Model industrial. Noutatea unui model industrial. Condiţie în raport de care se apreciază asupra înregistrării lui, precum şi în cadrul unei acţiuni în anulare. Modul de apreciere
Comentarii |
|
- Legea nr. 129/1992: art. 9 alin. 1 (forma iniţială a legii, aplicabilă în cauză)
Este greşită verificarea respectării condiţiei noutăţii modelului industrial, exclusiv pornind de la premisa efectuării de către OSIM a verificării în baza proprie de date, în urma căreia a rezultat că un asemenea model nu a mai fost înregistrat.
Verificarea pe care OSIM o efectuează în baza de date, pentru a putea aprecia la momentul înregistrării, asupra noutăţii desenelor şi modelelor industriale, nu poate fi considerată ca fiind o barieră în calea dovedirii de către o persoană interesată, a lipsei caracterului de noutate al unui desen/model industrial, câtă vreme şi informa anterioară şi în cea republicată, a Legii nr. 129/1992 s-a prevăzut posibilitatea contestării îndeplinirii acestei condiţii, prin acţiunea în anularea certificahdui de înregistrare.
Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 129/1992, „Un desen sau un model industrial este nou dacă, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau al priorităţii recunoscute, nu a mai fost făcut public, în ţară şi în străinătate, pentru aceeaşi categorie de produse".
In cadrul acestei analize a condiţiei de noutate a unui model industrial nu interesează cuvintele prin care acesta poate fi descris, ci, în mod concret, aspectul exterior, menit să confere noutate, în sensul de a fi diferit, într-un mod suficient de clar de alte desene sau modele anterioare, să producă o impresie globală asupra utilizatorului avizat, astfel cum prevăd în mod explicit, la acest moment, dispoziţiile art. 9 alin. 4 din Legea nr. 129/1992, impresie diferită de cea produsă unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare.
(Decizia nr. 83/A din 23.04.2009, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind
proprietatea intelectuală)
Prin cererea înregistrată la data de 04.11.2004, reclamanta SC N. 2000 SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC S.P. SRL şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pronunţarea unei hotărâri prin care să i se interzică pârâtei SC S.P. SRL fabricarea, comercializarea, sau oferirea spre vânzare a produsului „Salată de icre”, prin folosirea neautorizată a modelelor industriale protejate prin certificatele de înregistrare nr. 010402/03.12.2001 şi nr. 012657/09.06.2003 aparţinând reclamantei şi a mărcii acesteia nr. 043942/17.07.2001, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 10.000 euro/zi de întârziere, până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor din dispozitiv, retragerea de pe piaţă de îndată a produselor care folosesc modelul înregistrat sub numerele arătate şi a mărcii menţionate şi distrugerea stocurilor existente, sub
sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 10000 euro/zi de întârziere, până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor din dispozitiv, obligarea pârâtei la publicarea sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 10 000 euro/zi de întârziere, până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor din dispozitiv.
în motivarea cererii se arată că: în anul 1996, reclamanta SC N. 2000 SRL a introdus pe piaţă produsul „Salată de icre”, iar datorită cheltuielilor făcute pentru promovarea acestuia, s-a ajuns la consacrarea societăţii reclamante ca lider necontestat pe piaţă, produsul „Salată de icre” fiind notoriu cunoscut de consumatori şi bucurându-se de apreciere în rândul acestora.
în scopul evitării acţiunilor de contrafacere, a arătat reclamanta, a obţinut protecţia modelului industrial prin eliberarea de către O.S.I.M. a certificatelor de înregistrare nr. 010402/03.12.2001 şi nr. 012657/09.06.2003, care conferă un drept exclusiv de exploatare pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 ani.
De asemenea, a obţinut şi protecţia mărcii cu titlul „Produse Alimentare - Floare de tip Negro”, înregistrată sub nr. 043942/07.07.2001.
Pârâta SC S.P. SRL, comercializează produse similare, care poartă un model industrial identic cu cel protejat, încălcând astfel dreptul exclusiv al societăţii reclamante.
A mai susţinut reclamanta că prin comercializarea produsului „salata de icre” de către pârâtă se creează un risc de mare confuzie în rândul consumatorilor, acesta fiind prezentat în aceeaşi formă cu cel comercializat de SC N. 2000 SRL, se adresează aceluiaşi segment de consumatori, prezintă elemente grafice comune, este prezent în magazine alături de produsele reclamantei şi are ambalaj aproape identic.
Această practică anticoncurenţială a pârâtei îi creează grave prejudicii materiale şi morale, fiind de natură să creeze în rândul consumatorilor o asociere a produselor sale cu cele ale pârâtei, iar aceasta din urmă realizează un profit necuvenit, beneficiind de reclama şi reputaţia dobândită de către reclamantă.
în drept au fost invocate prevederile art. 35 din Legea nr. 84/1998, art. 33 din Legea nr. 129/1992 şi art. 5 din Legea nr. 11/1991 modificată prin Legea nr. 298/2001.
în termen legal pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, invocând de asemenea excepţia necom-petenţei teritoriale a Tribunalul Bucureşti.
La termenul din 02.02.2005, Tribunalul Bucureşti a respins excepţia necom-petenţei teritoriale ca neîntemeiată.
Cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că SC S.P. SRL produce şi comercializează produsul „salata de icre” ambalat în caserole de plastic cu 5 modele, respectivele modele nefăcând obiectul certificatelor de protecţie industrială invocate de către reclamantă.
Prin cererea ce a format obiectul dosarului nr. 1002/28.02.2005 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a lll-a, reclamanta SC N. 2000 SRL, a chemat în judecată pârâtele SC S.P. SRL şi O.S.I.M., solicitând ca prin hotărârea a ce se va pronunţa să se dispună anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. 012959 eliberat la 10.11.2003 de către O.S.I.M. societăţii pârâte.
în motivare, s-a arătat în esenţă, că societatea reclamantă a obţinut protecţia modelului industrial prin eliberarea de către O.S.I.M. a certificatelor de înregistrare nr. 010402/03.12.2001 şi nr. 012657/09.06.2005, precum şi protecţia mărcii cu titlul „Produse alimentare - Floare de tip Negro1’ prin înregistrarea acesteia sub nr. 043942/17.07.2001.
Pârâta SC S.P. SRL, comercializează produse similare (salată de icre) care poartă un model industrial identic cu cel pentru care reclamanta a obţinut protecţia şi a întreprins demersuri şi chiar a obţinut certificatul de înregistrare nr. 012959, a cărui anulare se solicită în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 129/1992.
A mai arătat reclamanta că modelul floral cu petale variabile înregistrat de către pârâtă nu îndeplinea condiţiile de noutate faţă de modelele folosite anterior de către terţi şi de distinctivitate faţă de drepturi dobândite anterior de către un alt titular, în condiţiile în care reclamanta a comercializat produsul „salata de icre” prezentată în model floral cu număr variabil de petale, anterior depunerii de către pârâtă a cererii de înregistrare a modelului şi totodată reclamanta este deţinătoarea drepturilor exclusive asupra modelului de prezentare a salatei de icre în formă de floare cu diverse petale, conform certificatelor de înregistrare menţionate, care au fost eliberate de O.S.I.M. anterior celui ce a fost eliberat pârâtei. De asemenea, se arată că certificatul de înregistrare a cărui nulitate se invocă nu are caracter individual, impresia globală pe care o produce asupra consumatorului nefiind diferită de cea produsă de salata de icre comercializată de către reclamantă,
A mai invocat reclamanta prevederile art. 25 alin. 3 lit. d) din Legea nr. 129/1992, arătând că desenul încorporează marca anterior protejată, astfel încât nu erau îndeplinite condiţiile legale cerute pentru acordarea protecţiei.
Pârâta SC S.P. SRL, a formulat cerere reconvenţională, prin aceasta solicitând anularea certificatelor de înregistrare a desenului industrial nr. 010402 eliberat la
03.12.2001 şi nr. 012657/09.06.2003, deţinute de SC N 2000 SRL.
în motivarea cererii reconvenţionale, se arată că certificatul nr. 010402/03.12.2001 trebuia să respecte condiţiile prevăzute în art. 2 din Legea nr. 129/1992, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 585/2002. Vizualizând reproducerea grafică a modelului înregistrat, se deduce că modelul industrial în discuţie, nu îndeplineşte condiţiile cumulativ prevăzute de lege, respectiv este similar până la identic cu o gamă largă de produse alimentare comercializate în România (cu titlu exemplificativ se menţionează notorietatea modelului industrial reprezentând forma îngheţatei vândute la dozatoarele stradale), astfel că nu poate fi considerat nou.
în ceea ce priveşte certificatul de înregistrare nr. 012657/09.06.2003 se arată că toate modelele reprezentate invocă modelul de floare, descrierile având acelaşi text, în care se modifică doar numărul de petale, cu menţiunea „de exemplu”, astfel încât cele trei descrieri s-ar reduce, în fond, la una singură. De asemenea, pentru aceleaşi motive expuse anterior, consideră pârâta-reclamantă că sunt încălcate condiţiile noutăţii şi preponderenţei funcţiei tehnice.
S-a mai menţionat că pârâta-reclamantă beneficiază de acordul SC B. SRL pentru utilizarea modelelor industriale ce fac obiectul certificatului de înregistrare nr. 012951/
17.07.2003, iar într-un alt litigiu, aceeaşi reclamantă a susţinut identitatea dintre modelele industriale ce fac obiectul certificatului său de înregistrare nr. 012657/ 09.06.2003 şi cele înregistrate de SC B. SRL, prin certificatul anterior menţionat.
în şedinţa publică din data de 27.04.2005 s-a dispus conexarea dosarului nr. 1002/ 2005 la dosarul nr. 2660/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 626/03.05.2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, a fost admisă excepţia lipsei de interes în formularea cererii reconvenţionale, cu consecinţa respingerii acestei cereri; a fost admisă în parte cererea principală şi admisă în tot cererea conexă; s-a dispus interzicerea fabricării comercializării sau oferirii spre vânzare a produsului „salata de icre” de către pârâta-reclamantă şi retragerea de pe piaţă a produsului menţionat, pentru care pârâta
foloseşte modelele industriale nr. 01040212001 şi 01265712003 ale SC N. 2000 SRL şi marca acesteia nr. 4394212001 sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 10.000 euro/zi de întârziere, până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor din dispozitiv; s-a dispus obligarea pârâtei la publicarea într-un ziar de largă circulaţie a dispozitivului hotărârii rămasă definitivă şi irevocabilă; au fost respinse capetele de cerere privind obligarea la distrugerea stocurilor existente şi la plata daunelor cominatorii pentru neîndeplinirea acestei obligaţii şi pentru capătul 3 al cererii; s-a dispus anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. 012959/10.11.2003, titular pârâta-reclamantă SC S.P. SRL
Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut în esenţă, că în speţă, pentru ca pârâta-reclamantă să poată pretinde cu real temei anularea desenelor industriale ale reclamantei pârâte trebuia să fie în măsură să îi opună ea însăşi o anterioritate distructivă de noutate şi, ca atare, să afirme un interes personal în formularea unei astfel de cereri, ţinând cont de data înregistrării modelelor industriale ale reclamantei, respectiv 03.12.2001 pentru nr. 010402 şi 09.06.2003 pentru nr. 012657, anterioare înregistrării modelului pârâtei cu nr. 012959/10.11.2003.
A mai reţinut instanţa că reclamanta-pârâtă SC N. 2000 SRL dovedeşte că este titulară a drepturilor exclusive asupra modelelor industriale înregistrate la O.S.I.M. cu nr. 01040212001 şi 01265712003, cât şi asupra mărcii cu nr. 43942/17.07.2001 „Produse alimentare - Floare de tip Negro”, astfel încât să introducă o acţiune în contrafacere împotriva pârâtei-reclamante SC S.P.SRL
în raport de concluziile expertizei efectuate în cauză de expert M.E., s-a reţinut că certificatele de înregistrare a modelelor industriale eliberate reclamantei au îndeplinit, la data înregistrării, condiţiile pentru acordarea protecţiei prevăzute de Legea nr. 129/1992, iar în raport de concluziile expertizei efectuate de expert Ţ.D. s-a constatat că societatea pârâtă, prin comercializarea produselor sale sub forma unei flori cu număr de petale cuprins între 3 şi 32 fără acordul titularului certificatelor menţionate, aduce atingere drepturilor SC N. 2000 SRL, conferite de respectivele certificate şi de marca nr. 43942/10.11.2000.
Faţă de aceste concluzii şi făcând o analiză comparativă a aspectului modelelor industriale ale celor două societăţi, a constatat instanţa că modelul industrial al pârâtei este aproape identic cu cel al reclamantei, fiind lipsite de importanţă detaliile care se referă la numărul braţelor, astfel că modelul pârâtei nu are caracter individual, iar comercializarea unor produse identice cu cele ale reclamantei reprezintă acte de contrafacere în sensul prevăzut de art. 35 din Legea nr. 84/1998 şi art. 45 din Legea nr. 129/1992.
în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 din O.U.G. nr. 100/2005, s-a dispus obligarea pârâtei la publicarea dispozitivului hotărârii într-un ziar de largă circulaţie şi respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de acordare a daunelor cominatorii pentru neîndeplinirea acestei obligaţii.
Reţinând că nu s-a făcut dovada stocurilor existente la pârâta-reclamantă, de produse reprezentând „salata de icre”, au fost apreciate neîntemeiate capetele de cerere privind obligarea pârâtei la distrugerea stocurilor existente şi la plata de daune cominatorii pentru neîndeplinirea acestei obligaţii.
în ceea ce priveşte cererea conexă, s-a reţinut că, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert Ţ.D., modelele industriale ce fac obiectul certificatului de înregistrare a cărui nulitate se invocă nu au un aspect estetic nou deoarece diferenţele dintre acestea şi cele protejate de certificatul DMI nr. 021657/19.07.2002 (anterior datei de 14.10.2002) aparţinând reclamantei nu sunt semnificative, astfel încât să le confere un
aspect de ansamblu nou şi distinct pentru aceeaşi categorie de produse, astfel că nu erau îndeplinite condiţiile legale (prevederile art. 8 şi 9 din Legea nr. 126/1992) pentru înregistrarea modelelor ce fac obiectul certificatului DMI nr. 021959 la data constituirii depozitului reglementar, respectiv 19.07.2002.
în aplicarea prevederilor art. 274 C. pr. civ., a fost obligată pârâta-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată.
împotriva acestei hotărâri la data de 19.06.2006 pârâta a declarat apel, cerere ce a fost înregistrată sub nr. 14561/3/2004 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a.
Prin decizia civilă nr. 203/20.10.2006 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a fost admis apelul şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu motivarea că, în mod greşit a reţinut instanţa că pârâta reclamantă nu are interes în promovarea cererii de anulare menţionată anterior, în condiţiile în care prin cererea principală şi cea conexă, se invocau certificatele a căror anulare s-a solicitat de către SC S.P. SRL, ca temei atât pentru a se constata că aceasta desfăşoară o activitate ilicită (de contrafacere), cât şi pentru a se anula un certificat de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale care asigură protecţie pârâtei-reclamante pentru produsul care - în susţinerea reclamantei - este rezultatul unei acţiuni de contrafacere. în raport de un astfel de conţinut al cererilor principală şi respectiv conexă, este evident că folosul practic urmărit prin formularea de către SC S.P. SRL a cererii reconvenţionale, este acela de a dovedi netemeinicia pretenţiilor reclamantei şi respectiv de a-şi asigura continuarea activităţii de producere şi comercializare a produsului „salata de icre”, prin contestarea drepturilor exclusive pe care reclamanta le invocă în baza celor două certificate de înregistrare a modelelor industriale eliberate de O.S.I.M. acesteia din urmă.
Faţă de concluziile reţinute şi de faptul că soluţionarea cererii principale şi a celei conexe se află în strânsă legătură cu soluţia ce urma a se pronunţa cu privire la fondul cererii reconvenţionale, cât şi de prevederile art. 297 C. pr. civ., Curtea a apreciat că, în speţă, s-a impus soluţia de desfiinţare a hotărârii apelate în întregul ei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţă de fond, urmând ca la rejudecarea pricinii, instanţa să aibă în vedere şi cererea de recuzare a expertului Ţ.D. care a rămas nesoluţionată la prima judecată în fond.
împotriva acestei hotărâri la data de 14.12.2006 reclamanta a declarat recurs, cerere ce a fost înregistrată sub nr. 14561/3/2004 pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin decizia civilă nr. 5148/22.06.2007, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul, constatând că interesul pârâtei în formularea cererii reconvenţionale -condiţie de exerciţiu specifică oricărei acţiuni civile - este pe deplin justificat, fiind direct, personal, legitim, născut şi actual, iar toate criticile recurentei pe acest aspect sunt nefondate.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat că interesul pârâtei-reclamante (ca şi condiţie de exerciţiu a acţiunii civile) în formularea cererii reconvenţionale este pe deplin justificat, iar împrejurarea că aceasta opune sau nu recla-mantei-pârâte o anterioritate distructivă de noutate constituie o chestiune ce excede analizei condiţiilor ce se cer a fi întrunite pentru exerciţiul acţiunii, reprezentând mai degrabă un aspect de fond, ce ar urma să fie analizat în legătură cu aprecierea asupra vătămărilor suferite de către pârâta-reclamantă, ca urmare a eliberării certificatelor a căror nulitate se invocă, faţă de împrejurarea că nulitatea constituie sancţiunea civilă care operează în scopul înlăturării vătămărilor produse de actul juridic a cărui nulitate se invocă drepturilor subiective ale celui ce solicită aplicarea acestei sancţiuni.
La data de 14.11.2007 cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV a civilă, sub nr. 39828/3/2007.
Prin sentinţa civilă nr. 442 din 4.03.2008, Tribunalul, rejudecând cauza, a respins atât cererea principală, cât şi cererea reconvenţională, ca fiind nefondate, precum şi cererile celor două părţi de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut următoarele:
în ceea ce priveşte stabilirea legii aplicabile s-a reţinut că aceasta se va face astfel:
- prin raportare la data depozitului reglementar (14.10.2002), pe capătul de cerere privind anularea modelului nr. 012959 deţinut de SC S.P. SRL;
- prin raportare la data introducerii cererii de chemare în judecată (03.11.2004), pe capătul de cerere privind acţiunea în contrafacere.
Aşadar, în cazul acţiunii de anulare a modelului industrial nr. 012959 este aplicabilă Legea nr. 129/1992 publicată în M.Of. nr. 1/08.01.1993, iar în cazul acţiunii în contrafacere este aplicabilă Legea nr. 129/1992, republicată în M. Of. nr. 193/
26.03.2003, şi Legea nr. 84/1998, publicată în M.Of. nr. 161/23.04.1998.
Societatea reclamantă, SC N.2000 SRL este deţinătoarea drepturilor exclusive asupra modelului de prezentare a salatei de icre în forma de floare cu diverse petale, dovada acestor drepturi fiind:
- certificatul de înregistrare a modelului industrial nr. 010402/10.11.2000 eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.), la data de 03.12.2001, cu durata de protecţie, 10.11.2000 - 10.11.2005, având ca obiect „produse alimentare”;
- certificatul de înregistrare a modelului industrial nr. 012657/9.06.2003 eliberat de O.S.I.M. (depozit constituit la 19.07.2002) la data de 09.06.2003, cu durata de protecţie 19.07.2002. 19.07.2007, având ca obiect „produse alimentare”, descrise astfel: modelul 1 - Salată de icre în formă de floare (NEGRO) cu un număr variabil de petale (de exemplu, 3), egale între ele şi dispuse circular în jurul caliciului formând o corolă; modelul 2 - Salată de icre în formă de floare (NEGRO) cu un număr variabil de petale (de exemplu, 22), egale între ele şi dispuse circular în jurul caliciului formând o corolă; modelul 3 - Salată de icre în formă de floare (NEGRO) cu un număr variabil de petale, între 3 şi 32, egale între ele şi dispuse circular în jurul caliciului formând o corolă;
- certificatul de marcă nr. 43942/10.11.2000 eliberat de O.S.I.M. cu durata de protecţie de 10 ani începând cu data de 10.11.2000, pentru clasele de produse şi servicii 29 (carne, peşte, păsări şi vânat; extracte din carne; fructe şi legume conservate, uscate şi fierte; jeleuri, dulceţuri,compoturi; ouă, lapte şi produse lactate; uleiuri şi grăsimi comestibile) şi 30 [cafea, ceai, cacao, zahăr, orez, tapioca, sago, înlocuitori de cafea; făină şi preparate făcute din cereale, pâine, produse de patiserie şi cofetărie, îngheţată; miere, sirop de melasă; drojdie, praf de copt; sare, muştar; oţet, sosuri (condimente); mirodenii, gheaţă].
Pârâta, SC S.P. SRL, este titulara dreptului de proprietate asupra D.M.I. nr. 012959, din data de 10.11.2003, cu durata de valabilitate 14.10.2002 - 14.10.2007, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.), sub imperiul Legii nr. 129/1992, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 585/1992, având ca obiect: modelul 1 - salată de icre dozată în formă de stea de mare cu 30 până la 45 braţe drepte, muchiate cu diametrul de 60 mm., până la 150 mm.; modelul 2 - salată de icre dozată în formă de două stele de mare secante cu 30 la 45 braţe muchiate, fiecare de diametrul 70 mm. până la 150 mm.
în analiza acţiunii în anulare a menţionatelor desene industriale, formulate reciproc şi pentru aceleaşi motive de către ambele părţi, Tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere următoarele condiţii pe care acestea trebuiau să le respecte la înregistrare:
Potrivit disp. art. 2 lit. h) din Legea nr. 129/1992, prin model industrial se înţelege „aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau ornamentaţia produsului în sine”; potrivit art. 9 din aceeaşi lege, pentru a beneficia de protecţie, modelul industrial trebuie să întrunească următoarele condiţii: „este nou şi are un caracter individual. Un desen sau model industrial este considerat nou dacă niciun desen sau model industrial identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.
Se consideră că desenele sau modelele industriale sunt identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce priveşte detaliile nesemnificative. Se consideră că un desen sau model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înainte de data de prioritate".
Rezultă din textele arătate că, pentru a fi admis la înregistrare, un model industrial trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) modelul să reprezinte aspectul nou al unui produs având o funcţie utilitară.
b) anterior constituirii depozitului reglementar având ca obiect modelul vizat, acesta din urmă să nu fi fost făcut public în ţară pentru aceeaşi categorie de produse, de către altă persoană decât autorul modelului ce se doreşte a fi protejat;
c) aspectul modelului să nu fi fost determinat de o funcţie tehnică;
d) destinaţia modelului industrial să nu contravină ordinii publice sau bunelor moravuri.
Din descrierea comparativă a D.M.I. protejate, Tribunalul a reţinut că acestea au
forme şi specificaţii diferite - cele ale reclamantei se referă la o formă de floare (NEGRO), în timp ce modelele pârâtei se referă la o formă de stea de mare; de asemenea, numărul de petale/braţe ale modelelor protejate este diferit, iar la modelul 2 al pârâtei se observă o deosebire esenţială faţă de cele ale reclamantei, în sensul existenţei a două stele de mare secante.
Este adevărat că publicul consumator nu va sta să numere câte raze are fiecare produs, însă, din planşele fotografice depuse la dosar, s-a apreciat că produsele respective ale celor două părţi au un aspect total diferit.
De asemenea, s-a considerat că nu se poate susţine că nu a fost respectată condiţia noutăţii, avându-se în vedere că, la înregistrarea modelului, s-a făcut o verificare în baza de date a O.S.I.M., din care a rezultat că un asemenea model nu a mai fost înregistrat, iar caracterul său individual este conferit tocmai prin specificarea detaliilor cuprinse în rubrica „descrierea produsului”.
Sub aspectul acţiunii reclamantei în contrafacere, aceasta a fost considerată ca neîntemeiată în raport de împrejurarea că pârâta a comercializat produsele sale în temeiul existenţei în patrimoniul său a unui titlu de protecţie, reprezentat prin D.M.I. nr. 012959, din data de 10.11.2003, astfel încât, nu se poate pune problema legitimităţii folosirii respectivului model industrial.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal au declarat apel atât reclamanta, cât şi pârâta, ambele criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Apelanta reclamantă SC N 2000 SRL, a solicitat prin apelul declarat în cauză modificarea în parte a sentinţei apelate, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată; menţinerea dispoziţiilor instanţei de fond referitoare la respingerea cererii recon-venţionale ca nefondată şi obligarea pârâtei SC S.P.SRL la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele apelului declarat de reclamantă au fost următoarele:
A. Instanţa nu a analizat încălcarea mărcii nr. 043942/17.07.2001.
în pronunţarea hotărârii, instanţa nu a avut în vedere faptul că modelul pârâtei încalcă şi drepturile de proprietate pe care le deţine reclamanta, conform certificatului de înregistrare marcă nr. 043942/17.07.2001.
Art. 9 din Legea nr. 129/1992 publicată în M. Of. nr. 1/08.01.1993 prevede: „Un desen sau un model industrial este nou dacă, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau al priorităţii recunoscute, nu a mai fost făcut public, în ţară şi în străinătate, pentru aceeaşi categorie de produse”.
Având în vedere această definiţie, se poate constata că la data înregistrării modelului industrial a cărui anulare s-a cerut, acesta nu putea fi nou în sensul normei citate, lipsa caracterului de noutate rezultând din faptul că reclamanta a adus la cunoştinţă publicului marca nr. 43942/10.11.2000 anterior înregistrării modelului aparţinând pârâtei (14.10.2002).
Legea nr. 129/1992 stabileşte că recunoaşterea drepturilor prevăzute de prezenta lege nu prejudiciază şi nu exclude protecţia acordată prin alte dispoziţii legale privind proprietatea intelectuală şi industrială, în cauză fiind vorba de dispoziţiile referitoare la protejarea dreptului la marcă. Astfel, din interpretarea legii rezultă că un model industrial (în speţa de faţă modelul pârâtei) nu poate fi protejat dacă aduce atingere unui alt drept, respectiv, dreptului la marca aparţinând reclamantei.
Mai mult, Regula 26, alin. 9, lit. g) din Regulamentul de aplicare al Legii nr. 129/1992 menţionează că mărcile se pot opune la înregistrarea ulterioară a unui model industrial, corespunzând solicitării de anulare a modelului din cauză tocmai pentru că îi încalcă reclamantei dreptul la marcă. în acelaşi sens sunt şi instrucţiunile OSIM publicate în BOPI - DMI nr. 1/1995, care prevăd în art. 5 alin. 2 lit. e) faptul că: „Sunt excluse de la protecţie: (...) e) desenele sau modelele industriale care cuprind, fără acordul titularului, mărci înregistrate şi protejate în România”. Aceasta prevedere legală a fost în mod vădit încălcată prin înregistrarea modelului industrial aparţinând pârâtei în raport cu marca înregistrată a reclamantei apelante, ce era la acea data înregistrată deja la OSIM.
Instanţa trebuia să verifice dacă modelul industrial al pârâtei putea crea un risc de confuzie sau asociere cu marca reclamantei. Instanţa avea obligaţia de a analiza gradul de similaritate între modelul pârâtei şi marca şi corespondenţa dintre clasele de produse şi servicii pentru care acestea sunt protejate. Astfel, marca este protejată pentru produsele alimentare, la fel ca şi modelul pârâtei, existând identitate între produsele comercializate de cele două societăţi, în ambele cazuri fiind vorba de salata de icre.
Ca impresie de ansamblu, marca reprezintă imaginea de sus a salatei de icre aşezată în caserolă, astfel cum ea este comercializată. Marca este figurativă reprezentând imaginea unui cerc ce înglobează un model floral cu 8 petale, petale ce sunt reprezentate radial, având în partea centrală o zonă omogenă nesecţionată radial, dând impresia unui element realizat prin presare.
Modelul pârâtei este similar cu marca, are aceleaşi caracteristici generale şi descriptive, drept pentru care nu îndeplineşte condiţiile de acordare a protecţiei şi se impune anularea lui deoarece este de natură să creeze un risc de confuzie cu marca.
Deşi stabileşte că legea aplicabilă este Legea nr. 84/1998 (pag. 5 din hotărâre) prima instanţă nu a analizat deloc aceste aspecte, lipsind astfel de protecţie un drep înregistrat, cu încălcarea legii mărcilor, legii desenelor şi modelelor industriale, precun şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei.
B. Instanţa analizează greşit condiţiile de fond ale protecţiei desenului şi modelulu industrial, respectiv noutatea (1) şi caracterul individual (2).
1. Examinarea noutăţii se face prin compararea aspectului exterior al produsului, c principalelor sale caracteristici (linii, contururi, culori, forma, textura, şi/sau materiale şi/sau ornamentaţia produsului în sine) cu materialul opus.
O condiţie esenţială pentru acordarea protecţiei desenelor şi modelelor industriale este aceea ca desenul sau modelul industrial care urmează să fie înregistrat să fie noi (art. 8 din Legea nr. 129/1992). în conformitate cu dispoziţiile legii, un desen sau mode industrial este considerat nou dacă niciun desen sau model industrial identic nu a fosl făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare
Modelul pârâtei SC S.P. SRL nu îndeplinea la data constituirii depozitului -
14.10.2002 - condiţia de noutate faţă de modelele folosite anterior şi protejate de către SC N. 2000 SRL. în acest sens, trebuie avută în vedere anterioritatea certificatelor de înregistrare nr. 010402/03.12.2001, nr. 012657/9.06.2003 şi nr. 43942/10.11.2000 aparţinând reclamantei apelante, în raport cu certificatului pârâtei nr. 012959/10.11.2003. în baza acestor certificate, reclamanta a comercializat, anterior datei depunerii cererii de înregistrare a modelului de către SC S.P. SRL, produsul salată de icre prezentată în model floral cu număr variabil de petale, fapt ce este distructiv de noutate faţă de cererea depusă ulterior la OSIM de pârâta SC S.P. SRL.
Prima instanţă a considerat că a fost respectată condiţia noutăţii, motivat de faptul că la momentul depunerii cererii de înregistrare de către SC S.P. SRL O.S.I.M a efectuat o verificare în baza de date în urma căreia a rezultat că un asemenea model nu a mai fost înregistrat. Contrar acestei susţineri, a arătat apelanta, Instrucţiunile OSIM, în art. 16 (1) prevăd că înregistrarea desenelor sau modelelor se face în Registrul naţional al desenelor şi modelelor industriale fără a se examina noutatea”.
Mai mult decât atât, concluzia la care a ajuns instanţa de fond ridică un semn de întrebare şi cu privire la raţionamentul pentru care legiuitorul a înţeles totuşi să reglementeze acţiunea în anulare în cadrul Legii nr. 129/1992. Astfel, în mod indubitabil, susţinerile instanţei cu privire la această chestiune nu sunt pertinente, iar motivarea acesteia, în sensul că un model este în mod automat caracterizat de noutate dacă O.S.I.M., în urma verificărilor efectuate în baza sa de date, ajunge la această concluzie, este complet eronată. în cazul în care s-ar admite aceste explicaţii date de instanţa de fond în lipsa unor argumente de drept, atunci care ar mai fi raţiunea existenţei unei acţiuni în anulare, dacă nu tocmai aceea de a se da posibilitatea efectuării unui control de legalitate a deciziilor luate de OSIM.
în susţinerea faptului că modelul pârâtei nu îndeplineşte condiţia noutăţii, apelanta reclamantă a înţeles să prezinte şi soluţia la care au ajuns instanţele într-o altă speţă, similară celei supusă dezbaterilor în acest dosar, ale cărei date esenţiale sunt următoarele:
SC N. 2000 SRL, SC B. SRL şi SC S.P. SRL sunt trei societăţi concurente pe piaţa produselor din icre de peşte.
SC N. 2000 SRL este titulara mărcii figurative nr. 043942/17.07.2001 şi a modelelor industriale nr. 010402/13.12.2001 şi nr. 012657/09.06.2003, toate repre
zentând un model floral pentru prezentarea şi individualizarea salatelor şi produselor de icre.
SC B. SRL şi SC S.P. SRL, care au aceiaşi acţionari majoritari, au înregistrat şi folosesc desene industriale identice cu marca şi desenele anterioare ale SC N. 2000 SRL pentru produse identice, ceea ce a generat mai multe litigii între cele trei societăţi.
în momentul de faţă, modelul înregistrat de SC B. SRL a fost anulat definitiv şi irevocabil (sentinţa nr. 123/17.02.2005 a Tribunalului Bucureşti). Mai mult, prin sentinţa nr. 476/26.03.2007, Tribunalul Bucureşti a obligat definitiv şi irevocabil SC B. SRL să înceteze comercializarea „(...) prin folosire neautorizată, în mod identic sau similar, a modelelor industriale protejate (...)” ale SC N. 2000 SRL.
Pentru a nu respecta sentinţa 476/26.03.2007 a Tribunalului Bucureşti, în încercarea de a găsi o cale care să-i permită să folosească „autorizat” un model identic cu cel al SC N. 2000 SRL, SC B. SRL a încheiat un contract de licenţă a modelului SC S.P. SRL şi a solicitat OSIM publicarea acestui contract.
Prin sentinţa nr. 123/17.02.2005, Tribunalul Bucureşti a reţinut în considerentele acesteia că cerinţa noutăţii modelului deţinut de pârâta-reclamantă SC B. SRL „nu este îndeplinită câtă vreme data de la care erau comercializate produsele în această formă este mult anterioară celei a înregistrării sau celei la care reclamanta a obţinut protecţia unui model identic prin certificatul 010402/10.11.2000”. Instanţa menţionată a apreciat că „modelele protejate de certificatele fiecăreia dintre părţi sunt identice între ele şi de asemenea prin compararea lor cu modelul protejat sub nr. 010402/10.11.2000, deoarece toate acestea prezintă forma unor braţe dispuse razant, pornind din centrul unui cerc, fiind deosebite între ele doar de numărul braţelor. Câtă vreme însă numărul braţelor este greu de sesizat de consumatorul mediu prin analizarea de către acesta a produsului separat de celelalte, s-a reţinut că aceste detalii sunt nesemnificative, conform art. 9 alin. 3 din Legea nr. 129/1992.
în aceeaşi cauză, Curtea de Apel Bucureşti a decis că „modelul pârâtei nu îndeplineşte condiţia noutăţii prevăzute de art. 9 din Legea nr. 129/1992 câtă vreme la data constituirii depozitului naţional reglementar de către pârâta-reclamanta modele industriale identice au fost făcute publice de către reclamanta-pârâta, acestea fiind utilizate în comerţ încă din 1996 (...)” (p. 11 din decizia civilă nr. 26A/16.02.2006).
în concluzie, reclamanta a solicitata să se constate faptul că modelul a cărui anulare o solicită nu îndeplineşte condiţia noutăţii, suprapunându-se în mod evident cu modelul şi marca sa anterioară; diferenţele sunt numai unele total nesemnificative, mai degrabă de natură terminologică decât de fond, neputând conduce la concluzia lipsei identităţii.
2. Existenţa caracterului individual este dată de impresia globală pe care un model o produce asupra utilizatorului avizat. Aceasta trebuie să fie diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial făcut public anterior.
Deci, nu elementele componente determina caracterul individual, ci impresia globală pe care un model o produce asupra utilizatorului avizat.
Instanţa de fond, analizând comparativ modelele industriale, constată că „acestea au forme şi specificaţii diferite - cele ale reclamantei se referă la o formă de floare, în timp ce modelele pârâtei se referă la o formă de Stea de mare; de asemenea, numărul de petale/braţe ale modelelor protejate este diferit, iar la modelul 2 al pârâtei se observă o deosebire esenţială faţă de cele ale reclamantei, în sensul a două stele de mare secante”.
Aceste considerente cuprinse în sentinţă sunt nelegaie, a susţinut apelanta reclamantă:
2.1. Cu privire la prima parte a afirmaţiei, aceasta arată că acelaşi desen poate fi descris în diverse modalităţi, în funcţie de imaginaţia unei persoane, de ex.: ca stea de mare, petale, elice, raze etc., dar, ceea ce interesează nu sunt cuvintele folosite în descriere, ci aspectul exterior al celor două modele. De altfel, criteriul folosit în compararea a două modele este aspectul, nu denumirea acestora.
Mai mult decât atât, apelând la definiţia unei stele de mare, se observa că aceasta este compusă din 5 braţe, de unde rezultă, în mod evident, că forma de stea de mare precizată de pârâtă nu poate fi folosită pentru descrierea modelului său.
Totuşi, faptul că acelaşi model poate fi asemănat şi cu o floare şi cu o stea de mare nu poate să ducă ia concluzia existenţei a două modele diferite.
2.2. Nu prezintă importanţă numărul de braţe pe care îl prezintă produsele comercializate de către pârâtă întrucât acest număr nu este relevant şi determinant în alegerea salatei de icre de către consumatori.
între modele nu există diferenţe semnificative, modelul reclamantei are un număr variabil de 3 până la 32 de petale, iar modelul pârâtei are între 30 şi 45 de braţe. Deci, chiar şi cu privire la acest aspect există o identitate parţială între cele două modele. Totuşi, a susţinut apelanta, varierea numărului de petale nu este de natură a produce o impresie globală vizuală diferită, concluzie la care a ajuns de altfel şi prima instanţă, care a admis că publicul consumator nu va sta să numere câte raze are fiecare produs”.
2.3. De asemenea, este greşită susţinerea instanţei în sensul că „la modelul 2 al pârâtei se observă o deosebire esenţială faţă de cele ale reclamantei în sensul existenţei a două stele de mare secante”, deoarece în aspectul estetic nu dimensiunile sunt importante, aceeaşi formă putând fi reprodusă la orice dimensiune.
Mai mult, nimic nu îi interzice titularului să reproducă modelul său ori de cate ori doreşte sau să alăture două sau mai multe modele, atâta timp cât se păstrează aspectul estetic.
în final, instanţa a concluzionat că publicul consumator poate observa cu uşurinţă că produsele celor două părţi „au un aspect total diferit” fără a nominaliza însă, nici de această dată, diferenţele ce le conferă acest aspect diferit. Deci, instanţa a prezentat doar concluzia ia care a ajuns, fără a arăta motivele ce au determinat-o în pronunţarea acelei soluţii. în realitate, o simplă afirmaţie echivalează cu o nemotivare. Instanţa avea obligaţia de a arăta argumentele ce au condus-o la pronunţarea hotărârii, în caz contrar nerespectarea acestei obligaţii esenţiale ducând la desfiinţarea hotărârii.
în ceea ce priveşte caracterul individual al modelului ce a fost înregistrat de SC B SRL, Tribunalul a apreciat, prin sentinţa anterior invocată, că „nici caracterul individual, astfel cum este definit în art. 9 alin. 4 din lege, nu este îndeplinit câtă vreme impresia globală pe care acestea o produc asupra utilizatorului avizat nu este diferită de cea protejată prin modelul nr. 010402/10.11.2000 nici sub aspectul dimensiunilor şi nici sub cel al desenului în care se prezintă produsul”.
Cu privire la caracterul individual, Curtea a apreciat că „modelele, fiind identice (deoarece diferă numai prin detalii nesemnificative), rezultă că modelul pârâtei reclamante nu are nici caracter individual, deoarece detaliile nesemnificative sunt, potrivit definiţiei legale cuprinse în art. 2 lit. c), acele elemente grafice sau de formă care nu determină caracterul individual al desenului sau modelului industrial” (p. 11 din decizia nr. 26 A/16.02.2006).
în speţă de faţă, caracterul de noutate al modelului pârâtei, condiţie esenţială pentru acordarea protecţiei de către OSIM, este ştirbit prin faptul comercializării anterioare şi prin anterioritatea certificatelor de înregistrare obţinute de apelanta reclamantă.
Modelul pârâtei nu are un caracter individual, impresia globală pe care el o produce asupra utilizatorului avizat este aceeaşi cu cea produsă de modelul reclamantei. Modelul pârâtei diferă numai în privinţa unor detalii care sunt nesemnificative, şi prin urmare, nu determină caracterul individual al acestuia, astfel încât cele două modele sunt considerate identice în sensul prevederilor legale.
Subsecvent admiterii acţiunii în anulare, apelanta reclamantă a solicitat instanţei să facă aplicarea art. 33 din Legea nr. 129/1992 şi art. 35 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 84/1998, având în vedere şi îndeplinirea condiţiilor necesare pentru admiterea acţiunii în contrafacere:
- Drepturile reclamantei sunt protejate de certificatele de înregistrare a modelului industrial nr. 010402/03.12.2001, nr. 012657/09.06.2003 şi a mărcii nr. 043942/ 17.07.2001.
- Fapta de contrafacere constă în comercializarea de către pârâtă SC S.P. SRL a unor produse identice, salate de icre, care poartă un model industrial identic cu cel protejat, în scopul de a obţine profit ilicit prin inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la provenienţa şi calitatea acestora.
Prin comercializarea produsului salată de icre de către firma SC S.P. SRL se creează un risc mare de confuzie în rândul consumatorilor, având în vedere că, pe lângă faptul că produsul este prezentat în exact aceeaşi formă pe care o prezintă acelaşi produs comercializat de SC N. 2000 SRL, acest produs se adresează aceluiaşi segment de consumatori, prezintă elemente grafice comune, este prezent în magazine alături de produsele SC N. 2000 SRL, având şi ambalaj aproape identic.
SC N. 2000 SRL nu şi-a dat acordul pentru folosirea de către pârâta SC S.P. SRL a modelelor şi mărcii protejate conform certificatelor de protecţie menţionate.
Cererea de apel a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 84/1998, Legii nr. 129/1992 şi ale art. 282 şi urm C. pr. civ.
Apelanta SC S.P. SRL a susţinut la rândul său, prin motivele de apel, că sentinţa pronunţată în cauză este nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte respingerea cererii sale reconvenţionale, de anulare a certificatelor de înregistrare a desenului sau modelului industrial nr. 010402/03.12.2001 şi 012657/09.06.2003, deţinute de SC N. 2000 SRL, date fiind următoarele argumente:
în ceea priveşte modelul industrial ce face obiectul certificatului de înregistrare a desenului şi modelului industrial nr. 010402/03.12.2001, deţinut de SC N. 2000 SRL, acesta trebuie să fi respectat condiţiile prevăzute în capitolul 2 al Legii nr. 129/1992, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din 08.01.1993.
Modelul industrial în discuţie nu îndeplinea, la data la care s-a eliberat certificatul contestat, condiţiile legale pentru a putea beneficia de protecţie.
SC N. 2000 SRL a solicitat includerea în sfera de protecţie a Legii nr. 129/1992 a unui model industrial lipsit de distinctivitate, denumit în mod general „produse alimentare”, fără a fi făcute niciun fel de specificaţii cu privire la:
- produsele în sine asupra cărora este aplicat acest model;
- numărul, dimensiunile şi forma elementelor definitorii ale modelului.
De asemenea, deşi uşor ilizibil, aşa cum este acesta reprodus în certificatul de înregistrare nr. 010402, modelul industrial aparţinând SC N. 2000 SRL este similar
până la identic cu o gamă largă de produse alimentare comercializate în România, atât anterior, cât şi ulterior anului 1989.
Aşa fiind, modelul industrial înregistrat de către SC N. 2000 SRL nu poate fi considerat nou.
Cu privire la preponderenţa funcţiei tehnice, apelanta pârâtă a susţinut că modelul industrial apropriat de către reclamantă se obţine prin injectarea produsului cu ajutorul unui ştuţ crestat ataşat unui utilaj tehnologic, nefiind rezultatul unei activităţi de creaţie a SC N. 2000 SRL Numărul crestăturilor din interiorul ştuţului determină numărul braţelor modelului iar vâscozitatea materiei prime determină acurateţea modelului rezultat.
SC N. 2000 SRL nu este posesoarea vreunui brevet de invenţie care să aibă ca obiect matriţa folosită pentru crestarea ştuţului folosit la injectarea produsului, astfel încât injectarea produselor alimentare sub forma analizată, este fără îndoială rezultatul unei funcţii tehnice asupra căreia SC N. 2000 SRL nu poate invoca vreun drept.
în dosarul de apel din primul ciclu procesual, la paginile 43-54, există o serie de fotografii din care reiese folosirea la scară generală a modelului înregistrat de către SC N. 2000 S.R.L în domeniul producţiei şi comercializării diferitelor produse alimentare.
Acest fapt se datorează tocmai faptului că forma produselor respective este generată în mod automat de către o anumită instalaţie pe care oricine o poate achiziţiona de la comercianţii din domeniu.
în ceea ce priveşte certificatul de înregistrare a desenului şi modelului industrial nr. 012657/09.06.2003, acesta a fost eliberat sub imperiul Legii nr. 129/1992, astfel cum a fost modificată de Legea nr. 585/2002. Prin urmare, valabilitatea acestuia trebuie analizată în raport cu condiţiile prevăzute în cuprinsul capitolului al legii, astfel cum a fost aceasta modificată.
în primul rând, este clar că acest al doilea model industrial deţinut de reclamantă, reprezintă o variantă oarecum îmbunătăţită a primului model, analizat mai sus, care păstrează însă toate motivele de nevalabilitate ale acelui model industrial.
Analizând însă reprezentarea grafică a modelelor industriale ce fac obiectul acestui al doilea certificat, sunt lesne de dedus următoarele:
- toate modelele reprezentate invocă aspectul de floare, descrierile având acelaşi text în care se modifică doar numărul de petale, cu menţiunea „de exemplu”. în cadrul acestor limite variabile, numărul de petale al unuia dintre modele poate fi egal cu numărul de petale al oricăruia dintre celelalte modele, permiţând constatarea că cele trei descrieri s-ar reduce, în fond, la una singură;
- sunt încălcate, pentru aceleaşi motive enunţate mai sus, condiţiile noutăţii şi preponderenţei funcţiei tehnice;
Un model industrial care prezintă un număr mai mare de elemente de identificare (număr determinat de braţe, dimensiuni şi descriere exactă) şi care a fost primul model industrial rezervat în România pentru a fi aplicat salatei de icre (nu produselor alimentare, în general), a fost anulat de către Tribunalul Bucureşti în dosarul 4329/ 2003, pentru neîndeplinirea condiţiilor legale de rezervare, soluţie menţinută şi de Curtea de Apel Bucureşti.
Este vorba despre modelul industrial ce face obiectul certificatului de înregistrare nr, 012951/17.07.2003, aparţinând SC B. SRL, model asupra căruia, apelanta pârâtă beneficiază de un drept de utilizate în baza acordului titularului acestuia.
Prin urmare, din moment ce un alt model industrial, înregistrat anterior celui invocat de N.2000 şi cu privire la care sunt redate în mod clar toate elementele de identificare ale acestuia a fost anulat de către Curtea de Apel Bucureşti, cu atât mai
mult ar trebui ca aceeaşi instanţă să dispună anularea certificatelor de înregistrare deţinute de către SC N. 2000 SRL.
în consecinţă, având în vedere că:
- în niciun caz nu poate fi retinută noutatea modelelor industriale înregistrate de către SC N.2000 SRL;
- conform specificaţiilor din cuprinsul certificatelor de înregistrare, aceste modele sunt înregistrate pentru toate produsele alimentare;
- în prezent, aceste modele industriale sunt folosite pe scară largă de către producătorii şi comercianţii de produse alimentare;
- modelele industriale în discuţie sunt obţinute datorită exclusiv unei funcţii tehnice a unui utilaj de injectare a produsului asupra căruia reclamanta nu deţine niciun drept;
- menţinerea de către instanţa de apel a valabilităţii certificatelor de înregistrare aparţinând societăţii N.2000 ar duce la o gravă alterare a mediului comercial şi concurenţial românesc prin recunoaşterea, practic, a dreptului exclusiv al reclamantei de a folosi o funcţie tehnică asupra căreia nu deţine absolut niciun drept.
Apelanta pârâtă reclamantă a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul admiterii cererii reconvenţionale şi anularea certificatelor de înregistrare a desenului sau modelului industrial nr. 010402/03.12.2001 şi 012657/
09.06.2003, deţinute de SC N. 2000 SRL.
Ambele părţi au formulat întâmpinare în cauză, precum şi concluzii scrise.
în cadrul probei cu acte, dispusă de instanţa în virtutea rolul activ, au fost depuse la dosar, certificatele reînnoite de înregistrare a modelelor industriale nr. 012657 şi 010402, ale reclamantei apelante şi, respectiv, cererea de reînnoire a certificatului DMI nr. 012959, al pârâtei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, având în vedere criticile aduse sentinţei prin cele două apeluri declarate în cauză, Curtea reţine următoarele:
Ambele părţi îşi contestă reciproc, pe calea acţiunii în anulare şi, respectiv, a cererii reconvenţionale cu acelaşi obiect, drepturile dobândite prin certificatele de înregistrare DMI nr. 010402/3.12.2001 şi 012657/9.06.2003, reînnoite, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Regula 32 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 129/1992, republicată, obţinute de reclamanta apelantă, respectiv certificatul de înregistrare DMI nr. 012959, a cărui durată de protecţie deşi a expirat la data de 14.10.2007, se impune a fi analizat, câtă vreme nu a intervenit o decizie OSIM în privinţa cererii formulate de pârâta reclamantă în termen, la 11.09.2007, de reînnoire a acestui certificat, pe temeiul aceloraşi dispoziţii.
în plus, reclamanta apelantă a invocat în sprijinul cererii sale de anulare a CI DMI al pârâtei şi marca înregistrată sub nr. 043942/17.97.2001.
Marca înregistrată sub acest număr, al cărei titular este apelanta reclamantă, este o marcă individuală, combinată, figurativă şi având culori revendicate alb/negru, elementul figurativ constând în imaginea privită de sus a unui produs al cărui desen de expunere într-o formă rotundă, se prezintă sub o formă de floare, având două rânduri de petale ce se suprapun, de dimensiuni diferite, cele de la bază fiind mai mari, cele de deasupra mai mici şi interpuse în spaţiile libere.
Marca este protejată pentru clasele de produse 29 şi 30 şi este identică în aspectul său cu modelul industrial ce a obţinut protecţie prin certificatul nr. 010402/3.12.2001.
în cadrul analizei motivelor de apel formulate de reclamantă, Curtea constată, ca un prim aspect, caracterul fondat al criticilor aduse sentinţei, în privinţa omisiunii primei instanţe de a analiza încălcarea de către pârâtă, prin înregistrarea modelului industrial nr. 012959, a drepturilor obţinute prin înregistrarea mărcii despre care s-a făcut vorbire
anterior, a cărei dată de depozit este 10.11.2000, situată anterior momentului la care s-a constituit depozitul reglementar pentru modelul industrial analizat (dosar 2660/2004).
Semnificativ în privinţa acestei analize, este faptul că marca reclamantei apelante are aceeaşi dată de depozit (10.11.2000) cu cea la care s-a constituit depozitul reglementar şi pentru DMI nr. 010402/3.12.2001, în privinţa căruia s-a arătat anterior că este identic cu marca, astfel încât, în măsura în care, analiza primei instanţe s-a făcut exclusiv din perspectiva lipsei de identitate şi a oricărei asemănări între modelele reclamantei (inclusiv a celui ce este identic cu marca) şi modelul pârâtei reclamante, critica este una exclusiv formală, în mod evident concluziile primei instanţe fiind aceleaşi, independent de dreptul de proprietate invocat de reclamantă, fie că acesta viza marca, fie că viza DMI.
Acesta este punctul de vedere exprimat de apelanta pârâtă reclamantă, prin întâmpinarea formulată în cauză, în care a susţinut inutilitatea analizei din această perspectivă, a cererii de anulare a modelului său industrial.
Acest punct de vedere este numai parţial corect, câtă vreme drepturile protejate sunt distincte, astfel încât încălcarea acestora se impune şi ea a fi analizată în mod distinct.
Potrivit reglementării în vigoare la momentul constituirii depozitului reglementar în privinţa DMI nr. 012959/10.11.2003, respectiv la 14.10.2002, Instrucţiunile OSIM prevedeau, prin dispoziţiile art. 5 lit. e, excluderea de la protecţie a desenelor sau modelelor industriale care cuprind, fără acordul titularului, mărci înregistrate şi protejate în România.
Aceste dispoziţii impun analiza modelului industrial al pârâtei sub aspectul posibilităţii de a se crea un risc de confuzie sau asociere cu marca reclamantei. Instanţa avea obligaţia de a analiza gradul de similaritate între modelul pârâtei şi marcă şi corespondenţa dintre clasele de produse şi servicii pentru care acestea sunt protejate.
Astfel, Curtea reţine că marca este protejată pentru produsele alimentare, la fel ca şi modelul pârâtei, existând identitate între produsele comercializate de cele două societăţi, în ambele cazuri fiind vorba de salata de icre, precum şi în privinţa pieţei de desfacere, în cadrul aceloraşi magazine.
Ca impresie de ansamblu, marca reprezintă imaginea de sus a salatei de icre aşezată în caserolă, astfel cum ea este comercializată. Marca este figurativă reprezentând imaginea unui cerc ce înglobează un model floral cu 8 petale, petale ce sunt reprezentate radial, având în partea centrală o zonă omogenă nesecţionată radial, dând impresia unui element realizat prin presare.
Modelul pârâtei este similar cu marca, are aceleaşi caracteristici generale şi descriptive, drept pentru care nu îndeplinea condiţiile de acordare a protecţiei şi se impune anularea lui deoarece este de natură să creeze un risc de confuzie cu marca.
Deşi a stabilit în mod corect legea aplicabilă în privinţa cererii reclamantei pârâte de anulare a certificatului DMI, prima instanţă nu a avut în vedere şi aceste dispoziţii legale, apreciind că numai în privinţa cererii în contrafacere este aplicabilă Legea nr. 84/1998 şi fără a analiza deloc aceste aspecte, lipsind astfel de protecţie un drept înregistrat.
în ceea ce priveşte analiza efectuată de prima instanţă, a condiţiilor de fond pe care modelul industrial al pârâtei reclamante trebuia să le îndeplinească la momentul datei de depunere a cererii de înregistrare, pentru a obţine acordarea protecţiei, criticile aduse sentinţei sunt de asemenea întemeiate şi conduc la admiterea apelului declarat de reclamantă, potrivit celor ce urmează:
Astfel, este justificată critica privind modul de analiză, de către prima instanţă, a respectării condiţiei noutăţii modelului industrial, exclusiv pornind de la premisa efectuării de către OSIM a verificării în baza proprie de date, verificare în urma căreia a rezultat că un asemenea model nu a mai fost înregistrat.
Verificarea pe care OSIM o efectuează în baza de date, pentru a putea aprecia la momentul înregistrării, asupra noutăţii desenelor şi modelelor industriale, nu poate fi considerată ca fiind o barieră în calea dovedirii de către o persoană interesată, a lipsei caracterului de noutate al unui desen/model industrial, câtă vreme şi în forma anterioară şi în cea republicată, a Legii nr. 129/1992 s-a prevăzut posibilitatea contestării îndeplinirii acestei condiţii, prin acţiunea în anularea certificatului de înregistrare.
Aşa fiind, prima instanţă era datoare să analizeze noutatea modelului industrial nr. 012959/10.11.2003, luând în considerare desenele invocate de apelanta reclamantă, ca având caracter distructiv de noutate, în sensul dispoziţiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 129/1992, în forma anterioară republicării acesteia şi a Instrucţiunilor privind condiţiile pentru depunerea şi eliberarea certificatelor de desene şi modele industriale, publicate în Buletinul Oficial al O.S.I.M. nr. 1/1995, în vigoare la acea dată.
Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 129/1992, „Un desen sau un model industrial este nou dacă, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau al priorităţii recunoscute, nu a mai fost făcut public, în ţară şi în străinătate, pentru aceeaşi categorie de produse".
Faţă de aceste dispoziţii, este corectă susţinerea apelantei reclamante, potrivit căreia modelul pârâtei nu îndeplinea la data constituirii depozitului - 14.10.2002 -condiţia de noutate, faţă de modelele folosite anterior şi protejate de către reclamantă, în raport de anterioritatea certificatelor de înregistrare nr. 010402/03.12.2001 şi nr. 012657/ 9.06.2003 aparţinându-i acesteia din urmă şi faţă de principiul specialităţii pe care legea îl prevedea la acea dată.
în baza acestor certificate, reclamanta a comercializat, anterior datei depunerii cererii de înregistrare a modelului de către pârâtă, produsul salată de icre prezentată în model floral cu număr variabil de petale, fapt ce era distructiv de noutate faţă de cererea depusă ulterior la OSIM de pârâta SC S.P. SRL.
Identitatea celor două modele industriale, ale căror diferenţe intră în categoria unor detalii nesemnificative, potrivit dispoziţiilor actuale cuprinse în art. 9 alin. 4 din Legea nr. 129/1992, a fost anterior constatată şi reţinută prin sentinţa civilă nr. 123/ 17.02.2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a V-a civilă, pronunţată în cauza privind anularea certificatului de înregistrare a DMI nr. 012951/17.07.2003 eliberat partenerului contractual al pârâtei reclamante, SC B. SRL. Acest model industrial, potrivit susţinerilor pârâtei reclamante însăşi, este acelaşi cu cel analizat în prezenta cauză, motiv în raport de care aceasta a şi formulat, în primul ciclu procesual, cerere de recuzare a expertei T.D., precum şi o plângere penală, expertă desemnată în cauză să efectueze o expertiză tehnică în cadrul căreia urmau a se compara modelul pârâtei şi cele ale reclamantei, inclusiv dacă la data constituirii depozitului naţional reglementar de către pârâtă erau îndeplinite condiţiile legale pentru eliberarea certificatului de înregistrare nr. 012959/10.11.2003 (a se vedea în acest sens susţinerile din plângerea penală aflată în dosarul 2660/2004).
Chiar dacă, în prezenta cauză, nu poate fi reţinută ca având putere de lucru judecat această hotărâre judecătorească, în raport de obiectul concret dedus judecăţii, o constatare ulterioară contrară este greu de acceptat din perspectiva caracterului previzibil al soluţiei ce ar putea să se pronunţe, dată fiind identitatea elementelor ce
concură în analiza ei, elementele de diferenţiere fiind cel al părţilor (uneia dintre acestea) şi al certificatului de înregistrare, diferit în mod formal, dar identic în conţinutul dreptului pe care este menit să-l protejeze.
într-adevăr, identitatea modelului industrial pentru care pârâta reclamantă a obţinut în anul 2003 protecţie, cu modelele înregistrate în 2001 şi, respectiv, în 2003, în favoarea reclamantei apelante, rezultă din analiza comparativă a acestora.
în cadrul acestei analize, astfel cum în mod corect a subliniat apelanta reclamantă, nu interesează cuvintele prin care modelele pot fi descrise, astfel cum a apreciat prima instanţă ci, în mod concret, aspectul exterior, menit să confere noutate, în sensul de a fi diferită, într-un mod suficient de clar de alte desene sau modele anterioare, să producă o impresie globală asupra utilizatorului avizat, astfel cum prevăd în mod explicit, la acest moment, dispoziţiile art. 9 alin. 4 din Legea nr. 129/1992, impresie diferită de cea produsă unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare.
Modelele industriale pot fi analizate şi din perspectiva caracterului lor individual, astfel cum a procedat apelanta reclamantă prin motivele de apel, cu menţiunea însă că această condiţie nu era prevăzută în forma iniţială a legii, aplicabilă în cauză, lege care prevedea, alături de condiţia noutăţii, pe cea a disocierii formei de funcţia utilitară a obiectului (art. 8).
Fie că pot fi descrise sub forma unei flori, fie cea a unei stele de mare, elementul comun al tuturor desenelor analizate este dat de aspectul creat de elementele ce caracterizează desenele, braţe radiante şi muchiate, într-un număr variabil, dar nu esenţialmente diferit - de la 3 la 32, în ceea ce priveşte modelele reclamantei, respectiv între 30 şi 45, în ceea ce priveşte modelul pârâtei.
Chiar dacă numărul acestor braţe, ce pot fi privite ca petale ale unei flori sau braţe ale unei stele de mare, este diferit, impresia globală creată de modelul luat în ansamblul lui este aceeaşi pentru cumpărătorul avizat al produselor din categoria comercializată de ambele părţi - salata de icre.
în ceea ce priveşte distincţia asupra căreia s-a oprit prima instanţă, constând în faptul că modelul 2 al pârâtei poate fi descris sub forma a două stele de mare secante, aceasta este considerată de Curte ca fiind una nesemnificativă, câtă vreme acelaşi model poate fi reprodus, după voinţa titularului, ori de câte ori doreşte, iar faptul că modelul este destinat impunerii unei forme estetice produsului comercializat, permite alăturarea în formă secantă a mai multora, funcţia rămânând aceeaşi, cum şi impresia de ansamblu pe care o creează modelul cumpărătorului avizat.
Din acestea rezultă că modelul pârâtei nu are caracter individual, în ceea ce priveşte cererea subsecventă, neanalizată de prima instanţă, ca urmare a respingerii cererii principale, susţinută şi prin motivele de apel, Curtea constată că aceasta este întemeiată numai în parte.
Chiar dacă anularea certificatului de înregistrare a DMI nr. 012959/10.11.2003 este consecinţa neîndeplinirii, la momentul înregistrării, a condiţiei de fond impuse de lege, efectele anulării acestuia nu pot să privească faptele anterioare momentului la care se dispune, până la care pârâta reclamantă este considerată ca titular al unui drept de proprietate protejat în mod legal, având astfel dreptul să se bucure de toate prerogativele pe care acesta i le conferă. în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 29 din lege, potrivit cărora „Certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial conferă titularului dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără autorizarea sa următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea sau oferirea spre vânzare,
folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii desenului sau modelului industrial al produsului în care acesta este încorporat”.
Aşa fiind, cererea subsecventă nu poate fi analizată din perspectiva unei acţiuni în contrafacere, care presupune utilizarea fără drept a modelului industrial asupra căruia reclamantul deţine drept de proprietate ci, exclusiv din cea a interzicerii pe viitor a unei asemenea utilizări, în condiţiile în care certificatul de înregistrare DMI ce îi permitea pârâtei reclamante să comercializeze produse purtând acel model industrial, a fost anulat.
Din momentul pronunţării prezentei decizii, executorii în baza art. 376 alin. 1, cu referire la art. 377 alin. 1 pct. 3 C. pr. civ., pârâta va fi obligată să retragă de pe piaţă produsele - salată de icre -, care folosesc modelele înregistrate şi, respectiv, marca reclamantei, înregistrată sub nr. 043942/17.07.2001.
în aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. 1 din O.U.G. nr. 100/2005, Curtea va dispune obligarea pârâtei să publice, pe cheltuiala sa, într-un ziar de largă circulaţie, dispozitivul prezentei hotărâri care este consecinţa constatării încălcării drepturilor de proprietate industrială protejate, aparţinându-i reclamantei.
Aşa fiind hotărârea primei instanţe va fi menţinută în privinţa acelor dispoziţii care vizează actele anterioare de folosire a modelului industrial de către pârâtă, pe care reclamanta, prin cererea introductivă, le-a încadrat în categoria unor acte de contrafacere şi concurenţă neloială.
în ceea ce priveşte apelul declarat de pârâta reclamantă, Curtea constată criticile aduse sentinţei ca nefiind fondate, urmând a-l respinge, în baza art. 296 C. pr. civ., potrivit celor ce urmează:
Sub un prim aspect, apelanta pârâtă a susţinut lipsa de distinctivitate a modelului reclamantei înregistrat sub nr. 010402/3.12.2001, denumit generic „produse alimentare”, fără a fi făcute specificaţii cu privire la produsele în sine asupra cărora este aplicat acest model şi cu privire la numărul, dimensiunile şi forma elementelor lui definitorii.
Potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 129/1992, în forma existentă la data înregistrării modelului industrial analizat: „Un desen sau un model industrial este nou dacă, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau al priorităţii recunoscute, nu a mai fost făcut public, în ţară şi în străinătate, pentru aceeaşi categorie de produse".
Cerinţele noutăţii şi ale specialităţii desenului sau modelului industrial erau prevăzute deci în legislaţia aplicabilă, instanţa fiind chemată să le analizeze, analiză pe care prima instanţă nu a efectuat-o în cauză.
în ceea ce priveşte noutatea, aceasta se impunea a fi apreciată pe baza unui criteriu aparent obiectiv, anume acela ca, anterior datei de constituire a depozitului reglementar (...) să nu mai fi fost făcut public în ţară şi în străinătate pentru aceeaşi categorie de produse.
Exista anterioritate distructivă de noutate atunci când forma propusă pentru înregistrare era cunoscută la data cererii de depozit, indiferent de locul, momentul, autorul sau mijloacele de divulgare anterioară.
în cazul desenelor şi modelelor industriale, noutatea are un caracter relativ, pornind de la premisa că forma, ca şi componentă a oricărui desen sau model, împrumută totdeauna din forme existente, aşa încât o formă nouă nu poate fi creată fără nicio legătură cu formele existente.
Modelul industrial analizat a fost destinat să se aplice produselor alimentare, incluse în clasele de produse 1-4, condiţie considerată de OSIM, la data constituirii
depozitului, ca fiind suficientă din perspectiva aplicării principiului specialităţii, în acest domeniu.
Aşa fiind, Curtea nu poate reţine argumentele apelantei pârâte, câtă vreme Clasificarea internaţională de la Locarno, pe baza căreia s-a făcut identificarea produselor pentru care era destinat a fi aplicat modelul a fost cea în raport de care s-a stabilit categoria de produse, fără a fi necesară şi o altă identificare a produselor, astfel cum tinde să solicite apelanta.
în ceea ce priveşte noutatea, apelanta s-a mulţumit să susţină că modelul din certificatul analizat este similar până la identic cu o gamă largă de produse comercializate în România atât anterior, cât şi ulterior anului 1989.
în acest context, Curtea reţine că apelanta nu a făcut niciun fel de dovezi cu privire la existenţa unor alte modele sau desene industriale, anterioare momentului înregistrării.
Pe de altă parte, se reţine că, potrivit art. 2 din legea în forma ei iniţială, „Titlul de protecţie este certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial, care conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare pe teritoriul României”, astfel că şi desenelor şi modelelor industriale le era aplicabil principiul teritorialităţii, chiar dacă legea a prevăzut condiţia ca desenul sau modelul să nu fi fost făcut public şi în străinătate.
La data constituirii depozitului reglementar pentru modelul industrial analizat, România era membră a Uniunii de la Haga (potrivit Legii nr. 44 din 28 aprilie 1992 pentru aderarea României la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale, din 6.11.1925, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 15 mai 1992), Aranjamentul de la Haga fiind cel care prevedea principiul limitării teritoriale a depozitului, ca regulă aplicabilă ţărilor membre, considerată ca fiind suficient de restrictivă. în absenţa oricăror alte dispoziţii de drept internaţional similare celor din normele interne, se poate considera ca fiind aplicabile normele internaţionale, mai favorabile, la a căror respectare România s-a angajat, potrivit dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, în raport şi de principiul teritorialităţii care trebuie înţeles biunivoc, în sensul atât al condiţiilor de acordare a protecţiei, cât şi de limitele acesteia.
Din această perspectivă, Curtea reţine că nu pot fi considerate distructive de noutate modelele industriale pentru care s-a acordat protecţie prin certificatele aflate la filele 118, 120, 151, eliberate pentru clasa 1 de produse, unor titulari străini, România nefiind ţară desemnată în vederea comercializării produselor purtând acele modele industriale.
Cu privire la susţinerile apelantei pârâte, legate de preponderenţa funcţiei tehnice ce ar caracteriza modelul industrial al reclamantei pârâte, Curtea reţine că, potrivit sentinţei civile nr. 851 din 23.09.2003 (dosar fond), pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, în dosarul nr. 802/2003, în care au figurat ca părţi reclamanta SC
B. SRL şi pârâta SC N. 2000 SRL, obiectul fiind acelaşi, anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. 010402/3.12.2001, s-a considerat că, „chiar dacă aspectul salatei de icre este dat de dispozitivul cu care este procesată salata, această situaţie nu este de natură a atrage anularea titlului de protecţie, deoarece dispozitivul însuşi a fost creat pentru a face posibilă aranjarea produsului în forma protejată”.
La fel ca şi în analiza anterior efectuată, cu ocazia cercetării identităţii modelelor industriale analizate, existenţa acestei hotărâri judecătoreşti este de natură a împiedica pronunţarea unei hotărâri care să intre în contradicţie cu aceasta, pe aspectul analizat.
Cu privire la criticile aduse sentinţei în legătură cu modelul industrial nr. 012657;
9.06.2003, Curtea reţine că şi în privinţa acestuia se menţin aceleaşi constatări ca cele expuse anterior în legătură cu modelul industrial nr. 010402, eliberat titularului comun, reclamanta pârâtă, modelele protejate fiind variante îmbunătăţită ale celui dintâi, anterioritatea distructivă de noutate a celui dintâi model neputând fi invocată în raporturile dintre un terţ şi titularul ambelor certificate de înregistrare.
Din această perspectivă, este complet eronată teza susţinută de apelanta pârâtă, potrivit căreia anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial al SC B. SRL, în dosarul nr. 4329/2003, ar reprezenta argumentul pentru care s-ar impune anularea, în prezenta cauză, a celui de-al doilea certificat.
în cauza despre care a făcut vorbire apelanta pârâtă, anularea s-a dispus la cererea reclamantei pârâte din prezenta cauză, ale cărei modele industriale au fost reţinute ca anteriorităţi distructive de noutate pentru modelul industrial al SC B.
în raport de aceste considerente, Curtea va respinge apelul declarat de pârâta reclamantă ca nefondat.
← Marcă. Distincţia între marcă şi numele comercial, dată de... | Marcă. Refuz de înregistrare ca marcă a unui semn care poate... → |
---|