Legea nr. 10/2001. Condiţiile aplicării art. 9 din Legea nr. 10/2001, republicată
| Comentarii |
|
Articolul 9 din Legea nr. 10/2001, republicată, prevede că terenurile se restituie în natură libere de orice sarcini, însă această prevedere nu conduce la ideea că dreptul de folosinţă al pârâtei, asupra terenului restituit reclamanţilor prin dispoziţia emisă în baza acestei legi, trebuie radiat din cartea funciară, câtă vreme puteau fi restituite în natură terenurile libere de construcţii – terenul în litigiu fiind ocupat de construcţiile aparţinând pârâtei – şi câtă vreme dreptul de folosinţă al pârâtei a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească opozabilă reclamanţilor.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Decizia nr. 251 din 28 ianuarie 2008
Prin sentința civilă nr. 1237/06.12.2006, pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr. 1378/2004, s-a respins excepția autorității de lucru judecat; s-a admis acțiunea formulată de reclamanții O.E., O.S., O.S.M.E. și O.L., în calitate de moștenitori ai defunctei O.P., în contradictoriu cu pârâta SC N. SRL și, în consecință, s-a dispus radierea dreptului de folosință de sub C1 din CF 17604 Dej, nr. top. 2110/1/1/12/2, înscris în favoarea pârâtei, asupra terenului în suprafață de 5200 mp, precum și a notării efectuate în cartea funciară a aceluiași imobil sub B3, relativ la acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej sub nr. 1800/2002; pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suma de 234,3 lei (RON) cheltuieli de judecată.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 431/A/07.09.2007, a respins ca nefondat apelul pârâtei, cu motivarea că dreptul de proprietate al reclamanților a fost stabilit în condițiile Legii nr. 10/2001, situație în care, conform art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996, se impune radierea dreptului de folosință al pârâtei asupra acestui teren, iar în ceea ce privește cererea de suspendare, aceasta nu este întemeiată, întrucât faptul că în dosarul nr. 1315/2004 al Judecătoriei Dej, pârâta apelantă a solicitat rectificarea suprafeței de teren restituită în baza Legii nr. 10/2001, nu împietează cu nimic asupra soluționării prezentei cauze.
împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta SC N. SRL, solicitând admiterea recursului, schimbarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului declarat în contra încheierii ședinței publice din 22.11.2006 a Judecătoriei Dej, prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr. 1315/2004 al Judecătoriei Dej, precum și cererea subsidiară de conexare a celor două dosare; să se respingă cererea reclamantelor având ca obiect radierea dreptului de folosință al pârâtei asupra terenului de 5200 mp, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea recursului s-a arătat că hotărârea tribunalului este dată cu aplicarea greșită a legii, fiind lipsită de temei legal, întrucât în mod greșit prima instanță a respins cererea de suspendare, câtă vreme dezlegarea prezentei pricini atârnă de existența sau neexistența unui drept ce face obiectul altei judecăți, respectiv, al dosarului nr. 1315/2004 al Judecătoriei Dej, prin care se solicită tocmai rectificarea suprafeței terenului aferent nr. top. 2110/1/1/12/2. Cererea de conexare a celor două dosare a fost respinsă fără nici o justificare de către ambele instanțe, cu atât mai mult cu cât și reclamantele s-au raliat acestei solicitări, în considerarea necesității judecării laolaltă a celor două pricini. în ceea ce privește fondul cauzei, solicitarea reclamantelor de radiere a dreptului de folosință aparținând societății pârâte nu se circumscrie prevederilor legale invocate, având în vedere că prin sentința civilă nr. 203/2001 a Judecătoriei Dej s-a dispus, odată cu înscrierea în CF a construcțiilor deținute de către pârâta recurentă, și înscrierea dreptului de folosință asupra terenului, pe durata existenței construcțiilor, această hotărâre fiindu-le opozabilă reclamantelor intimate și bucurându-se de autoritate de lucru judecat.
Recursul este fondat.
în ceea ce privește fondul cauzei, este de subliniat faptul că prin dispoziția nr. 305/13.05.2002 emisă de Primarul municipiului Dej, numitelor O.E. și O.P. li s-a restituit în natură imobilul preluat în mod abuziv de către Statul Român, situat în Dej, str. V., identificat în CF nr. 17388 Dej, nr. top. 2110/1/1/12/2, în suprafață de 5200 mp, valabilitatea acestei dispoziții fiind aparent cenzurată de către instanțele de judecată, ca urmare a acțiunii promovate de SC N. SRL, acțiune prin care s-a solicitat anularea acestei dispoziții, precum și a dispoziției nr. 142/5.04.2002, respectiv anularea încheierilor de intabulare nr. 1448/2002 și 2097/2002, prin care s-a dispus intabularea lui O.E. și P. în cartea funciară nr. 17604 Dej.
Astfel, prin sentința civilă nr. 244/14.03.2003, pronunțată de Tribunalul Cluj, rămasă definitivă prin respingerea apelului declarat de SC N. SRL, prin decizia civilă nr. 107/20.06.2003, a Curții de Apel Cluj și irevocabilă prin respingerea recursului declarat de SC N. SRL de către înalta Curte de Casație și Justiție, a fost respinsă acțiunea formulată de SC N. SRL, care avea ca obiect, printre alte solicitări, și anularea dispoziției nr. 305/13.05.2002, ca urmare a faptului că SC N. SRL nu avea calitatea procesuală activă pentru a putea solicita anularea acestei dispoziții.
în consecință, valabilitatea acestei dispoziții, nefiind cenzurată pe fond, ea ar mai putea fi repusă în discuție în cadrul unei acțiuni care ar avea ca obiect compararea titlurilor părților din litigiu, respectiv, a titlului de proprietate prin care numiții O. au dobândit proprietatea asupra terenului de 5.200 mp - dispoziția emisă în baza Legii nr. 10/2001 - și a titlului prin care pârâta recurentă a dobândit dreptul de folosință asupra acestui teren, sentința civilă nr. 203/2001 a Judecătoriei Dej, hotărâre opozabilă lui O.E. și O.P., care au avut calitate de interveniente accesorii în dosarul în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 203 din 7.02.2001, sentință rămasă definitivă prin respingerea ca neavenit a apelului intervenientelor, prin decizia nr. 1075/A din 20.06.2001 pronunțată de Tribunalul Cluj, respectiv irevocabilă, prin anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâta Primăria municipiului Dej în contra acestei decizii, prin decizia civilă nr. 2162 din 11.10.2001 a Curții de Apel Cluj.
Ca urmare a decesului lui O.P., survenit la 21.07.2005, masa succesorală după aceasta, în care se includea și cota de ½ din terenul restituit prin dispoziția mai sus menționată, a revenit succesorilor acesteia O.L., O.S.M.E., O.S., conform certificatului de moștenitor și de legatar nr. 103 din 23.08.2005.
în nici un caz nu se poate vorbi de autoritate de lucru judecat raportat la sentința civilă nr. 203 din 07.02.2001, pronunțată de Judecătoria Dej, având în vedere că nu este întrunită cerința impusă de art. 1201 C.civ., respectiv identitatea de obiect și de cauză, dosarul nr. 2361/2000 având ca obiect o acțiune de sistare de indiviziune, acțiune în constatare, întabulare dreptul de proprietate asupra construcțiilor și drept de folosință asupra terenului aferent, în timp ce prezenta acțiune are ca obiect radierea unui drept de folosință din cartea funciară, în temeiul art. 34 și art. 53 alin. (1) din Legea nr. 7/1996.
în ceea ce privește susținerea recurentei, referitor la necesitatea suspendării prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr. 1315/2004 al Judecătoriei Dej, respectiv de conexare a dosarului nr. 1315/2004 cu prezenta cauză, Curtea constată că aceasta comportă următoarele discuții:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1315/2004 pe rolul Judecătoriei Dej, reclamanta SC N. SRL a chemat în judecată pârâtele O.E. și O.P., solicitând rectificarea suprafeței terenului cu nr. top. 2110/1/1/12/2 de la 5200 mp cât figurează în prezent în CF 17604 Dej, la suprafața ce urmează a fi determinată printr-o expertiză de specialitate, cu menținerea dreptului de folosință al SC N. SRL asupra terenului de 5200 mp aferent nr. top. 2110/1/1/12/2.
Este știut faptul că de regulă cartea funciară nu garantează întinderea suprafeței imobilului înscris în respectiva coală funciară, ci doar existența dreptului de proprietate, fiind foarte posibil ca în realitate suprafața unui număr topografic să fie diferită de suprafața efectiv înscrisă în cartea funciară.
Chiar dacă suprafața reală a nr. top. 2110/1/1/12/2 din CF 17604 ar fi în realitate alta decât cea înscrisă în CF, de 5200 mp, aceasta nu este de natură să împieteze cu nimic asupra dreptului de proprietate al reclamanților din prezenta cauză în privința terenului de 5200 mp, având în vedere că reclamanta a redobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren în temeiul unei legi speciale, Legea nr. 10/2001.
Acest drept al reclamanților, sub aspectul îndreptățirii reclamanților de a redobândi în proprietate, în baza unei legi speciale, Legea nr. 10/2001, nu mai poate fi rediscutat și nu mai comportă nici un fel de contestare din partea recurentei ori a altei persoane, câtă vreme eventuala sa contestare putea fi făcută doar în cadrul procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 10/2001, respectiv, doar în condițiile plângerii formulate împotriva dispoziției de restituire în natură, însă, ceea ce se poate rediscuta, este preferința ori prioritatea titlului fiecăreia din cele două părți.
Astfel, dispoziția prin care reclamanților li s-a restituit la Legea nr. 10/2001 în natură acest teren - chiar dacă această restituire viza un teren ocupat de construcțiile aparținând recurentei - nu este opozabilă recurentei de azi, în schimb, hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit în favoarea recurentei un drept de folosință asupra terenului cu nr. top. inițial 2110/1/1/12 - teren asupra căruia sunt amplasate construcțiile aparținând recurentei - este opozabilă reclamanților, O.E. și O.P. având calitatea de interveniente accesorii în dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 203/2001, ele intervenind în proces în favoarea pârâtei Primăria municipiului Dej, care reprezenta în respectivul litigiu Statul Român.
Prin urmare, se impune depunerea la dosar a întregii documentații întocmite în baza Legii nr. 10/2001 și care a stat la baza emiterii dispoziției de restituire în favoarea reclamanților nr. 305/13.05.2002, pentru a se verifica dacă, cu ocazia întocmirii acestei documentații au fost respectate prevederile Legii nr. 10/2001.
La momentul emiterii acestei dispoziții s-a știut foarte bine de către emitentul dispoziției că terenul este grevat de un drept de folosință în favoarea recurentei, ceea ce implicit înseamnă că pe respectivul teren existau construcții pentru a căror exploatare fusese stabilit dreptul de folosință asupra terenului, astfel încât se impune a se verifica de ce manieră a fost întocmită documentația în vederea emiterii acestei dispoziții.
Astfel, în art. 2 din dispoziție se menționează că „întrucât asupra terenului restituit există dreptul de folosință în favoarea SC N. SRL Gherla, urmează ca această sarcină să fie radiată ulterior de către beneficiarii prezentei dispoziții”.
Este adevărat că art. 9 din Legea nr. 10/2001 republicată, prevede că terenurile se restituie în natură libere de orice sarcini, însă, această dispoziție nu conduce automat la ideea că dreptul de folosință al pârâtei trebuie radiat din cartea funciară, câtă vreme, puteau fi restituite în natură doar terenurile libere de construcții - terenul în litigiu fiind ocupat de construcțiile aparținând pârâtei, aspect confirmat de sentința nr. 203/2001 a Judecătoriei Dej - și câtă vreme dreptul de folosință al pârâtei a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, opozabilă reclamanților.
O altă problemă care se impune a fi lămurită în cauză, printr-o expertiză de specialitate, este aceea stabilirii existenței construcțiilor pe terenul în litigiu, respectiv, a precizării tipului de construcții existente - dacă sunt construcții cu caracter definitiv ori cu caracter provizoriu, demontabile - și a naturii juridice a acestor construcții.
în sfârșit, se impune depunerea la dosarul cauzei a documentației extrajudiciare prin care numărul topografic inițial 2110/1/1/12, în suprafață de 8.478 mp, asupra căruia prin sentința civilă nr. 203/2001 a Judecătoriei Dej s-a stabilit dreptul de folosință al pârâtei recurente, a fost dezmembrat în două nr. top. noi, unul în suprafață de 5.200 mp, 2110/1/1/12/2 și asupra căruia reclamanții s-au intabulat în CF 17604 Dej, iar celălalt, 2110/1/1/12/1 în suprafață de 3.278 mp. Apare greu de crezut că partajarea nr. top. inițial 2110/1/1/12, asupra căruia erau amplasate dispersat construcțiile aparținând pârâtei recurente - aspect confirmat, de altfel, și de reclamantul O.L., la întrebarea instanței, în ședința publică din 14.01.2008 - a fost posibilă de asemenea manieră încât suprafața de 5200 mp atribuită reclamanților să rămână liberă de construcții, în timp ce toate construcțiile să rămână comasate pe diferența de teren. De asemenea, este inexplicabil din punct de vedere legal cum a fost posibilă partajarea unui teren asupra căruia pârâta avea un drept de folosință, respectiv, avea amplasate construcții, printr-un memoriu extrajudiciar întocmit în absența pârâtei, și care deci nu este opozabil pârâtei, după cum inexplicabilă este și intabularea în CF a acestei documentații de partaj, cu nesocotirea prevederilor art. 22 din Legea nr. 7/1996, republicată.
Independent de faptul că acțiunea din dosar nr. 1315/2004 ar fi admisibilă, și că în realitate suprafața nr. top 2110/1/1/12/2 ar fi mai mare decât suprafața de 5200 mp cât figurează în prezent în CF, aceasta nu ar putea aduce atingere dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului de 5.200 mp redobândit în baza Legii nr. 10/2001, recurenta putând eventual să-și valorifice dreptul de folosință asupra diferenței de teren existente, cu condiția, desigur, ca terenul reclamanților să fie într-adevăr liber de construcții.
în consecință, Curtea constată că soluțiile primelor două instanțe sunt nelegale, fiind pronunțate prin nesocotirea sentinței civile nr. 203/2001, opozabilă reclamanților, și prin ignorarea dispozițiilor Legii nr. 7/1996 republicată.
Așa fiind, pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea constată că se impune admiterea recursului, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare în primă instanță, la Judecătoria Dej, pentru a se efectua expertiză tehnică de specialitate care să precizeze dacă pe terenul în litigiu există sau nu construcții aparținând pârâtei, care este caracterul acestor construcții, dacă sunt definitive ori demontabile și provizorii, care să verifice modul în care a fost partajat nr. top inițial 2110/1/1/12, și pentru a se face o comparare a titlurilor fiecăreia dintre părțile din prezentul litigiu, conform celor anterior menționate, prin depunerea la dosar a documentației întocmită în baza Legii nr. 10/2001, în vederea emiterii dispoziției nr. 305/2002, precum și a memoriului extrajudiciar prin care nr. top. inițial 2110/1/1/12 a fost partajat.
| ← Acţiunea în rectificarea cărţii funciare | Contractul de depozit. Acţiunile pe care le poate intenta... → |
|---|
