Recurs. Brevet de invenţie. Lipsa condiţiei noutăţii. Criterii legale de apreciere a noutăţii
| Comentarii |
|
- Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, aprobat prin H.G. nr. 499/2003: Regula 37, lit. a) alin. 1 şi 2, lit. a), pct. 10 lit. c)
Invenţia revendicată este nouă şi dacă se referă la un element sau un număr limitat de elemente, selectate dintr-o clasă mai largă, cunoscută.
Noutatea unei invenţii brevetabile se stabileşte în raport cu conţinutul revendicărilor şi al domeniului de aplicare precizat în descriere; la stabilirea noutăţii unei invenţii problema tehnică pe care o rezolvă invenţia nu este luată în considerare.
Ţinând cont că soluţia tehnică creată de recurent este identică cu cea din stadiul tehnicii, faptul că autorul invenţiei anterioare nu a cunoscut încă un efect tehnic benefic al invenţiei, nu creează dreptul pentru recurent de a solicita protecţia unui drept al său
distinct asupra invenţiei; descoperirea unui nou efect tehnic al aceleiaşi invenţii nu întruneşte condiţiile de brevetabilitate.
(Decizia nr. 391 din 12.10.2009, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze
privind proprietatea intelectuală)
Prin hotărârea Comisiei de Reexaminare Invenţii din cadrul OSIM nr. 6612.06.2008, s-a respins contestaţia formulată de contestatorul R.C. împotriva hotărârii nr. 6/157/10.12.2007 de respingere a CBI nr. a 2005 00898 din 21.10.2005 cu titlul „Principiul ECOWATTI - reducerea opţională a consumului de energie electrică, prin folosirea întrerupătoarelor electrice economice ECORAI”, a Comisiei de examinare din cadrul OSIM, hotărâre pe care a menţinut-o.
Pentru a se pronunţa astfel, Comisia de reexaminare a invenţiilor a reţinut în considerentele hotărârii că, prin cererea înregistrată sub nr. A 2005 00898, solicitantul R.C. a formulat cererea de eliberare a brevetului pentru invenţia cu titlul „Principiul ECOWATTI - reducerea opţională a consumului de energie electrică, prin folosirea întrerupătoarelor electrice economice ECORAI”, cererea fiind soluţionată prin respingerea de către Comisia de examinare invenţii, care a reţinut prin hotărârea nr. 6/157 din 10.12.2007 că invenţia se referă la un întrerupător electric pentru instalaţii electrice de iluminat, întrerupătorul, conform invenţiei, având în componenţă un circuit de alimentare cu curent, conţinând un element semiconductor redresor, precum şi două butoane, unul pentru conectarea/deconectarea elementului semiconductor, iar celălalt pentru conectarea/deconectarea consumatorului electric (becul de iluminat) şi care poate fi montat într-un întrerupător obişnuit în doza de aparat sau într-o doză de pe circuitul electric de iluminat, problema tehnică pe care îşi propune să o rezolve invenţia fiind reducerea consumului de energie electrică utilizată pentru iluminat. Comisia de examinare a reţinut că din cercetarea tehnică documentară efectuată în domeniu s-a regăsit în stadiul anterior al tehnicii documentul RO a 2000 00787, cu data de depozit 07.08.2000 şi data publicării 28.12.2001, BOPI nr. 12/2001, rezultând din analiza comparativă că soluţia din cererea de brevet a 2005 00898 nu este nouă, fiind conţinută în cererea de brevet RO a 2000 00787. Astfel, revendicările din cererea de brevet în discuţie se regăsesc în revendicările 2, 3 şi 4 ale cererii de brevet de invenţie anterioare, domeniul de aplicare, instalaţia de iluminat şi economisirea energiei electrice din cererea de Bl prezentă fiind acelaşi cu cel din cererea de Bl RO a 2000 00787, aceste observaţii fiind comunicate solicitantului R.C. cu notificarea OSIM nr. 1053649/12.10.2007, notificare la care nu s-a răspuns.
Comisia a reţinut în concluzie că cererea de Bl nu îndeplineşte condiţiile de existenţă a unei invenţii brevetabile conform Legii nr. 64/1991 republicată, respectiv condiţia de a fi nouă, conform art. 10 din Legea invenţiilor, şi conţine elemente care se regăsesc în totalitate în conţinutul stadiului anterior al tehnicii.
Comisia CRI a reţinut, de asemenea, că s-a formulat contestaţie împotriva hotărârii Comisiei de examinare, susţinându-se că invenţia cuprinsă în CBI a 2005 00898 este o noutate absolută, deoarece până la data depozitului nu a fost cuprinsă în stadiul tehnicii printr-o descriere, scrisă sau orală, ori prin folosirea unui procedeu asemănător întrerupător economic pentru economisirea energiei electrice - şi, de asemenea, nu există nicio revendicare comună celor 2 cereri de brevete de invenţie, în cererea anterioară fiind revendicat exclusiv un dispozitiv de mărire a duratei de viaţă a becurilor, nefăcându-se referire la întrerupătoare economice. în consecinţă, autorul CBI RO a 2000 0787 a premeditat numai economia de becuri şi la data depozitului, nu a
avut cunoştinţă despre modul de reducere a consumului energetic, deci nu i se poate oferi paternitatea ideii şi brevetării întrerupătoarelor economice.
Comisia OSIM de reexaminare invenţii a reţinut că nu este întemeiată contestaţia, în raport de dispoziţiile Legii nr. 64/1991, modificată prin Legea nr. 203/2002, sub imperiul căreia s-a depus cererea de brevet de invenţie, prin care se prevede că una dintre condiţiile de brevetabilitate pe care invenţia trebuie să le îndeplinească este noutatea, în aprecierea acestei condiţii fiind reţinută Regula 37, lit. 6 din Regulamentul de aplicare a legii, privind stabilirea noutăţii unei invenţii brevetabile (alin. 1-3), conform art. 8 şi 9, în raport de conţinutul revendicărilor şi al domeniului de aplicare precizat în descriere, nefiind luată în considerare problema tehnică pe care o rezolvă invenţia în acest context. De asemenea, la stabilirea noutăţii unei invenţii nu poate fi luat în considerare, de regulă, decât un singur document din stadiul tehnicii, cel considerat a fi cel mai aproape de invenţia revendicată. în aplicarea acestor prevederi, CRI a reţinut că soluţiei tehnice revendicate în cererea contestatorului solicitant i s-a opus în examinarea de fond soluţia tehnică revendicată în CBI a 2000 00787, cele două soluţii fiind identice din punct de vedere tehnic, pentru că ambele constau în introducerea în circuitul filamentului unei lămpi de iluminat incandescent a unei diode semiconductoare prin ale cărei caracteristici se modifică puterea consumată de filament.
Comisia OSIM de reexaminare invenţii a mai reţinut că în CBI a 2000 00787 se revendică un dispozitiv care este dioda semiconductoare care poate fi amplasată într-un fasung, într-un întrerupător sau în alt sistem de contact, întrerupătorul economic fiind o denumire dată de autorul cererii de brevet de invenţie, contestatorul solicitant, unui dispozitiv care se regăseşte în schemele electrice din cererea de brevet de invenţie a 2000 00787, inclusiv forma de undă a tensiunii electrice aplicată la bornele lămpii incandescente, fiind lipsită de noutate în consecinţă soluţia revendicată, contestaţia fiind nefondată.
împotriva hotărârii nr. 66/12.06.2008 a Comisiei OSIM de reexaminare invenţii, menţionată mai înainte, a formulat apel în termen legal contestatorul R.C., arătând în motivarea acestuia că OSIM, prin examinatorul de specialitate al CBI nu a respectat prevederile din Legea nr. 64/1991, republicată, şi Regulamentul de aplicare a Legii, aprobat prin H G. nr. 499/2003. Astfel, susţine apelantul, în încercarea de a stabili noutatea invenţiei revendicate din CBI în discuţie şi cercetând stadiul tehnicii, s-a descoperit invenţia din CBI a 2000 00787, iar prin compararea celor două invenţii s-au încălcat prevederile Regulamentului de aplicare a legii, întrucât termenul de „produs” ce face obiectul invenţiei revendicate (reglementat de Regula 1) a fost asimilat termenului „procedeu”, care face obiectul invenţiei cuprinse în stadiul tehnicii, reglementat de Regula 12 din H.G. nr. 499/2003.
Apelantul arată că OSIM a încălcat şi prevederile de la Regula 14 (descrierea invenţiei), cu privire la titlul invenţiei [lit. a)], pentru a crea o similitudine artificială între invenţii, deşi diferenţa dintre titlurile celor două invenţii comparate este evidentă.
Cu privire la domeniul tehnic în care este folosită invenţia [lit. b)], apelantul arată că domeniul tehnic al celor 2 invenţii este iluminatul electric cu becuri de incandescenţă, dar, conform Regulii nr. 37 A, domeniul se poate divide în subdomenii: invenţia din stadiul tehnicii se referă la sub domeniul consumului de becuri, iar invenţia revendicată se referă la sub domeniul consumului energetic, existând deci diferenţe neobservate de OSIM.
Apelantul susţine, cu privire la precizarea stadiului tehnicii, că OSIM în mod greşit a ales din stadiul tehnicii invenţia „metode de mărire a duratei de viaţă a becurilor cu
incandescenţă de până la zece ori, întrucât această invenţie a fost brevetată ilegal, cu nerespectarea art. 13 şi art. 47 din legea invenţiilor, privind aplicabilitatea industrială, nerespectarea Regulii 14 privind descrierea invenţiei, a Regulii 14 referitor la problema tehnică. Astfel, invenţia din stadiul tehnicii, care nu face nicio referire la întrerupătoarele economice, asigură economisirea becurilor, dar nu poate fi aplicată industrial, pe când invenţia revendicată asigură economia de energie electrică şi confortul vizual pe durata de folosire. De asemenea, efectul de economie energetică îi lipseşte invenţiei opuse de OSIM, acesta încălcând şi dispoziţiile Regulii 37, lit. a), lit. b) şi lit. c).
Prin decizia civilă nr. 455 A/07.04.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul R.C. împotriva hotărârii nr. 66/12.06.2008 pronunţată de Comisia de reexaminare a cererilor de brevet de invenţie din cadrul OSIM.
în motivarea deciziei, tribunalul a constatat că apelantul critică soluţia Comisiei de Reexaminare Invenţii care a respins contestaţia formulată împotriva deciziei Comisiei de examinare invenţii a OSIM, privind respingerea cererii de brevet de invenţie, făcând referire la diferenţele între termenul de „produs” ce face obiectul invenţiei revendicate a apelantului şi termenul „procedeu”, care face obiectul invenţiei cuprinse în stadiul tehnicii, OSIM încălcând şi prevederile din Regulamentul la legea invenţiilor cu privire la titlul invenţiei, fiind de asemenea diferite sub domeniile corespunzătoare invenţiilor comparate de OSIM.
Cu privire la aceste susţineri, tribunalul a constatat că nu sunt fondate şi le-a respins ca atare, reţinând că cererea înregistrată de apelantul solicitator CBI nr. a 2005 00898 cu titlul „Principiul ECOWATTI - reducerea opţională a consumului de energie electrică, prin folosirea întrerupătoarelor electrice economice ECORAI” a fost soluţionată în mod corect de Comisia de examinare invenţii, prin respingerea acesteia.
Astfel, tribunalul a reţinut că s-a procedat la o analiză comparativă a invenţiei revendicate a apelantului solicitant, cu invenţia aflată în stadiul tehnicii nr. a 2000 007887, OSIM concluzionând că invenţia în discuţie este conţinută în cererea de brevet anterioară, întrucât revendicările din cererea prezentă se regăsesc în revendicările 2, 3 şi 4 ale invenţiei anterioare, iar domeniul de aplicare, instalaţia de iluminat şi economisirea energiei electrice din cererea de brevet de invenţie a apelantului este acelaşi cu cel din cererea de brevet de invenţie RO a 2000 00787.
în consecinţă, nu este îndeplinită condiţia noutăţii, cerută de dispoziţiile Legii nr. 64/1991, modificată, tribunalul înlăturând susţinerea apelantului, conform căreia nu există nicio revendicare comună celor două cereri de invenţii comparate, atâta timp cât s-a stabilit în mod corect că din punct de vedere tehnici cele două soluţii sunt identice, pentru că ambele constau în introducerea în circuitul filamentului unei lămpi de iluminat incandescent a unei diode semiconductoare, prin ale cărei caracteristic se modifică puterea consumată de filament, în CBI opusă revendicându-se un dispozitiv care este dioda semiconductoare, care poate fi amplasată într-un întrerupător sau în alt sistem de contact. De asemenea, denumirea de întrerupător economic, aleasă de apelantul autor al CBI a 2005 009898 pentru un dispozitiv care se regăseşte în schemele electrice din cererea de invenţie anterioară, inclusiv sub formă de undă a tensiunii electrice aplicate la bornele lămpii incandescente, nu conferă noutate soluţiei revendicate de apelant, aşa cum corect a reţinut OSIM.
Tribunalul a înlăturat şi susţinerile apelantului privind nerespectarea de către OSIM a dispoziţiilor legii şi ale regulamentului de aplicare a legii cu privire la invenţia a 2000 00787, întrucât invenţia opusă nu face obiectul discuţiei în prezentul apel.
împotriva acestei decizii a formulat recurs la data de 01.06.2009 recurentul R.C., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, anularea hotărârii nr. 66 din 12.06.2008 a Comisiei de reexaminare a cererilor de brevet de invenţie din cadrul OSIM şi obligarea OSIM la eliberarea brevetului de invenţie pentru invenţia cuprinsă în cererea de brevet de invenţie nr. a200500898 cu denumirea „Principiul ECOWATTI -reducerea opţională a consumului de energie electrică, prin folosirea întrerupătoarelor electrice economice ECORAI”.
Se mai solicită constatarea în principiu de către instanţă a producerii unui prejudiciu în dauna recurentului, pe motiv de superficialitate în analiză, de încălcare a prevederilor legale şi tergiversarea în mod nejustificat a acordării brevetului de invenţie în vederea introducerii obiectului său în fabricaţie.
în motivarea cererii de recurs, se arată că instanţa de apel nu s-a pronunţat în legătură cu încălcarea de către OSIM a prevederilor cuprinse în Regulamentul din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991, modificată, privind brevetele de invenţie, respectiv regula 37 lit. a) pct. 10, referitoare la examinarea noutăţii ca şi condiţie a îndeplinirii criteriilor de brevetabilitate. Se arată că, potrivit acestei reguli, invenţia este nouă şi dacă se referă la un element sau un număr limitat de elemente selectate dintr-o clasă mai larg cunoscută.
în invenţia din stadiul tehnicii invocată de OSIM se foloseşte termenul de „diodă”, în timp ce în invenţia revendicată se foloseşte exclusiv termenul de „element semiconductor de redresare”. Conform clasificărilor cuprinse în toate manualele de electronică şi componente electronice studiate în liceele de profil, din categoria mai largă a elementelor (dispozitivelor) semiconductoare fac parte: dioda, tranzistorul şi tiristorul.
Prin folosirea termenului de „element semiconductor de redresare”, invenţia este funcţională cu oricare dintre elementele cuprinse în clasificare, inclusiv tranzistorul şi tiristorul, care nu sunt menţionate în invenţia invocată de OSIM. Aceasta creează diferenţa esenţială dintre cele două invenţii şi asigură condiţia de noutate reglementată de Regula 37 lit. a) pct. 10 lit. c) din Regulament.
Se arată că autorul invenţiei revendicate a folosit termenul de diodă redresoare doar între paranteze, o singură dată şi numai cu titlu de exemplu, ca fiind cel mai uzual.
Alte deosebiri importante, invocate de recurent, sunt: - invenţia din stadiul tehnicii este o invenţie statică prin fixarea diodei în circuit în locurile indicate fără a se mai putea exclude (fasungul becului sau egreta din spatele tabloului de siguranţe), iar invenţia revendicată este activă, putând fi folosită în mod opţional prin şuntarea sau deşuntarea elementului semiconductor; - invenţia din stadiul tehnicii nu are aplicabilitate industrială, şi pentru că nimeni nu monitorizează durata de viaţă a becurilor prin comparaţie cu invenţia revendicată, care permite economia de energie electrică şi optimizarea confortului vizual, fiind interesaţi atât fabricanţii de întrerupătoare, cât şi utilizatorii de pretutindeni.
Prin respingerea brevetării invenţiei revendicate, OSIM, în afara încălcării unei prevederi legale clare, îşi neagă raţiunea propriei sale existenţe, deoarece împiedică fabricaţia unor produse cu arie largă de răspândire.
Prin analiza superficială a cererii de brevetare revendicată şi dezbaterea problemelor în instanţele de judecată se compromite grav caracterul confidenţial al invenţiei înainte de brevetare, aducându-se grave prejudicii inventatorului.
Cererea de recurs a fost timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar.
Analizând cauza de faţă prin prisma motivelor de recurs, precum şi a probelor deja administrate în faţa instanţelor de fond, Curtea reţine următoarele:
într-o primă critică adusă deciziei recurate, recurentul arată că instanţa de apel nu s-a pronunţat în legătură cu încălcarea de către OSIM a prevederilor cuprinse în Regulamentul din 18 aprilie 2003 de aplicare a Legii nr. 64/1991, modificată, privind brevetele de invenţie, respectiv regula 37 lit. a) pct. 10, referitoare la examinarea noutăţii ca şi condiţie a îndeplinirii criteriilor de brevetabilitate.
Curtea constată că această critică nu este fondată, din conţinutul considerentelor deciziei recurate reieşind că instanţa de apel a făcut o judecată asupra problemei noutăţii, statuând în sensul că invenţia nu are caracter de noutate. Astfel, nu se poate reţine o nepronunţare a instanţei pe această problemă de drept.
în ceea ce priveşte soluţia dată acestei probleme, recurentul arată că, potrivit acestei reguli, invenţia este nouă şi dacă se referă la un element sau un număr limitat de elemente selectate dintr-o clasă mai larg cunoscută.
Pentru a răspunde acestei critici aduse deciziei instanţei de apel, Curtea va avea în vedere situaţia de fapt astfel cum a fost stabilită de instanţa de apel.
Astfel, prin cererea înregistrată sub nr. A 2005 00898, solicitantul R.C. a formulat cererea de eliberare a brevetului pentru invenţia cu titlul „Principiul ECOWATTI -reducerea opţională a consumului de energie electrică, prin folosirea întrerupătoarelor electrice economice ECORAI”.
Cererea a fost soluţionată prin respingerea de către Comisia de examinare invenţii, prin hotărârea nr. 6/157 din 10.12.2007, care a reţinut că invenţia se referă la un întrerupător electric pentru instalaţii electrice de iluminat, întrerupătorul, conform invenţiei, având în componenţă un circuit de alimentare cu curent, conţinând un element semiconductor redresor, precum şi două butoane, unul pentru conectarea/deconectarea elementului semiconductor, iar celălalt pentru conectarea/-deconectarea consumatorului electric (becul de iluminat) şi care poate fi montat într-un întrerupător obişnuit în doza de aparat sau într-o doză de pe circuitul electric de iluminat, problema tehnică pe care îşi propune să o rezolve invenţia fiind reducerea consumului de energie electrică utilizată pentru iluminat.
Comisia de examinare a reţinut că din cercetarea tehnică documentară efectuată în domeniu s-a regăsit în stadiul anterior al tehnicii documentul RO a 2000 00787, cu data de depozit 07.08.2000 şi data publicării 28.12.2001, BOPI nr. 12/2001, rezultând din analiza comparativă că soluţia din cererea de brevet a 2005 00898 nu este nouă, fiind conţinută în cererea de brevet RO a 2000 00787.
Astfel, se reţine că revendicările din cererea de brevet în discuţie se regăsesc în revendicările 2, 3 şi 4 ale cererii de brevet de invenţie anterioare, domeniul de aplicare, instalaţia de iluminat şi economisirea energiei electrice din cererea de Bl prezentă fiind acelaşi cu cel din cererea de Bl RO a 2000 00787, aceste observaţii fiind comunicate solicitantului R.C. cu notificarea OSIM nr. 1053649/12.10.2007, notificare la care nu s-a răspuns.
Comisia a reţinut în concluzie că cererea de Bl nu îndeplineşte condiţiile de existenţă a unei invenţii brevetabile, conform Legii nr. 64/1991 rep., respectiv condiţia de a fi nouă, conform art. 10 din Legea invenţiilor, şi conţine elemente care se regăsesc în totalitate în conţinutul stadiului anterior al tehnicii.
Comisia CRI a reţinut de asemenea că s-a formulat contestaţie împotriva hotărârii Comisiei de examinare, susţinându-se că invenţia cuprinsă în CBI a 2005 00898 este o noutate absolută, deoarece până la data depozitului nu a fost cuprinsă în stadiul tehnicii printr-o descriere scrisă sau orală, ori prin folosirea unui procedeu asemănător întrerupător economic pentru economisirea energiei electrice - şi, de asemenea, nu există nicio revendicare comună celor 2 cereri de brevete de invenţie, în cererea anterioară fiind revendicat exclusiv un dispozitiv de mărire a duratei de viaţă a
becurilor, nefăcându-se referire la întrerupătoare economice. în consecinţă, autorul CBI RO a 2000 0787 a premeditat numai economia de becuri şi la data depozitului, nu a avut cunoştinţă despre modul de reducere a consumului energetic, deci nu i se poate oferi paternitatea ideii şi brevetării întrerupătoarelor economice.
Comisia OSIM de reexaminare invenţii a reţinut că nu este întemeiată contestaţia, în raport de dispoziţiile Legii nr. 64/1991, modificată prin Legea nr. 203/2002, sub imperiul căreia s-a depus cererea de brevet de invenţie, prin care se prevede că una dintre condiţiile de brevetabilitate pe care invenţia trebuie să le îndeplinească este noutatea, în aprecierea acestei condiţii fiind reţinută Regula 37, lit. 6 din Regulamentul de aplicare a legii, privind stabilirea noutăţii unei invenţii brevetabile (alin. 1-3), conform art. 8 şi 9, în raport de conţinutul revendicărilor şi al domeniului de aplicare precizat în descriere, nefiind luată în considerare problema tehnică pe care o rezolvă invenţia în acest context.
De asemenea, la stabilirea noutăţii unei invenţii nu poate fi luat în considerare, de regulă, decât un singur document din stadiul tehnicii, cel considerat a fi cel mai aproape de invenţia revendicată.
în aplicarea acestor prevederi, CRI a reţinut că soluţiei tehnice revendicate în cererea contestatorului solicitant i s-a opus în examinarea de fond soluţia tehnică revendicată în CBI a 2000 00787, cele două soluţii fiind identice din punct de vedere tehnic, pentru că ambele constau în introducerea în circuitul filamentului unei lămpi de iluminat incandescent a unei diode semiconductoare prin ale cărei caracteristici se modifică puterea consumată de filament.
CRI a mai reţinut că în CBI a 2000 00787 se revendică un dispozitiv care este dioda semiconductoare care poate fi amplasată într-un fasung, într-un întrerupător sau în alt sistem de contact, întrerupătorul economic fiind o denumire dată de autorul cererii de brevet de invenţie, contestatorul solicitant, unui dispozitiv care se regăseşte în schemele electrice din cererea de brevet de invenţie a 2000 00787, inclusiv forma de undă a tensiunii electrice aplicată la bornele lămpii incandescente, fiind lipsită de noutate în consecinţă soluţia revendicată, contestaţia fiind nefondată.
Curtea constată că revendicările din cererea de acordare a brevetului de invenţie, aşa cum au fost descrise de recurent, sunt următoarele: „montaje electrice economice, aplicabile întrerupătoarelor electrice în scopul reducerii consumului electric la iluminatul cu becuri şi optimizarea confortului vizual, realizate prin conectarea în serie în circuitul electric de curent alternativ a unui element semiconductor (dioda) de redresare, care blochează trecerea unei alternanţe a curentului (+ sau -) şi permite trecerea celeilalte alternanţe (- sau +), rezultând un curent electric pulsatoriu, având tensiunea rezultantă la jumătatea din tensiunea nominală a reţelei electrice. Conectarea, conform schemelor prezentate, la bornele oricărui întrerupător electric pentru iluminat, având două sau mai multe butoane, a unei diode redresoare, astfel încât, de la unul dintre butoane să se producă schimbarea regimului de funcţionare (economic sau normal) prin şuntarea-deşuntarea din circuit a diodei redresoare, iar de celălalt (celelalte) buton (butoane) să se realizeze aprinderea-stingerea becurilor, cu referire atât la întrerupătoarele aflate în exploatare, la cele deja fabricate, cât şi la cele ce urmează a fi fabricate”.
în explicaţiile în rezumat se vorbeşte, pe de o parte, despre înserierea unui element semiconductor de redresare, iar pe de altă parte, despre montarea unei diode redresoare în spatele unui întrerupător clasic.
Revendicările specifice invenţiei din cadrul stadiului tehnicii se referă la pct. 2 la un dispozitiv pentru mărirea duratei de viaţă a becurilor de tip fasung unde dioda se introduce înseriată în circuit între cele 2 fasunguri tip „tată" şi tip „mamă", prin
intermediul punctului de contact de pe izolator. Acest dispozitiv se poate fabrica în 4 mărimi constructive pentru toate tipurile de fasung existente (mic, normal, mare, fără filet), cu sau fără condensatori de filtraj.
La pct. 3 se descrie un dispozitiv pentru mărirea duratei de viaţă a becurilor tip întrerupător, unde dioda se montează în paralel cu întrerupătorul fie în varianta întrerupătorului cu un singur buton, fie în cazul comutatorului cu 2 butoane.
La pct. 4 se descrie un dispozitiv pentru mărirea duratei de viaţă a becurilor tip egretă, unde dioda se montează înseriată pe circuitul becului în doza sau tablou prin intermediul unei egrete.
Un prim argument adus de recurent, în susţinerea îndeplinirii condiţiei noutăţii, este acela că în invenţia din stadiul tehnicii invocată de OSIM se foloseşte termenul de „diodă”, în timp ce în invenţia revendicată se foloseşte exclusiv termenul de „element semiconductor de redresare”.
Or, din lecturarea revendicărilor, aşa cum au fost redate mai sus, rezultă în mod clar că recurentul s-a referit în mod expres la „diodă”, iar termenul de „semiconductor de redresare” a fost folosit o singură dată.
Conform clasificărilor tehnice, necontestate de părţi, din categoria mai largă a elementelor (dispozitivelor) semiconductoare fac parte: dioda, tranzistorul şi tiristorul, raportul logic dintre diodă şi semiconductoare fiind acela de la special la general.
Recurentul susţine că prin folosirea termenului de „element semiconductor de redresare”, invenţia este funcţională cu oricare dintre elementele cuprinse în clasificare, inclusiv tranzistorul şi tiristorul, care nu sunt menţionate în invenţia invocată de OSIM. Se arată că aceasta creează diferenţa esenţială dintre cele două invenţii şi asigură condiţia de noutate.
Cu toate acestea, Curtea constată că recurentul a folosit cu predilecţie termenul de „diodă”, iar termenul de element semiconductor apare citat mai mult cu titlu de exemplu. Astfel, se reţine o situaţie exact inversă celei invocate de recurent, care arată că a folosit termenul de diodă redresoare doar între paranteze, o singură dată şi numai cu titlu de exemplu, ca fiind cel mai uzual. Ca urmare, din chiar descrierea revendicărilor, rezultă că invenţia are la bază dioda, iar nu elementul semiconductor.
Potrivit dispoziţiilor Regulii 37 lit. a) pct. 10 lit. c) din Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie (aprobat prin H.G. nr. 499/2003), în vigoare la data formulării cererii de brevetare de către petent, invenţia revendicată este nouă şi dacă se referă la un element sau un număr limitat de elemente, selectate dintr-o clasă mai largă, cunoscută.
Pe aceste dispoziţii legale se întemeiază recurentul, susţinând că a folosit termenul de diodă redresoare doar între paranteze, o singură dată şi numai cu titlu de exemplu, ca fiind cel mai uzual.
Or, Curtea a constatat deja că recurentul a folosit cu predilecţie termenul de „diodă”, iar termenul de element semiconductor apare citat mai mult cu titlu de exemplu. Astfel, este corectă concluzia instanţei de apel în sensul că cele două soluţii sunt identice din punct de vedere tehnic, pentru că ambele constau în introducerea în circuitul filamentului unei lămpi de iluminat incandescent a unei diode semiconductoare prin ale cărei caracteristici se modifică puterea consumată de filament.
în plus, potrivit lit. a) alin. 1 şi 2 din Regula 37 din Regulament, noutatea unei invenţii brevetabile se stabileşte, în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9, în raport cu conţinutul revendicărilor şi al domeniului de aplicare precizat în descriere; la stabilirea noutăţii unei invenţii problema tehnică pe care o rezolvă invenţia nu este luată în considerare.
Recurentul a susţinut că invenţia din stadiul tehnicii nu are aplicabilitate industrială, şi pentru că nimeni nu monitorizează durata de viaţă a becurilor prin comparaţie cu invenţia revendicată, care permite economia de energie electrică şi optimizarea confortului vizual, fiind interesaţi atât fabricanţii de întrerupătoare, cât şi utilizatorii de pretutindeni.
Ceea ce invocă recurentul în esenţă este faptul că autorul invenţiei anterioare a premeditat numai economia de becuri şi, la data depozitului cererii, nu a avut cunoştinţă despre modul de reducere a consumului energetic şi nu i se poate oferi paternitatea ideii şi brevetării întrerupătoarelor economice.
Or, ţinând cont că soluţia tehnică creată de recurent este identică cu cea din stadiul tehnicii, faptul că autorul invenţiei anterioare nu a cunoscut încă un efect tehnic benefic al invenţiei, nu creează dreptul pentru recurent de a solicita protecţia unui drept al său distinct asupra invenţiei; descoperirea unui nou efect tehnic al aceleiaşi invenţii nu întruneşte condiţiile de brevetabilitate.
Curtea mai adaugă ca argument în susţinerea acestei concluzii faptul că domeniul de aplicare, instalaţia de iluminat şi economisirea energiei electrice sunt identice în conţinutul celor două cereri de brevet de invenţie.
Se invocă de către recurent, ca şi deosebire importantă faţă de invenţia anterioară, faptul că invenţia din stadiul tehnicii este o invenţie statică prin fixarea diodei în circuit în locurile indicate fără a se mai putea exclude (fasungul becului sau egreta din spatele tabloului de siguranţe), iar invenţia revendicată este activă, putând fi folosită în mod opţional prin şuntarea sau deşuntarea elementului semiconductor.
Sub acest aspect, se reţine de către instanţa de recurs că din punct de vedere tehnic, cele două soluţii sunt identice pentru că ambele constau în introducerea în circuitul filamentului unei lămpi de iluminat incandescent a unei diode semiconductoare prin ale cărei caracteristici se modifică puterea consumată de filament. în cererea de brevet de invenţie din stadiul tehnicii, se revendică un dispozitiv care este dioda semiconductoare ce poate fi amplasată într-un fasung, într-un întrerupător sau într-un alt sistem de contact. întrerupătorul economic este o denumire dată de autorul cererii de brevet de invenţie din cauză, unui dispozitiv care se regăseşte în schemele electrice din cererea de brevet de invenţie din stadiul tehnicii, inclusiv forma de undă a tensiunii electrice aplicată la bornele lămpii incandescente.
Astfel, Curtea reţine că soluţia revendicată este lipsită de noutate, simplul aspect al introducerii posibilităţii şuntării sau deşuntării elementului semiconductor nefiind de natură să reprezinte o activitate inventivă, astfel încât nici noutatea nu poate fi reţinută.
Se mai invocă faptul că, prin respingerea brevetării invenţiei revendicate, OSIM, în afara încălcării unei prevederi legale clare, îşi neagă raţiunea propriei sale existenţe, deoarece împiedică fabricaţia unor produse cu arie largă de răspândire.
Acest argument, dincolo de aspectul că nu este unul concret, nu poate fi reţinut, cât timp scopul verificării condiţiilor de acordarea a brevetului de invenţie corespunde interesului general al societăţii şi intereselor particulare ale altor deţinători de brevete, de a nu, se acorda un nou brevet pentru un produs care nu îndeplineşte condiţiile de brevetabilitate.
în sfârşit, recurentul mai invocă faptul că, prin analiza superficială a cererii de brevetare revendicată şi dezbaterea problemelor în instanţele de judecată se compromite grav caracterul confidenţial al invenţiei înainte de brevetare, aducându-se grave prejudicii inventatorului.
Cu privire la acest argument, Curtea reţine faptul că procedura de soluţionare a contestaţiilor cu privire la respingerea cererii de brevet de invenţie, prin caracterul
public al şedinţelor de judecată, nu este de natură să producă prin ea însăşi prejudicii recurentului, cât timp consultarea dosarului se poate face numai de către părţi, care cunosc deja conţinutul acestuia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
| ← Recurs. Casare cu trimitere spre rejudecarea apelului. Cerere... | Recurs declarat împotriva încheierii prin care s-a luat act de... → |
|---|
