Obligarea Ministerului Finaţelor Publice la emiterea titlului de stat în temeiul OUG nr. 156/2007. Persoană care a avut depozit bănesc la fostul CEC. Admitere

Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 4677/R din 13 noiembrie 2012

Prin acţiunea civilă înaintată pe rolul Judecătoriei Baia Mare la data de 25 martie 2010 şi înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul P.T., în contradictoriu cu pârâţii Banca B. S.A. - Grup Baia Mare, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună următoarele:

1. obligarea pârâtului de rând 1 la calcularea şi comunicarea către pârâtul de rând 2 a valorii despăgubirii cuvenite în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, calcul ce urmează a se face prin indexare cu indicii preţurilor de consum, de la data constituirii depozitului şi până la data pronunţării hotărârii;

2. obligarea pârâtului de rând 2 la emisiunea de titlu de stat de valoare nominală egală cu valoarea despăgubirii cuvenite astfel cum va fi calculată şi comunicată de pârâtul de rând 1;

3. cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 9995/3.XI.2010, Judecătoria Baia Mare a respins excepţia prematurităţii acţiunii civile, excepţie ridicată de pârâta Banca B. S.A. - Grup Baia Mare, Sucursala Judeţeană Baia Mare. A respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii civile, excepţie ridicată de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Banca B. S.A. - Grup Baia Mare, Sucursala Judeţeană Baia Mare, excepţie ridicată de aceasta, şi în consecinţă:

A respins acţiunea civilă formulată de reclamantul P.T., în contradictoriu cu pârâta Banca B. S.A. - Grup Baia Mare, Sucursala Judeţeană Baia Mare, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins acţiunea civilă formulată de reclamantul P.T., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş, fără cheltuieli de judecată.

Prima instanţă a reţinut că faţă de împrejurarea că reclamantul figurează înscris în situaţia transmisă Ministerului Finanţelor Publice ca potenţial beneficiar al despăgubirilor ce urmează a-i fi acordate, acţiunea civilă formulată de acesta este neîntemeiată. Aceasta, şi în condiţiile în care reclamantul nu a înţeles în speţă să conteste cuantumul sau modalitatea de calcul a despăgubirilor evidenţiate în ceea ce-l priveşte, prin situaţia transmisă Ministerului Finanţelor Publice.

Prin decizia civilă nr. 122/A din 03.05.2012 a Tribunalului Maramureş s-a respins apelul declarat de apelantul P.T. împotriva Sentinţei civile nr. 9995/03.11.2010, pronunţată de Judecătoria Baia Mare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă cu care a investit prima instanţă reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Banca B. - Grup Baia Mare la calcularea şi comunicarea către pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor reprezentat de DGFP Maramureş a

valorii despăgubirilor cuvenite în conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC- S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, calcul ce urmează a se face prin indexare cu indicii preţurilor de consum, de la data constituirii depozitului şi până la data pronunţării hotărârii. Obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor reprezentat de DGFP Maramureş la emisiunea de titlu de stat de valoare nominală egală cu valoarea despăgubirilor cuvenite astfel cum va fi calculată şi comunicată de pârâtul Banca B. - Grup Baia Mare.

Prin actul normativ menţionat ca şi temei de drept al acţiunii, legiuitorul a înţeles să modifice şi să completeze O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, în sensul includerii în categoria persoanelor care beneficiază de despăgubiri şi a celor care, după data de 22 decembrie 1989 şi-au transformat depunerile existente la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. la Banca B.- S.A. pentru achiziţionarea de autoturisme.

De asemenea, legiuitorul a stabilit faptul că pot beneficia de despăgubiri personale menţionate, sub rezerva ca depozitele astfel constituite să nu aibă afectat soldul iniţial. Banca şi-a respectat această obligaţie comunicând Ministerului şi Finanţelor lista cu persoanele care figurează în evidenţele băncii cu soldul neafectat.

Aşadar, nefiind trecută în sarcina băncii vreo obligaţie în afara celei de comunicare, în mod corect prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Băncii B.

La fel, tot o dezlegare corectă a fost dată de prima instanţă şi excepţiilor inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii.

Astfel excepţia prematurităţii acţiunii civile a fost invocată raportat la dispoziţiile art. 3 din OUG nr. 156/2007, modificată prin Legea nr. 232/2008, conform cărora „ suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiunea de titluri de stat la valoarea nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii”. Alin. 2 al aceluiaşi text de lege prevede că „ titlurile de stat prevăzute la alin. 1, emise cu data de 21.decembrie 2007 pe numele Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. sunt nenegociabile, nepurtătoare de dobândă şi au scadenţe la data de 30 octombrie 2008”.

Astfel, se constată că textul de lege mai sus enunţat reglementează modalitatea în care se face plata persoanelor îndreptăţite la despăgubiri, fără însă a condiţiona în vreun fel sesizarea instanţei de judecată pe parcurgerea unei proceduri prealabile, procedură a cărei îndeplinire să atragă prematuritatea cererii.

Potrivit art. 6 din CEDO, reclamantul are garantat liberul acces la justiţie, context în care şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost corect respinsă.

Pe fond apelul este nefondat, impunându-se a fi respins pentru următoarele considerente, suplimentare faţă de cele expuse de prima instanţă.

Titlul de stat este un instrument financiar care atestă datoria publică, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni sau alte instrumente financiare constituind alte împrumuturi ale statului în moneda naţională ori în valută, pe termen scurt, mediu şi lung.

Acestea sunt emise în prezent în forma dematerializată (dreptul de proprietate se evidenţiază într-un cont de titluri deschis în evidenţele intermediarului autorizat) şi se

identifică printr-un cod unic. ( Codul ISIN- Internaţional Securities Identification Number).

Titlurile de stat sunt emise de Ministerul Finanţelor Publice ( emitent) în baza O.U.G. nr. 64/2007 privind datoria publică , aprobată prin legea nr. 109/2008, conform unui calendar anual estimat, anunţat în luna decembrie a fiecărui an pentru anul următor. Calendarul este detaliat prin anunţuri trimestriale şi prospecte de emisiune lunare ( document aprobat prin ordin al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial şi website).

Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice emite titluri de valoare doar la valoarea nominală totală, conform unei proceduri prevăzute de lege, nu individual pentru fiecare deponent.

Aşadar, reţinând că în situaţia reclamantului s-au efectuat procedurile prealabile acordării despăgubirii (includerea lui în situaţia transmisă Ministerului Finanţelor Publice), despăgubirile neputând fi acordate individual, instanţa de apel a respins ca nefondat apelul conform dispozitivului.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. T. solicitând casarea deciziei civile nr. 122/2012 a Tribunalului Maramureş, iar în urma rejudecării admiterea acţiunii formulate, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu expert, taxe judiciare de timbru şi timbru judiciar.

În motivare, după expunerea stării de fapt din cauză s-a arătat că prin raportare la probatoriul administrat acţiunea este admisibilă.

Având în vedere că prin OUG nr. 156/2007, aprobată prin Legea nr. 232/2008 au fost instituite reglementări menite să permită acordarea efectivă a despăgubirii pentru toate persoanele fizice îndreptăţite, nici modalitatea de actualizare a debitului nu trebuie să fie diferită, existând o situaţie similară ce nu poate justifica diferenţa de tratament, altfel fiind încălcate dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la CEDO. Valoarea totală a despăgubirii cuvenită reclamantului trebuie să reprezinte indexarea cu indicii preţurilor de consum comunicaţi de INS de la data depunerii sumelor la CEC şi până la data înregistrării acţiunii la instanţă. Din această sumă se deduce dobânda legală bonificată de CEC pe perioada în care a fost acordată deoarece până la această dată nu s-a procedat la punerea în executare a mecanismului reglementat prin OUG nr. 156/2007. Conform raportului de expertiză judiciară efectuat în cauză valoarea despăgubirii este de 25.872,24 lei.

Invocându-se art. 6 din CEDO şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO s-a arătat că dreptul de creanţă născut în favoarea reclamantului a fost obţinut la data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 232/2008, nefiind realizat până în prezent.

Arătându-se că instanţa nu poate să se substituie legiuitorului, în baza art. 11 şi art. 2 din OUG nr. 156/2007 aprobată prin Legea nr. 232/2008, făcându-se aplicarea principiului consacrat de aceste dispoziţii legale, actualizarea sumelor avându-şi izvorul în principiul reparării integrale a prejudiciului, se impune păstrarea valorii reale a obligaţiei băneşti de la momentul depunerii sumelor la CEC şi până la data introducerii acţiunii.

Susţinerile instanţei de apel cu privire la emiterea titlurilor de stat, în sensul că nu pot fi emise individual în favoarea reclamantului, acestea nu se regăsesc în cadrul legal invocat ca temei al acţiunii, invocându-se art. 4 din OUG nr. 156/2007.

Invocându-se şi prevederile art. 14 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la CEDO, respectiv jurisprudenţa CEDO, s-a solicitat admiterea recursului formulat.

în apărare s-a formulat întâmpinare de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş, solicitându-se respingerea recursului ca nefondat.

Făcându-se o analiză teoretică în ceea ce priveşte noţiunea de titlu de stat în baza legislaţiei incidente în vigoare s-a arătat că Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice emite titluri de valoare doar la valoarea nominală totală conform unei proceduri prevăzute de lege.

În baza prevederilor OUG nr. 156/2007 deponenţii Banca CEC SA au beneficiat la data de 30.10.2008 de acordarea efectivă a despăgubirilor calculate prin efectuarea indexării sumelor existente în conturile active până la data de 31.07.2007.

Acordarea despăgubirilor prevăzute de OUG nr. 156/2007 persoanelor fizice îndreptăţite care după data de 22.12.1989 şi-au transferat depunerile de la fost Casă de Economii şi Consemnaţiuni, actualmente Banca CEC SA la fosta Bancă B., actualmente Banca B. SA nu a putut fi realizată până la comunicarea pe răspunderea B. a datelor certe privind valoarea totală a despăgubirilor şi numărul deponenţilor care au dreptul la despăgubiri.

Cu scrisoarea nr. 828/12.10.2008 Băncii B. a comunicat Ministerului Finanţelor Publice aceste date, cuantumul despăgubirilor calculate fiind de 26.608.222 lei până la data de 31.07.2009, indexarea nefiind calculată de la data constituirii depozitelor la fosta Casă de Economii şi Consemnaţiuni.

La datele de 11.05.2009, respectiv 25.05.2009, Banca CEC a solicitat Ministerului Finanţelor Publice dispunerea măsurilor necesare pentru ajustarea valorii despăgubirilor în sensul majorării.

Conform OUG nr. 156/2007 întreaga responsabilitate pentru realitatea şi corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor şi pentru ducerea la îndeplinire a acţiunii de despăgubire efectivă revine Banca CEC SA, respectiv Banca B. SA.

Se mai fac referiri la o iniţiativă legislativă de modificare a OUG nr. 156/2007 şi la conţinutul acesteia.

În drept au fost invocate dispoziţiile OUG nr. 156/2007, art. 115-118 C.pr.civ.

S-a formulat întâmpinare şi de către pârâta Banca B. SA solicitându-se respingerea recursului, în ceea ce priveşte această pârâtă ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a învederat că reclamantul a renunţat la judecată faţă de această pârâtă în faţa instanţei de apel.

Analizând recursul declarat de reclamantul P. T. împotriva deciziei civile nr. 122 din 03.05.2012 a Tribunalului Maramureş, Curtea reţine următoarele:

Prin apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 9995/2010 a Judecătoriei Baia-Mare (intitulat iniţial recurs, recalificat apoi ca apel) reclamantul P.T. a solicitat modificarea acestei sentinţe în sensul admiterii acţiunii formulate, obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să calculeze care este valoarea despăgubirilor datorate reclamantului, iar pe cale de consecinţă să emită titlu de stat de valoare nominală egală cu valoarea despăgubirii. Aceeaşi solicitare este reformulată prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar la termenul de judecată din 14.04.2011.

Anterior termenului de judecată din 14.04.2011, respectiv în şedinţa publică din 17.02.2011 s-a clarificat problema căii de atac declarate de către reclamant împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie, reprezentantul acestuia arătând că din eroare calea de atac a fost indicată ca fiind recursul, în realitate fiind vorba despre apel. La acest termen de judecată s-au comunicat întâmpinările formulate de către pârâţii intimaţi, în acest sens fiind formulat de către reclamant răspunsul la întâmpinare la care s-a făcut referire mai sus.

Ulterior, la data de 09.06.2011 se depune la dosar de către reclamant o cerere în probaţiune prin care se solicită încuviinţarea probei cu expertiza contabilă, cerere încuviinţată, fără a fi însă motivată soluţia de încuviinţare a acesteia, la termenul de judecată din 13.10.2011, raportul de expertiză contabilă fiind depus la dosar la data de

13.03.2012. De asemenea nu se argumentează de către instanţa de apel care au fost considerentele pentru care s-a apreciat admisibilă proba propusă de parte cu încălcarea prevederilor art.292 C.pr.civ.

Prin decizia atacată instanţa de apel respinge însă apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr. 9995/2010 a Judecătoriei Baia-Mare, cu motivarea că deşi acţiunea formulată nu este nici prematură şi nici inadmisibilă, este nefondată. Argumentul principal reţinut de către tribunal a fost acela că Ministerul Finanţelor Publice emite titluri de valoare doar la valoarea nominală totală, iar nu individual pentru fiecare deponent, în ceea ce îl priveşte pe reclamant efectuându-se procedurile prealabile acordării despăgubirii, despăgubirea neputând fi acordată individual.

Prin recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 122/2012 a Tribunalului Maramureş reclamantul solicită admiterea acţiunii formulate împotriva Statului Român, fiind obligat acesta să emită titluri de stat de valoare nominală în sumă de 25.872,24 lei conform expertizei întocmite în cauză, urmând a fi acordată şi dobânda calculată prin această expertiză.

Prima instanţă a stabilit în mod irevocabil că reclamantul a făcut dovada depunerii la CEC a sumei de 70.000 lei (ROL) şi ulterior în contul BRD a sumei de 30.000 lei (ROL) în vederea achiziţionării unui autoturism. Soldul existent în contul reclamantului este de 100.000 lei (ROL).

Tot prima instanţă a reţinut în considerentele sentinţei civile nr. 9995/2010 că reclamantul figurează în situaţia transmisă Ministerului Finanţelor Publice de către Banca

B. SA ca potenţial beneficiar al despăgubirilor prevăzute de OUG nr. 156/2007.

Aceste aspecte au fost luate în considerare şi la pronunţarea soluţiei de către instanţa de apel, nefiind contestate de către niciuna dintre părţi.

Motivul pentru care însă instanţa de apel apreciază ca nefondat apelul declarat de către reclamant împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Baia-Mare este acela că nu se poate emite un titlu de stat individual în favoarea reclamantului, titlul de stat putând fi emis numai la valoarea nominală totală, conform procedurii prevăzute de lege.

Din întâmpinarea formulată în recurs de către pârâtul Statul Român rezultă că atât Banca CEC SA cât şi Banca B. SA şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG nr. 156/2007 aprobată prin Legea nr. 232/2008, motivul pentru care până la acest moment Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de acelaşi act normativ fiind acela că s-au făcut propuneri de modificare şi completare a OUG nr. 156/2007, iniţiativa legislativă fiind în derulare şi urmând a fi concretizată în cel mai scurt timp.

La alin. 1 al art. 3 din OUG nr. 156/2007 modificată se prevede că suma reprezentând despăgubire se asigură de către Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii. Alin. 3 al art. 3 prevede că valoarea nominală individuală a fiecărui titlu de stat este egală cu valoarea individuală a despăgubirii, calculată de Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC SA, conform art. 2 pe numele fiecăruia dintre deponenţi.

Atâta timp cât anterior formulării acţiunii de către reclamant, atât Banca CEC SA cât şi Banca B. SA şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina acestora de OUG nr. 156/2007, stabilind persoanele îndreptăţite la acordarea despăgubirilor şi cuantumul acestor despăgubiri (scrisoarea nr. 828/12.10.2009 emisă de Banca B. SA) nu mai există nici un impediment în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de OUG nr. 156/2007 în sarcina Ministerului Finanţelor Publice. De altfel, în întâmpinarile formulate la fond, apel şi în recurs de către acest pârât s-a arătat că acordarea despăgubirilor în ceea ce priveşte persoanele fizice care şi-au transferat depunerile de la fosta Casă de Economii şi Consemnaţiuni CEC SA (actualmente Banca CEC SA) la Banca Română pentru Dezvoltare (actualmente Banca B. SA) nu s-a putut face până la comunicarea pe răspunderea Banca B. SA a datelor privind valoarea totală a despăgubirilor şi a numărului deponenţilor. Ori, aşa cum s-a precizat mai sus, Banca B. SA şi-a îndeplinit această obligaţie la data de 12.10.2009, neexistând deci nici un impediment în vederea îndeplinirii obligaţiei şi de către Ministerul Finanţelor Publice. Situaţia transmisă de către Banca B. SA Ministerului Finanţelor Publice a avut ca fundament raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarul nr... ./299/2009 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, având ca obiect asigurare de dovezi, la solicitarea Asociaţiei Păgubiţilor de Autoturisme din România, astfel cum a precizat pârâta prin întâmpinarea formulată în dosarul judecătoriei.

Referirile pârâtului din întâmpinările formulate în toate fazele procesuale, în sensul că există un proiect de modificare a O.U.G. nr. 156/2007, iniţiativa legislativă fiind avizată favorabil de Ministerul Justiţiei la data de 12.04.2010, urmând a fi inclusă pe ordinea de zi a proximei şedinţe de guvern, nu are nici o relevanţă în soluţionarea cauzei, mai ales în condiţiile în care acest proiect de lege nu s-a materializat într-o formă care ar putea produce consecinţe juridice pe parcursul celor mai bine de 2 ani de când se află pe rol acest dosar.

În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirii cuvenite reclamantului se apreciază de către Curte că acesta nu poate fi stabilit la suma care rezultă din expertiza contabilă efectuată în dosarul Tribunalului Maramureş, la momentul la care s-a încuviinţat această probă cuantumul acestei despăgubiri fiind deja stabilit conform procedurii prevăzute de OUG nr. 156/2007, reclamantul necontestând suma stabilită astfel.

Ceea ce rămâne de făcut din perspectiva OUG nr. 156/2007 este numai emiterea titlului de stat de către Ministerul Finanţelor Publice conform art. 3 din acest act normativ, în acest sens recursul formulat de către reclamant fiind întemeiat. Art.3 din

O.U.G. nr.156/2007 permite emiterea de titluri de stat a căror valoare nominală individuală este egală cu valoarea individuală a despăgubirii.

Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. 3 C.pr.civ. coroborat cu art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de reclamantul P.T. împotriva deciziei civile nr. 122 din 03.05.2012 a Tribunalului Maramureş, pe care o va modifica în sensul că va

admite în temeiul art. 296 C.pr.civ. apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr. 9995/03.11.2010 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în acelaşi dosar.

În consecinţa sentinţa va fi schimbată în sensul admiterii în parte a cererii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, fiind obligat pârâtul MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE la emiterea titlului de stat prevăzut de art. 3 din OUG nr. 156/2007, modificată.

Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. va fi obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 16,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale reprezentând taxe judiciare de timbru şi timbru judiciar, cheltuielile efectuate cu întocmirea raportului de expertiză contabilă nefiind solicitate justificat raportat la soluţia pronunţată. (Judecător Anamaria Câmpean)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligarea Ministerului Finaţelor Publice la emiterea titlului de stat în temeiul OUG nr. 156/2007. Persoană care a avut depozit bănesc la fostul CEC. Admitere