Necesitatea testării aparatelor radar înaintea utilizării lor pentru stabilirea vitezei unei maşini din trafic
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 3701/2015 din data de 19.10.2016
NECESITATEA TESTĂRII APARATELOR RADAR ÎNAINTEA UTILIZĂRII LOR PENTRU STABILIREA VITEZEI UNEI MAȘINI DIN TRAFIC
Prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009 a fost modificat punctul 3.5 al NML 021-05 "Cerințe tehnice pentru blocul de înregistrare"; - subpunctul 3.5.1 care arată ce trebuie să cuprindă înregistrarea, eliminându-se cerința ca înregistrarea să cuprindă faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea, rațiunea eliminării acestei cerințe fiind aceea că toate aparatele omologate pentru a fi utilizate în România realizează automat funcția de autotestare. Prin urmare, toate aparatele de măsurare a vitezei omologate în România nu pot trece în regim de măsurare fără să efectueze testarea. Astfel, valoarea vitezei cu care a rulat petentul apare în înregistrarea video, în partea stânga sus, în dreptul indicativului "T"; = "target";, adică: înregistrarea vitezei prin punerea în funcțiune a cinemometrului a fost la ora 3.29 și 49 secunde, iar oprirea autovehiculului condus de petent s-a realizat după ora 3.30 și 3 secunde, când acesta iese din cadrul camerei video. Rezultă un interval de timp de cel puțin 14 secunde, adică suficient ca, după legile fizicii, un autovehicul să poată fi oprit în deplină siguranță.
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 3701/2015, pronunțată în dosarul nr. 4000/190/2014.
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul F.T.P. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție seria CP, nr.X încheiat la data de 14.04.2014 încheiat de intimatul IPJ Bistrița-Năsăud.
În motivare, petentul susține că a fost sancționat pe nedrept întrucât, în data de 14.04.2014, nu a circulat cu viteza consemnată în procesul verbal, respectiv de 84 km/h, în condițiile în care pe înregistrarea agentului constatator apărea cu viteze de 60 și 79 km/h, aparatul fiind în autotestare.
În drept, a invocat prev. Normei de metrologie legală 021-05/23.11.2005.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-6).
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulată de petent ca neîntemeiată.
În motivare arată că, prin procesul verbal atacat, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute și sancționate de art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3. rap. la 101 alin. (2) din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice cu modificările și completările ulterioare, reținându-se de către agentul constatator că în data de 14.04.2014 la ora 3.29, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare Y, pe drumul național DN 17, pe raza localității Viișoara, în zona "Macon";, cu viteza de 84 km/h, înregistrată pe aparatul radar seria ROM 456, montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI 34908, hard BN 15.
Agentul constatator a încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției seria CP nr. X, aplicând sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 510 Iei și sancțiunea complementară a 4 puncte penalizare.
Petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal și l-a semnat arătând că nu are de făcut mențiuni.
Cu privire la legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, arată că plângerea petentului este nefondată.
Fapta contravențională reținută de agentul constatator, așa cum a fost descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, fapt probat de buletinul de verificare metrologică seria 0184695 emis de Laboratorul de Metrologie al B.B.S.C. Communications Systems S.R.L. în data de 23.04.2013, cu termen de valabilitate de un an. Viteza de deplasare a autoturismului condus de petent a fost măsurată cu cinemometrul radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI 34908, înscris atât în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției cât și în buletinul de verificare metrologică.
Viteza de deplasare a autovehiculului condus de petent, așa cum rezultă foarte clar din înregistrarea video a faptei și din fotogramele radar atașate, a fost de 84 km/h, în momentul inițierii înregistrării, valoare înscrisă în procesul verbal atacat. înregistrarea video a fost efectuată pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate specifice, atât autovehiculul condus de petent cât și valoarea vitezei fiind înregistrate corespunzător. înregistrarea video este fluentă și continuă făcând astfel dovada temeiniciei procesului-verbal. În înregistrarea video se observă cum autoutilitara condusă de petent circulă pe raza localității și, pe .un sector de drum în aliniament, după coborârea de pe pasarelă, rulează cu viteza de 84 km/h, după care viteza scade pe măsură ce petentul s-a apropiat de echipajul de poliție.
În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din O.U.G. 195/2002 rep., limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Încadrarea juridică a faptei este corectă, agentul constatator consemnând corect atât articolul cât și actul normativ care prevede și sancționează contravenția, respectiv OUG nr. 195/2002.
Menționează faptul că din prevederile legale respectiv ale art. 101 alin. (2) rap. la art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3. din O.U.G. 195/2002 rep., rezultă că "depășirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic"; este contravenție care se sancționează cu sancțiunile prevăzute în clasa a III-a de sancțiuni (6 la 8 puncte amendă, respectiv amendă de la 510 la 680 lei, raportat la punctul de amendă care era de 85 lei la data săvârșirii faptei) și cu aplicarea a 4 puncte penalizare.
La individualizarea sancțiunii, ținând cont de împrejurările concrete de săvârșire a faptei, agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege. Nu au fost identificate împrejurări de natură excepțională care să justifice sancțiunea avertismentului iar fapta constatată este una de gravitate ridicată.
Privitor la limitele de viteză, legiuitorul a reglementat un regim sancționator gradual, în funcție de valoarea cu care a fost depășită viteza maximă legală, prevăzând pentru fiecare prag al sancțiunii și sancțiuni complementare, culminând cu cea considerată mai gravă, respectiv atunci când se depășește viteza maximă legală cu mai mult de 50 km/h. Ori, din probele existente este dovedit fără dubiu, faptul că petentul a condus autoturismul cu o viteză mai mare cu 34 km/h decât cea maximă admisă pentru acel sector de drum.
Prim urmare, apreciază că un eventual avertisment putea fi acordat în cazul în care petentul ar fi depășit viteza cu 10-20 km/h, acesta fiind primul prag sancționator, potrivit art. 101 alin. (1) lit. a) pct. 4 din O.U.G. 195/2002 rep.. Dimpotrivă, fapta săvârșită de intimat este sancționată cu amenda destul de ridicată și cu aplicarea a 4 puncte penalizare.
în condițiile în care la nivel național, conducerea autovehiculelor cu viteză excesivă este una din principalele, cauze de producere a accidentelor rutier soldate cu uciderea sau vătămarea corporală a unor persoane, fapta săvârșită de petent, prezintă un pericol social evident, impunându-se măsuri susținute pentru combaterea acestei cauze. în atare condiții, supravegherea traficului inclusiv prin măsurarea vitezei, pe raza localităților și în locurile frecventate de pietoni este mai mult decât justificată.
Referitor la temeinicia stării de fapt reținute, arată că aceasta rezultă, fără dubiu, din înregistrarea video a faptei pe care o pune la dispoziția instanței precum și din fotogramele radar pe anexate.
Legala utilizare a mijlocului tehnic rezultă din buletinul de verificare metrologică și din certificatul de aprobare de model, anexat.
Prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009 a fost modificat punctul 3.5 al NML 021-05 "Cerințe tehnice pentru blocul de înregistrare"; - subpunctul 3.5.1 care arată ce trebuie să cuprindă înregistrarea, eliminându-se cerința ca înregistrarea să cuprindă faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea, rațiunea eliminării acestei cerințe fiind aceea că toate aparatele omologate pentru a fi utilizate în România realizează automat funcția de autotestare. Prin urmare, toate aparatele de măsurare a vitezei omologate în România nu pot trece în regim de măsurare fără să efectueze testarea.
Valoarea vitezei cu care a rulat petentul apare în înregistrarea video, în partea stânga sus, în dreptul indicativului "T"; = "target";. înregistrarea vitezei prin punerea în funcțiune a cinemometrului a fost la ora 3.29 și 49 secunde iar oprirea autovehiculului condus de petent s-a realizat după ora 3.30 și 3 secunde, când acesta iese din cadrul camerei video. Rezultă un interval de timp de cel puțin 14 secunde, adică suficient ca, după legile fizicii, un autovehicul să poată fi oprit în deplină siguranță.
În concluzie, sub aspectul temeiniciei și legalității procesului verbal, solicită instanței să constate că acesta îndeplinește condițiile de fond și formă cerute de O.G. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, că fapta a fost constatată prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic de către agentul constatator, că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției menționată în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și, prin urmare, să respingă plângerea formulată de acesta ca neîntemeiată.
În drept invocă dispozițiile art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3. și art. 100 alin. (2) din O.U.G. 195/2002 republicată; art. 21 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001, art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, art. 223 alin. (3) din C.proc.civ..
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 14-17) și un CD cu filmarea contravenției.
Prin răspunsul la întâmpinare depus în data de 12.06.2014, petentul arată că întocmirea procesului verbal a fost făcuta de agent în mașina politiei și nu în prezența sa, cum se pretinde în întâmpinare, petentul fiind trimis să aștepte în mașină și doar după aproximativ 20 de minute a venit la el și i-a cerut prin geamul ușii de la șofer să semneze procesul verbal, fără a-l întreba daca are de făcut mențiuni.
Cu privire la afirmația că aparatele omologate în România "pot sa treacă în regim de măsurare fără sa efectueze autotestarea";, petentul susține că aceasta este falsă, interpretarea normelor metodologice fiind ca unele cinemometre își efectuează autotestarea automat, deci fără ajutorul sau intervenția operatorului, dar acest lucru nu se face instantaneu, autotestarea necesitând un anumit timp fizic pentru încheierea automata a autotestării.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :
Prin procesul verbal atacat, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute și sancționate de art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 3. rap. la 101 alin. (2) din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice cu modificările și completările ulterioare, reținându-se de către agentul constatator că în data de 14.04.2014 la ora 3.29, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare Y, pe drumul național DN 17, pe raza localității Viișoara, în zona "Macon";, cu viteza de 84 km/h, înregistrată pe aparatul radar seria ROM 456, montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI 34908, hard BN 15.
Agentul constatator a încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției seria CP nr. 3687411, aplicând sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 510 Iei și sancțiunea complementară a 4 puncte penalizare.
Petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal și l-a semnat arătând că nu are de făcut mențiuni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor - verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul(cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 31 - 36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul - verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta principiul proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta dau naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Așadar, inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 Cod procedură civilă, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul, mijloacele de probă fiind enumerate în dispozițiile art. 250 Cod procedură civilă.
În speța pendinte, analizând probatoriul administrat și văzând și poziția procesuală a petentului care, deși a negat comiterea faptei contravenționale, nu a propus nicio probă în susținerea afirmației sale, instanța reține că faptele consemnate în procesul verbal contestat sunt reale, astfel că agentul constatator a stabilit sancțiunea contravențională în mod corect.
Mijlocul tehnic de măsurare a vitezei a fost corect folosit, fapt ce rezultă din buletinul de verificare metrologică și din certificatul de aprobare de model, anexat.
Totodată, instanța reține că prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009 a fost modificat punctul 3.5 al NML 021-05 "Cerințe tehnice pentru blocul de înregistrare"; - subpunctul 3.5.1 care arată ce trebuie să cuprindă înregistrarea, eliminându-se cerința ca înregistrarea să cuprindă faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea, rațiunea eliminării acestei cerințe fiind aceea că toate aparatele omologate pentru a fi utilizate în România realizează automat funcția de autotestare. Prin urmare, toate aparatele de măsurare a vitezei omologate în România nu pot trece în regim de măsurare fără să efectueze testarea.
Astfel, valoarea vitezei cu care a rulat petentul apare în înregistrarea video, în partea stânga sus, în dreptul indicativului "T"; = "target";, adică: înregistrarea vitezei prin punerea în funcțiune a cinemometrului a fost la ora 3.29 și 49 secunde, iar oprirea autovehiculului condus de petent s-a realizat după ora 3.30 și 3 secunde, când acesta iese din cadrul camerei video. Rezultă un interval de timp de cel puțin 14 secunde, adică suficient ca, după legile fizicii, un autovehicul să poată fi oprit în deplină siguranță.
Raportat la considerentele mai sus expuse, petentul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția temeiniciei actului constatator, fiind demn de reținut și principiul care guvernează dreptul român, potrivit căruia nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii (nemo censetur ignorare legem).
Având în vedere principiul în conformitate cu care nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii, coroborat cu probele de la dosar, văzând că starea de fapt reținută de către organul constatator nu a fost răsturnată în cauză, petentul nedovedindu-și în niciun mod susținerea, simpla afirmație neputând avea nicio valoare juridică, în considerarea dispozițiilor art. 34 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională ca fiind neîntemeiată.
Instanța ia act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelantul F.T.P. solicitând admiterea apelului.
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art. 477 Cod procedură civilă hotărârea atacată, constată că apelul declarat de apelant este nefondat, instanța de fond pronunțând o hotărâre temeinică și legală, implicând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
| ← Necomunicarea actelor constatatorea ale unei creanţe... | Importanţa verificării conformităţii actelor constatatoare... → |
|---|
