Ordonanţă preşedinţială – obligaţia de a face
| Comentarii |
|
Judecătoria LEHLIU-GARA Sentinţă civilă nr. 262 din data de 05.04.2013
SENTINȚA CIVILĂ NR. 262/05.04.2013 (ordonanță președințială - obligația de a face)
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială - obligația de a face, acțiune formulată de reclamanții NP și NE, împotriva pârâților BG și BM.
Dezbaterile au avut loc în ședință publică din data de 04.04.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 05.04.2013 și în urma deliberării a pronunțat prezenta hotărâre.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra acțiunii de față:
I. Obiectul acțiunii și timbrajul:
I.1 Prin acțiunea introdusă la această instanță la data de 20.03.2013, reclamanții NP și NE, au chemat în judecată pârâții BG și BM, solicitând să se dispună pe cale de ordonanță președințială, obligarea acestora de a le permite accesul la căminul unde este montat hidroforul proprietatea reclamanților care le asigură necesarul de apă curentă vitală pentru familia lor.
Acțiunea este legal timbrată, cf. chitanței nr.003322/18.03.2013 și timbru judiciar.
I.2. La data de 27.03.2013, pârâții au depus întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
II. Temeiurile de fapt și de drept invocate :
I.1. În motivarea acțiunii, reclamanții arată că prin contractul de întreținere cu uzufruct autentificat sub nr.478/20.02.2008 de BNP NȚ au dobândit de la AV și AP nuda proprietate asupra imobilului compus din teren intravilan în suprafață de 1539 mp, din măsurători rezultând 1518,14 mp, împreună cu locuința aflată pe acesta, construită din paiantă, acoperită cu țiglă, formată din 3 camere, 2 holuri și separat anexe gospodărești, situate în comuna DV, sat DV, județul C, având numărul cadastral provizoriu 33, înscris în cartea funciară nr.16, pentru localitatea DV, cf.încheierii nr.1132/2000, eliberată de Judecătoria LG Biroul de Carte Funciară.
În calitate de nuzi proprietari, în anul 2010, au edificat o construcție formată din 2 camere cu baie și bucătărie asigurând necesarul de apă prin montarea unui hidrofor într-un cămin ce se află construit pe această suprafață lângă fântână.
Ulterior, prin sentința civilă nr.1004/24,11,2011, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.205/2012 a TC, contractul de întreținere a fost reziliat, iar în prezent cu privire la imobilul ce a făcut obiectul contractului de întreținere se află în litigiu ce formează obiectul dosarului nr.1207/249/2012, aflat pe rolul Judecătoriei LG, în care numiții AV și AP, i-au chemat în judecată, solicitând să se ridice construcția edificată pe terenul lor, iar reclamanții au solicitat prin cerere reconvențională să se constate un drept de creanță și să li se instituie un drept de retenție în favoarea lor. Se mai arată că, în timpul acestui litigiu, AV și AP au vândut imobilul pârâților BG și BM, cf.contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 la BNP FN și, deși se află în litigiu, pârâții în mod abuziv, la data de 21.02.2013, au sudat capacul de la cămin și de la fântână, lipsindu-i de apa necesară familiei, punându-le sănătatea în primejdie.
În drept, se invocă disp.art.996 - 1001 din NCPciv.
II.2. În apărare, pârâții arată că sunt proprietarii imobilului în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 de BNP FN. Pe suprafața terenului ce aparține imobilului în speță, a fost construită o fântână de foștii proprietari, iar urmare a rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare cu rezerva de uzufruct viager, reclamanții în intervalul aprilie - august 2011, au edificat o construcție fără acordul vechilor proprietari și cu complicitatea funcționarilor PDV.
Se arată că pe rolul Judecătoriei LG, se află înregistrat dosarul nr. 1207/249/2012, cu termen de judecată la data de 09.04.2013, având ca obiect și ridicare construcții, în care au dublă calitate de reclamanți/pârâți, existând și o cerere reconvențională având ca obiect un drept de retenție pentru pârâții/reclamanți, însă nu există pe rolul Judecătoriei LG vreo acțiune de fond care să aibă ca obiect exact solicitarea reclamanților din prezenta ordonanță președințială, apreciind că nu sunt îndeplinite prevederile art.982-987, care condiționează existența ordonanței președințiale de existența unui dosar de fond, având același obiect.
Pârâții arată că au interzis accesul la resursa de apă, deoarece fântâna este proprietatea lor privată și nu înțeleg să permită accesul altor persoane fără acordul lor, reclamanții având la îndemână suficiente variante alternative de a-și procura apa potabilă pentru consum și necesități.
Pârâții mai arată că, potrivit buletinului de analiză nr.42/30.01.2013 al DSPC, apa este necorespunzătoare chimic, întrucât conține azotați și cloruri, iar potrivit buletinului de analiza nr.738/01.02.2013, apa este necorespunzătoare bacteorologic.
În drept, se invocă dispozițiile art.200-203 din NCPCiv.
III. Probele administrate:
În dovedirea acțiunii reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri și au atașat în copie următoarele acte: CI privind pe NP, CI privind pe NE, certificat de naștere privind pe NIV, 2 adeverințe medicale privind pe NIV, cerere înregistrată sub nr.333502/21.02.2013 la PP DV, cerere înregistrată sub nr.643/04.03.2013 la Primăria comunei DV, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 la BNP FN, contract de întreținere cu rezervă uzufruct autentificat sub nr.478/ 20.002.2008, sentința civilă nr.1004/24.11.2011, pronunțată în dosarul nr.589/249/2011 al Judecătoriei LG decizia civilă nr.205/20012 pronunțată în dosarul nr.589/249/2011 al TC, întâmpinarea și cererea reconvențională depuse la termenul din 9.10.2012, în dosarul nr.1207/249/2012, proces-verbal încheiat la data de 4.03.2013, chitanța pentru creanțele bugetare pe numele reclamanților Nechita Petru și Nechita Elena, chitanța pentru creanțele bugetare pe numele numiților AV, N și NE, cerere depusă în dosarul nr.1207/249/2012, la termenul din 12.03.2013 de pârâții BG și BM.
În apărare, pârâții au solicitat proba cu înscrisuri, expertiză tehnică și au atașat, în copie, următoarele acte: buletinul de analiză nr.738/01.02.2013, buletinul de analiză nr.42/30.01.2013, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 la BNP FN.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și din oficiu interogatoriul părților.
IV. Analizând probele administrate instanța reține următoarele:
IV. 1. Starea de fapt reținută de instanță.
Prin contractul de întreținere cu rezervă de uzufruct autentificat sub nr.478/20.02.2008 de BNP NȚ, AV si AP au predat reclamanților din prezenta cauză nuda proprietate asupra imobilului compus din suprafață de 1539 m.p., teren intravilan, din măsurători rezultând 1518,14 m.p., împreună cu locuința aflată pe acesta, construită din paiantă, acoperită cu țiglă, formată din trei camere, 2 holuri și separat anexe gospodărești, situate în comuna DV, sat DV județul C, înscris în cartea funciară nr.16, rezervându-și dreptul de uzufruct asupra întregului imobil pe timpul vieții.
Prin sentința civilă nr.1004/24.11.2011, modificată în parte prin decizia civilă nr.205/21.03.2012 a Tribunalului Călărași, contractul de întreținere cu rezervă de uzufruct autentificat sub nr.478/20.02.2008 de BNP NȚ a fost reziliat, părțile fiind repuse în situația anterioară. Din considerentele aceleiași sentințe rezultă că reclamanții N au construit lângă imobilul predat de soții A, un imobil casă de locuit compus din 2 camere, baie și bucătărie.
Ulterior prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 de BNP FN, pârâții din prezenta cauză au cumpărat de la soții AV si AP ca imobilul compus din suprafață de 1518 m.p., teren intravilan, din măsurători rezultând 1539 m.p. și casa de locuit formată din trei camere, 2 holuri și anexe gospodărești, situate în comuna DV, sat DV, județul C, înscris în cartea funciară nr.20637.
Astfel cum rezultă din susținerile pârâților necombătute de reclamanți pe terenul intravilan există o fântână construită de autorii pârâților. Din răspunsurile la interogatoriu date de toate părțile a rezultat că imobilul locuință al soților B nu are apă curentă în casă, aceasta fiind transportată cu gălețile de la fântână, în timp ce soții N au montat un hidrofor cu ajutorul căruia asigură transportul apei curente în locuință.
De asemenea se reține că pe rolul Judecătoriei LG se află dos. nr.1207/249/2013, în care numiții AV și AP, i-au chemat în judecată pe reclamanți, solicitând să se ridice construcțiile edificate pe terenul lor (casă compusă din 2 camere, baie, bucătărie), iar reclamanții au solicitat prin cerere reconvențională să se constate un drept de creanță și să li se instituie un drept de retenție în favoarea lor, poziția procesuală activă fiind preluată de pârâții din prezenta cauză urmare a vânzării cumpărării intervenite în timpul litigiului.
IV.2. Dispoziții de drept aplicabile în materie
Potrivit art. 996 N.C.p.civ. instanța stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
IV.3 Soluția instanței
Având în vedere împrejurările de fapt și de drept mai susreținute, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prev. de art.996 N.C.p.civ.
Astfel împrejurările ce fac obiectul prezentei cauze îndeplinesc cerința urgenței întrucât vizează luarea unei măsuri prin care se urmărește prevenirea unor consecințe negative asupra sănătății reclamanților (accesul la sursa de apă). Aceste consecințe rezultă în speță din lipsa consensului părților cu privire la modul de folosire a sursei de apă. Mai mult starea conflictuală dintre părți duce la crearea unui climat care nu este propice conviețuirii în aceeași curte.
În consecință instanța apreciază că se justifică luarea unei măsuri vremelnice, cu atât mai mult cu cât se constată în plus existența unui pericol concret pentru sănătatea reclamanților care ar putea produce urmări ireparabile.
Totodată acțiunea principală îndeplinește caracterul vremelnic ce rezultă din aceea că măsura ce se dorește a fi luată, urmează a-și produce efectele doar până la soluționarea litigiului pe fond, reclamanții făcând în acest sens dovada depunerii la această instanța a unei cereri reconvenționale în dos. nr.1207/249/2012 având ca obiect obligarea pârâților din prezenta cauză la plata valorii materialelor și manoperei imobilului construit pe terenul foștilor proprietari, autorii pârâților și instituirea unui drept de retenție.
Deși pârâții susțin că nu există litigiu de fond care să aibă ca obiect exact solicitarea reclamanților din prezenta ordonanță președințială, contrar susținerilor acestora se apreciază că hidroforul la care solicită accesul reclamanții face parte din categoria ,,construcțiilor/îmbunătățirilor efectuate de reclamanți"; a căror valoare și retenție o solicită în cadrul dos.1207/24972012 având în vedere motivarea cererii reconvenționale din acest dosar.
O astfel de măsură este conformă și cu aparența de drept, întrucât presupune o analiză a interesul reclamanților la acest moment, fără să prefigureze sau să influențeze soluția ce se va da pe fondul cauzei.
Sub acest aspect instanța apreciază că rezultă din întâmpinare că pârâții au interzis accesul reclamanților la sursa de apă, respectiv căminul unde este montat hidroforul care deservește necesarul de apă în locuința reclamanților. Faptul că apa nu este corespunzătoare chimic nu-i îndreptățește pe pârâții să interzică accesul reclamanților la sursa de apă, întrucât nu le produce nici un prejudiciu cât timp ei nu au apă curentă în locuință.
Ori, hidroforul fiind montat de reclamanți în fântână în toamna lui 2010 care au și obținut ulterior autorizație de construcție pentru imobilul edificat (nr.3/07.04.2011), acest bun se prezumă că are natura unui bun în coproprietate forțată, fântâna fiind necesară și utilă pentru folosirea ambelor locuințe ale părților, iar reclamanții au dreptul de a o folosi potrivit destinației sale, exercitând astfel prerogativa folosinței ca și atribut al dreptului lor coproprietate forțată.
În concluzie instanța apreciază că aparența de drept este în favoarea reclamanților până la soluționarea pe fond a litigiului.
Față de considerentele ce preced, fiind întrunite condițiile prev. de art.996 NC.p.civ. instanța va admite cererea.
V. Cheltuieli de judecată
Urmează a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții NP și NE, n contradictoriu cu pârâții BG și BM.
Obligă pârâții să permită reclamanților accesul la căminul unde este montat hidroforul care asigură necesarul de apă curentă a locuinței lor din com. DV, jud. C, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunța pe calea dreptului comun în dosarul 1207/249/2012, aflat pe rolul Judecătoriei LG.
Vremelnică și executorie.
Cu apel în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.04.2013.
| ← Pretenţii. Jurisprudență | Contestaţie la executare. Jurisprudență → |
|---|
