconvențional să păzească stupii, ci doar i s-a solicitat de către pârât să se mai uite la ei, această aserțiune nefiind altceva decât o nouă încercare a pârâtului de a-și justifica conduita culpabilă. Nici martorul G.A. nu a declarat în acest sens, că ar fi fost angajat de către pârât la paza stupilor și nici chiar pârâtul, în fața organelor de poliție, abia în fața instanței încercând o atare justificare, prin răspunsul său la întrebarea nr.4 din interogator.
În motivare se mai arată că în cursul aceleași zile a fost anunțat medicul veterinar din comună, care a depus toate eforturile pentru a o salva, dar nu a reușit, aceasta murind din cauza nenumăratelor înțepături ale albinelor, iar medicul veterinar a refuzat să elibereze certificat de stare a sănătății animalului, apreciind că datorită veninului albinelor nu era bună de consum, astfel cum rezultă și din declarația martorului A.I..
De asemenea, s-a dovedit prin declarația martorului A.I., care personal a transportat vaca spre TG.M., că fără a primi vreo sumă în schimb cadavrul vacii a fost predat la SC M&B SRL.
După cum s-a dovedit prin declarațiile martorilor, vaca era gestantă, vițelul urmând a fi fătat peste circa o lună de la incident, iar decesul acesteia a determinat și decesul vițelului, cu toate eforturile medicului veterinar de a-l salva, iar contravaloarea unei asemenea vaci este de 5.000 lei, iar a vițelului între 1.000 și 2.000 lei.
Reclamantul pârât reconvențional S., după cum a arătat și în acțiunea introductivă și s-a dovedit prin probatoriul testimonial administrat în cauză, a fost la fața locului la desfășurarea incidentului, iar în încercarea de a salva vaca a suferit multiple înțepături de albine.
Reclamanții pârâți reconvenționali consideră că sunt întrunite cumulativ condițiile art.1375 Cod civil privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale. Pe cale de consecință, pretențiile formulate de către pârât pe calea acțiunii reconvenționale sunt, în opinia reclamanților pârâți reconvenționali atât nefondate, cât și nedovedite.
Dacă nu ar fi fost atacată de către albine, vaca nu ar fi doborât stupii, din probatoriul testimonial administrat reieșind cu prisosință faptul că, urmare a atacului albinelor, vaca a căzut la pământ, iar după ce au reușit să o dezlege, aceasta fiind înnebunită de durerea zecilor de mii de înțepături și orbită, fiind înțepată și în ochi, a luat-o la fugă instinctiv, doborând stupii.
Față de toate aceste motive, solicită a fi respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții BDI și S.C.M., aceștia au solicitat obligarea pârâtului S.T. la plata sumelor de bani indicate în petitul acțiunii, cu titlu de despăgubiri materiale, precum și daune morale pentru prejudiciul suferit de reclamanți în data de 12.05.2013, întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.1375 și art.1377 C.civ., referitor la răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau lucruri.
În baza probelor administrate în cauză, instanța reține următoarea stare de fapt:
În cursul lunii mai a anului 2013, pârâtul S.T., a avut o discuție cu martorul A.I. (f.76), în urma căreia, acesta din urmă, i-a acceptat solicitarea pârâtului de a-și așeza mai mulți stupi de albine pe un teren proprietatea martorului, din localitatea O., com. M., pentru o anumită perioadă de timp, aducându-i însă la cunoștință că pe acel teren obișnuiește să-și pășuneze vaca, reclamantul BDI. Astfel, în urma acordului proprietarului terenului, pârâtul s-a deplasat la terenul situat la ieșirea din sat, lângă casa martorului G.A. și a amplasat stupii, chiar lângă gardul lui G.A., în formă de "U";.
În următoarea zi, conform declarației martorului G.A. (f.74-75), pârâtul s-a deplasat împreună cu martorul G. la domiciliul reclamantului B., pentru a-i spune să nu-și mai priponească vaca în locul respectiv, deoarece pârâtul și-a amplasat stupii de albine, însă nu l-au găsit acasă. A doua zi, sâmbăta, martorul G.A. l-a întâlnit pe reclamant la târg și i-a transmis să nu ducă vaca la pășunat pe terenul unde au fost amplasați stupii de albine.
Martorii audiați în cauză au confirmat cu toții că reclamantul pârât-reconvențional B.D.I. a fost personal atenționat să nu ducă vaca la pășunat pe terenul unde au fost amplasate familiile de albine și în special să nu o lege în apropierea acestora, aspect confirmat și de martorul A.A. (f.70-71), iar martorii G.A. și G.M. (f.111-112) au arătat că personal au adus la cunoștință reclamantului Bucur aceste împrejurări.
În dimineața zilei de 12.05.2013 (duminica), martorii G.A. și G.M., proprietarii grădinii lângă care au fost amplasați stupii de albine, văzându-l pe reclamant că își duce vaca spre terenul unde au fost amplasați stupii, i-au atras atenția acestuia să nu lege vaca așa aproape de familiile de albine, însă acesta nu a ținut cont de cele spuse de aceștia și a priponit vaca în apropierea familiilor de albine, spunând iritat "Dă-i încolo cu albinele lor cu tot!";.
Câteva ore mai târziu, în cursul aceleiași zile de 12.05.2013, fiica reclamantului B.D. l-a anunțat pe pârâtul reclamant-reconvențional, să se deplaseze urgent la stupină pentru că vaca a răsturnat câțiva stupi și este căzută lângă stupii răsturnați, iar ei nu pot să o scoată din zona pentru că sunt foarte multe albine ieșite din stupi.
În ce privește distanța la care reclamantul B. a legat vaca, de stupii pârâtului, potrivit Raportului întocmit de poliție cu ocazia sesizării evenimentului respectiv (f.81-83), precum și declarațiilor martorilor date cu acea ocazie (f.99), rezultă că era la cca. 15-20 m. de stupi, iar funia cu care era legată vaca era mai lungă decât această distanță, împrejurare ce rezultă și din susținerea martorilor A.A. (f.70-71), G.A. (f.74-75), G.M. (f.111-112) și A.A. (f.109-110), care au precizat că atunci când vaca era căzută peste familiile de albine între acestea și gardul martorului G.A. avea încă priponul de care era legată, fixat în pământ, fiind o certitudine că lungimea funiei cu care era legată, permitea bovinei să ajungă la stupii de albine și chiar să treacă dincolo de aceștia, stupii fiind amplasați, conform declarațiilor martorilor A.I. și G.M., la o distanță de aproximativ 1,5 - 2 metri de gardul ce împrejmuia grădina martorilor G..
De asemenea, martorul A.A. arată că, nu a văzut vaca în acea dimineață, iar atunci când a ajuns la locul incidentului vaca era căzută la pământ, între stupi și gard, fiind atacată de albine și acesta împreună cu reclamantul B. au reușit să scoată priponul de care era legată vaca.
Martorii audiați mai arată că ulterior, reclamantul a sacrificat bovina, neputând-o salva, însă datorită toxinelor din veninul albinelor, nu a putut fi consumată și a fost predată pentru furajare larve de muscă pentru pescuit, după cum rezultă de altfel și din înscrisul depus de reclamanți la fila 7 din dosar. Totodată, reclamanții, încercând să salveze vaca, au fost și ei înțepați de albine, necesitând ulterior îngrijiri medicale.
Rezultă astfel, fără îndoială că datorită albinelor pârâtului S., reclamantul B.D. a suferit un prejudiciu prin decesul vacii, care era și gestantă, însă din probele administrate în cauză, rezultă că acest incident se datorează culpei exclusive a reclamantului B.D.I., care, nu a ținut cont de avertizările pârâtului S. și ale martorilor, în sensul de a nu-și priponi bovina în apropierea stupilor de albine amplasați de pârât, cu acordul proprietarului terenului, în acea zonă.
Potrivit disp.art.1.352 din Codul civil, "Fapta victimei înseși și fapta terțului înlătură răspunderea chiar dacă nu au caracteristicile forței majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, însă numai în cazurile în care, potrivit legii sau convenției părților, cazul fortuit este exonerator de răspundere.";, iar art.1.380 C.civ., prevede că, "În cazurile prevăzute la art. 1.375, 1.376, 1.378 și 1.379 nu există obligație de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseși ori a unui terț sau este urmarea unui caz de forță majoră.";
Astfel, instanța reține în urma coroborării tuturor probelor administrate în ce privește acțiunea principală, că sunt îndeplinite condițiile de exonerare a răspunderii pârâtului, prevăzută de dispozițiile art.1.380, raportat la disp. art. 1.352 Cod Civil, pentru prejudiciile suferite de reclamanți, motiv pentru care, va respinge ca nefondată acțiunea civilă principală formulată de reclamanții B.D.I. și S.C.M.
În ce privește însă cererea reconvențională formulată de pârâtul S.T., privitor la obligarea reclamantului B.D.I. la plata de despăgubiri pentru pagubele suferite prin distrugerea stupilor și familiilor de albine, de vaca reclamantului, cerere întemeiată pe disp.art.1.349 și art.1.357 Cod civil, instanța constată că aceasta este doar în parte întemeiată, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Reclamantul reconvențional a solicitat obligarea pârâtului reconvențional la acoperirea prejudiciului în cuantum total de 7.800 lei, din care 3.000 lei contravaloarea a 6 familii de albine, 1.200 lei contravaloarea a 6 lăzi (stupi) de albine și 3.600 lei contravaloarea producției anului 2013 pentru cei 6 stupi distruși.
Instanța reține faptul că răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale are natura juridică a unei garanții prin care terții prejudiciați sunt protejați de riscul suportării prejudiciului, garanție ce se grefează pe culpa prezumată a persoanei ce avea paza juridică a animalelor ce au provocat paguba. Prin urmare, pentru angajarea răspunderii, victima prejudiciului trebuie să facă dovada că prejudiciul a fost cauzat de animalul ce s-a aflat în paza juridică a persoanei chemate să răspundă, în speță a pârâtului-reconvențional B.D., acesta necontestând nici un moment calitatea sa de proprietar al bovinei ce a provocat prejudiciul, aspect probat în cauză, având în vedere și considerentele adoptării soluției cu privire la acțiunea principală. Întrucât aceste elemente au fost dovedite, se declanșează, în mod automat, răspunderea în conformitate cu art.1.375 Cod civil, celelalte elemente ale răspunderii delictuale fiind prezumate irefragabil.
Analizând succesiunea evenimentelor ce au dus la decesul vacii și răsturnarea/distrugerea celor 6 stupi, respectiv familii de albine apare evidentă culpa exclusivă a pârâtului reconvențional B.D.I. care în ciuda faptului că a fost atenționat să nu mai ducă vaca pe terenul pe care au fost amplasați stupii nu numai că a dus vaca pe acel teren, ci a și amplasat-o în imediata vecinătate a stupilor, deranjând astfel albinele.
În ce privește suma de bani solicitată cu titlu de prejudiciu de către reclamantul S.T., respectiv 3.000 lei contravaloarea a 6 familii de albine, 1.200 lei contravaloarea a 6 lăzi (stupi) de albine și 3.600 lei contravaloarea producției anului 2013 pentru cei 6 stupi distruși, instanța reține din declarațiile martorului A.A. (f.70-71), că în momentul în care acesta a scos priponul, vaca a fugit direct între stupii de albine, iar martorul A.I. (f.72-73), a văzut vaca căzută peste gardul lui G.A., martorul arătând că, probabil când a fost dezlegată, vaca a răsturnat stupii de albine, stupi ce erau așezați de-a lungul gardului lui G., iar acesta din urmă (f.74-75), declară de asemenea că a văzut, în momentul în care a ajuns la fața locului, vaca căzută între stupi și gardul de la grădina sa. Același martor arată că a văzut mai multe lăzi de albine răsturnate. De asemenea, a aruncat apă pe vacă pentru a îndepărta albinele, apă care a ajuns și pe stupi.
În declarația dată la Postul de poliție (f.99), martorul A.A., arată că, după ce au dezlegat vaca, aceasta a fugit către familiile de albine, răsturnând lăzile a 5-6 familii, după care s-a agățat în gard, aspecte confirmate și de martora G.M. (f.111-112).
Faptul că vaca a răsturnat cei 6 stupi de albine rezultă și din fotografiile anexate în probațiune de pârât la dosar (f.40-42), însă, tot din aceste fotografii, se poate constata că lăzile de albine, deși au fost răsturnate și dezasamblate, nu au fost distruse în totalitate, acestea putând fi ulterior folosite în proporție de 70 %, motiv pentru care instanța, din suma de 1.200 lei solicitată pentru cele 6 lăzi, va acorda doar suma de 360 lei.
În ce privește suma de 3.000 lei, pentru cele 6 familii de albine distruse (prin faptul că a fost aruncată apă pe acestea, în încercarea de a fi salvată vaca) pârâtul reclamant-reconvențional a depus la dosar o adresă a Societății Cooperativă Agricolă de gr. I APIS M. din care rezultă că prețul de achiziție a unei familii de albine este de 500 lei (f.37).
Pârâtul nu face însă în nici un fel dovada sumei de 3.600 lei, solicitată de la reclamant, cu titlu de contravaloare a producției de miere de albine.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant-reconvențional S.T., formulată în contradictoriu cu reclamantul pârât-reconvențional B.D.I. și îl va obliga pe acesta, să plătească reclamantului-reconvențional S.T., suma de 3.360 lei, cu titlu de despăgubiri civile, pentru prejudiciul cauzat, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru prejudiciul cauzat de animale, urmând a respinge restul pretenții formulate prin cererea reconvențională.
Raportat la prevederile art. 451,452 și 453 din Codul de procedură civilă, pârâtul-reconvențional B.D.I., va fi obligat să plătească reclamantului-reconvențional S.T., cheltuielile de judecată parțiale, în sumă totală de 590,2 lei, reprezentând: taxă judiciară de timbru de 240,2 lei și onorariu avocațial parțial, în cuantum de 350 lei, proporțional cu pretențiile admise de instanță.
Împotriva sentinței expuse au declarat apel, în termen legal, reclamanții B.D.I. și S.C.M., solicitând admiterea acestuia, astfel cum acesta a fost formulat și pe cale de consecință, schimbarea în tot a Hotărârii civile nr. 3180/2015, pronunțată în data de 24 Aprilie 2015 în dosar nr. 982/190/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița, în sensul: admiterii acțiunii în angajarea răspunderii intimatului-pârât pentru prejudiciul cauzat de animale; obligarea intimatului-pârât la plata sumei de 8.700 lei către apelantul-reclamant B.D.I. și 1.100 lei apelantului-reclamant S.C.M., reprezentând prejudiciile cauzate fiecăruia; respingerii cererii reconvenționale promovate de intimatul-pârât și pe cale de consecință respingerea tuturor cererilor subsecvente; cu cheltuieli de judecată, în temeiul art. 451- 455 C. proc. civ. - taxa judiciară de timbru achitară atât în primă instanță, cât și în apel, respectiv onorariul avocațial.
În temeiul art. 480 Cod proc. civ. apelul declarat va fi respins ca nefondat, iar în baza art. 453 din același cod apelanții urmează a plăti în solidar intimatului cheltuieli de judecată în apel în cuantum de 600 lei reprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanța atașată la dosar f.35.
| ← Importanţa efectuării formalităţilor de înscriere în... | Incidenţa nulităţii relative a procesului verbal... → |
|---|
