Judecata. Cerere de lipsă de apărare. Excepţia de netimbrare la acelaşi termen. Prioritatea primei cereri. Proces echitabil
Comentarii |
|
Procedând la aplicarea sancţiunii nulităţii cererii ca urmare a netimbrării acesteia, în condiţiile în care apelantul formulase cerere pentru lipsă de apărare în vederea angajării unui avocat, tribunalul a încălcat dreptul la apărare al apelantului, consacrat prin art. 156 C.proc.civ., precum şi dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 116 din 12 noiembrie 2008
Prin cererea înregistrată la data de 4.03.2008, reclamantul G.I. a chemat în judecată pe pârâta G.N.A. pentru a se dispune desfacerea căsătoriei părților încheiată la data de 5.06.2003, din vina pârâtei, să-i fie încredințat spre creștere și educare minorul C.M., născut la data de 2.05.2006, cu obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului în funcție de venitul minim pe economie, pârâta să-și reia numele purtat anterior căsătoriei.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că relațiile de căsătorie s-au deteriorat datorită comportamentului pârâtei care avea relații extraconjugale și își neglija familia și treburile gospodărești.
Prin cerere reconvențională, pârâta a solicitat să-i fie încredințat spre creștere și educare minorul, cu obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere, și prin întâmpinare a arătat că este de acord cu desfacerea căsătoriei din vina ambilor soți, relevând și culpa pârâtului în deteriorarea raporturilor de familie.
Judecătoria Horezu, prin sentința civilă nr. 593/12.05.2008, a admis acțiunea principală și cererea reconvențională și a dispus desfacerea căsătoriei părților din vina ambilor soți, a încredințat spre creștere și educare pe minorul C.M. mamei pârâte, obligând pe reclamant la plata unei pensii de întreținere de 120 lei lunar în favoarea minorului, începând cu data pronunțării hotărârii și până la majorat.
S-a dispus ca pârâta să reia numele purtat anterior căsătoriei și s-au compensat cheltuielile de judecată.
împotriva hotărârii, reclamantul a declarat apel în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr. 206/A/MIF/ 26.09.2008, a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamant.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și a solicitat judecata în lipsă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că apelantul, deși i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei, nu și-a îndeplinit obligația, astfel că în conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, potrivit cu care taxele de timbru se plătesc anticipat și alin. (3), potrivit cu care sancțiunea pentru neachitarea taxelor de timbru este anularea cererii ca netimbrată, apelul a fost anulat ca netimbrat.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul, criticând-o pentru următoarele motive:
Deși a formulat, la primul termen de judecată, cerere pentru amânarea cauzei în vederea angajării unui avocat, instanța a procedat la anularea apelului său ca netimbrat, deși, neavând pregătire juridică și dorind să fie asistat de un apărător calificat, cererea sa trebuia să fie admisă și să i se acorde un termen, termen la care ar fi achitat și taxa de timbru.
Deși recurentul nu și-a încadrat în drept motivele de recurs, acesta invocă, prin motivarea în fapt, încălcarea dreptului său la apărare și la un proces echitabil, motivele fiind încadrabile în prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Recursul a fost privit ca fiind întemeiat, cu consecința admiterii acestuia, casării deciziei atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Astfel, deși reclamantul a formulat la data de 25.09.2008 cerere prin care a solicitat instanței amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător, la termenul din 26.09.2008, din oficiu, tribunalul a invocat excepția de netimbrare a apelului și a aplicat apelantului sancțiunea anulării căii de atac ca urmare a faptului că acesta nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxele de timbru în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
Procedând în acest mod, tribunalul a ignorat cererea pe care apelantul a formulat-o, cerere pe care nu a pus-o în discuție, deși potrivit dispozițiilor art. 156 C.proc.civ., instanța putea da un termen pentru lipsă de apărare.
Cererea de amânare a judecății, formulată la primul termen de judecată în vederea angajării unui apărător, nu constituie un abuz de drept procesual care să conducă la respingerea ei, mai ales că partea care a formulat-o își motivase calea de atac, prin chiar cererea de declarare a recursului.
De altfel, în practica judiciară s-a statuat că art. 156 C.proc.civ. prevede dreptul instanței de a acorda un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivat, dar și obligația acesteia, în cazul în care refuză amânarea judecării, de a amâna pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Procedând la aplicarea sancțiunii nulității cererii ca urmare a netimbrării acesteia, în condițiile în care apelantul formulase cerere pentru lipsă de apărare în vederea angajării unui avocat, tribunalul a încălcat dreptul la apărare al apelantului, consacrat prin art. 156 C.proc.civ., precum și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenție.
Aceasta are ca efect anularea hotărârii, deoarece instanța a soluționat apelul fără a intra în cercetarea fondului.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (5) C.proc.civ. a fost admis recursul și casată decizia cu trimitere spre rejudecare la același tribunal.
← Judecata. Lipsa rolului activ al instanţei. Consecinţe | Legalitatea căilor de atac. Nerespectare. Consecinţe → |
---|