Partaj. Jurisprudență Partaj

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 1506 din data de 22.02.2016

Data publicare portal: 03.03.2017

Prin sentința civila nr. 1506/22.02.2016 pronunțata in cauza nr. 7992/311/2014 Judecătoria S. a respins cererea principală a reclamantului C.A.C.-în contradictoriu cu pârâții reclamant C.N și C.R.G., astfel cum a fost formulata, ca neîntemeiată.

Admite cererea conexă reconvențională a reclamanților pârâți C.N. si C.R.G., in contradictoriu cu pârâtul C.A.C., astfel cum a fost precizată.

Constată deschisă succesiunea defunctului C.C., decedat la data de 08 iulie 2014, cu ultim domiciliu in Municipiul S.

Constată că masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului C.C. este reprezentata de suma de 16585,02 lei, aflata in conturi bancare.

Constată că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului C.C. numita C.N., in calitate de soție supraviețuitoare si numiții C.A.C. si C.R.G., in calitate de descendenti de gradul unu .

Constată ca numiții C.N., C.A.C. si C.R.G. au calitate de coproprietari ai masei partajabile anterior menționate si stabilește cotele legale ale acestora, astfel:

- cota legală de 1/4 pentru C.N., in calitate de soție supraviețuitoare;

- cota legala de 3/8 pentru C.R.G. si C.A.C., in calitate de descendenți de gradul unu.

Dispune ieșirea din indiviziune a părtilor C.N., C.A.C. si C.R.G., atribuind acestora sume corespunzatoare cotelor părti legale retinute, respectiv:

- suma de 4146,255 lei numitei C.N.;

- suma de 6219,3825 lei numitului C.R.G.;

- suma de 6219,3825 lei numitului C.A.C. .

Admite cererea reclamantilor C.N. si C.R.G. de obligare a pârâtului C.A.C. la plata cheltuielilor de judecata.

Obligă pârâtul C.A.C. sa plătească reclamanților C.N. si C.R.G. suma de 1880,56 lei, aferenta cotei sale legale reținute de 3/8, cu tilu de cheltuieli de judecata reprezentate de cv. taxei judiciare, cv. onorariului de avocat si cv. cheltuielilor de transport.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 12.08.2014, sub nr. 7992/311/2014, reclamantul C.A.C., a chemat în judecată pe pârâții C.N, și C.R.G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

1. Nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., și revenirea părților în situația anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare,

2.Ieșirea din indiviziunea existentă asupra bunurilor rămase de pe urma atorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în.

În motivare arată că în fapt, de pe urma autorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în S., au rămas ca moștenitori pârâta C.N, în calitate de soție supraviețuitoare, reclamantul C.A.C.și pârâtul C.R.G., în calitate de descendenți de gradul I.

Bunurile rămase de pe urma autorului C.C. și asupra cărora solicită să se dispună cu privire la ieșirea din indiviziune, sunt:

- cota de 1/2 dintr-un apartament compus din 4 camere, în suprafață de 78,09 mp din acte și 82,35 mp, din măsurători, situat în S. și dependințele aferente, restul de 1/2 din acest imobil reprezentând cota de bun comun a soției supraviețuitoare la dobândirea comunității de bunuri.

În ceea ce privește primul capăt de cerere prin care solicită să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., cu sediul în S.și revenirea părților în situația anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare, învederează, de asemenea, următoarele aspecte:

În anul 1966, părinții săi B.N. și C.C., au intrat relații de concubinaj, relații din care a rezultat pârâtul C.R.G. născut în 1967 și reclamantul, născut în 1969.

La data de 04 ianuarie 1973, când părinții se aflau încă în relații concubinaj a fost încheiat contractul nr.239, părți fiind pârâta B.N. (mama sa care nu era căsătorită legal cu tatăl său, autorul C.C.) în calitate de cumpărătoare și O.C.L.P.P., în calitate de vânzător.

Obiectul contractului l-a reprezentat "construirea unei locuințe proprietate personală, cu sprijinul statului, ca urmare a aprobării cererii nr.157 din 06 ianuarie 1973".

Prin același contract s-a stabilit că prețul imobilului ce urmează a fi construit, situat în S., este de 110.266 lei, urmând ca suma de 27.835 lei (27.500+335), să fie virată la CEC, în contul contractului iar diferența de 82.431 lei să fie acordată în baza creditului ce urmează a se acorda de CEC.

La data de 13 februarie 1973, a fost încheiat contractul de împrumut,

cu ipotecă, nr.xxx, părți fiind XXXX, pe de o parte și B.N. (Cociaș), în calitate de beneficiar, pe de altă parte.

Suma împrumutată a fost de 82.431 lei, urmând ca aceasta să fie rambursată pe o perioadă de 20 de ani, începând de la momentul acordării creditului, respectiv cu începere de la data de 1 decembrie 1973. La data de 21 august 1977, părinții au legalizat relația de concubinaj prin căsătorie așa cum rezultă din certificatul seria C5 nr.613477 din 01.09.1977, eliberat de fostul consiliu popular Slatina, ambii soți luând nunele de C..

La data de 17 mai 1978, deci după încheierea căsătoriei, a fost emis titlul de proprietate nr.589, în conformitate cu dispoz. legii nr.4/1973, privind dezvoltarea construcției de locuințe din fondul de stat în care este prevăzută calitatea de proprietară a lui C. I. N. "fost B I.N, certificat de căsătorie nr.613477 din 21.08.1977.";

După cum rezultă din înscrisul anexat, prin titlul de proprietate emis la data de 17 mai 1978, (la aproximativ un an de la căsătoria pârâtei cu tatăl său - C.C.), s-a atestat dreptul de proprietate al numitei C.N, fostă B.N., asupra locuinței compusă din 2 dormitoare, cameră de zi, baie și bucătărie, în suprafață de 78 mp, situată în S., în baza contractului de împrumut încheiat cu XXXX, pentru suma totală de 110266 lei, contractul de construire nr.xxxx încheiat cu xxxx, procesul verbal de predare-preluare, nr.3 din 30 iunie 1974.

La data de 27 mai 2011, în timpul vieții autorului C.C., pârâta C.N a înțeles să vândă fratelui său, CRG, apartamentul situat în S.și dependințele aferente, fără ca el și tatăl său, atunci în viață, să aibă cunoștință despre această vânzare.Întrucât ratele aferente creditului în valoare de 82.431 lei, au fost achitate în timpul căsătoriei pârâtei cu tatăl său, C.C., apreciază că această vânzare este lovită de nulitate întrucât pârâta nu era proprietara exclusivă a bunului vândut care nu putea fi înstrăinat și fără acordul tatălui meu, având în vedere regimul de bun comun al locuinței.

În aceste condiții, se poate constata că în speță a avut loc o vânzare a unui bun care nu-i aparținea în totalitate vânzătorului și în acest fel au fost încălcate dispozițiile imperative ale art.17 N.C.civ. precum și cele ale art.35 alin 2 C.fam, în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o solicită, având în vedere că prezumția de mandat tacit dintre soți nu se aplică în cazul bunurilor imobile.

Cu toate acestea, pârâta a înstrăinat imobilul, fără consimțământul tatălui său și înainte de decesul acestuia, scopul evident al acesteia fiind acela de a evita includerea acestui bun în masa succesorală .La momentul actual, solicitarea de ieșire din indiviziune asupra bunurilor rămase la decesul autorului C.C. pare lipsită de obiect dar în situația în care pe baza actelor atașate prezentei acțiuni și a probatoriului care se va administra se va constata nulitatea contractului de vânzare cumpărare a apartamentului, acesta va intra în masa bunurilor succesorale, evident doar în cotă de 1/2 ce ar reprezenta cota de bun comun a tatălui său, autorul C.C., restul de 1/2 fiind cota ce se cuvine pârâtei C.N.

Astfel, din cota de 1/2 a autorului urmează ca aceasta să dobândească cota de 1/2 în calitate de soț supraviețuitor, restul de 3/8 revenindu-le reclamantului și pârâtului C.R.G..

Pentru dovedirea motivelor invocate, solicită proba cu interogatoriul pârâților, acte, martori și expertiza.

În drept, invocă dispoz. art. 17 N. C. Civil coroborate cu dispoz. art. 1143 N. C. Civ. și art.194 și urm. N .C.p.civ.

Pârâții C.N și CRG au depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant ca neîntemeiată și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că în fapt, la data de 29 ianuarie 1973, C. (fostă B.) N. a încheiat contractul nr. 239 cu xxxx având ca obiect construirea unei locuințe proprietate personală.

Prețul locuinței era de 110.266 lei, din care ea a achitat suma de 27.835 lei cu titlu de avans, bani din economii proprii, iar pentru diferența de 82.431 lei a contractat un împrumut de la CEC, prin contractul de împrumut nr. 123 încheiat la data de 13 februarie 1973. Respectivul contract de împrumut a fost garantat cu ipotecă asupra locuinței care făcea obiectul contractului de construire (vânzare-cumpărare), locuință situată în mun. S., adresa sa actuală fiind mun.S..

Creditul urma a fi rambursat pe o durată de 20 ani, cu o dobândă anuală de 3% pentru 50.000 lei și 5% pentru suma de 32.431 lei, conform contractului de împrumut sus-menționat. Creditul s-a rambursat în rate lunare de rambursare, cu începere de la data de 1 decembrie 1973, odată cu plata chenzinei a II-a a salariului pe luna noiembrie 1973. Ratele lunare au fost reținute în întregime de către angajatorul său, din salariu, pe toată durata ființării creditului, acesta fiind, așadar, achitat în întregime din veniturile personale.

La data de 30 iunie 1974, xxxxx a emis procesul-verbal de predare-primire-recepție nr. 3, încheiat între instituție și ea, prin care acesta a predat și ea a primit în deplină proprietate locuința menționată anterior, precum și cota-parte de folosință pe timp nelimitat asupra terenului pe care era amplasat imobilul.

La data de 17 mai 1978 s-a emis titlul de proprietate nr. 589 prin care i se atesta, în baza legii 4/1973 privind dezvoltarea construcției de locuințe, vânzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, dreptul de proprietate asupra locuinței compusă din 2 dormitoare, sufragerie, cameră de zi, baie, bucătărie, în suprafață de 78 mp, în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxx de care a făcut vorbire anterior, nr. 123 din 13 februarie 1973, a contractului de construire nr. 239/29.01.1973 încheiat cu xxxxx și a procesului-verbal de predare-primire-recepție nr. 3 din 30.06.1974 încheiat cu xxxxx.

În titlul de proprietate sus-menționat, este indicată ca unic proprietar și numele său este menționat ca fiind C.I.N., fostă B., conform certificatului de căsătorie nr. 613477/21.03.1977.Arată că la data achiziționării apartamentului era necăsătorită, așadar, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț: a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei (...).

Având în vedere că la data achiziționării apartamentului, 13 februarie 1973 era necăsătorită și la data de 21 august 1977 s-a căsătorit cu C.C., în prezent decedat, apartamentul sus-menționat constituie proprietate personala, iar nu bun comun, așa cum în mod eronat arată reclamantul

La data de 08.11.2010, a intabulat la xxxxx, în Cartea Funciară nr. xxxx respectiva locuință, apartament cu patru camere și dependințe în suprafață utilă de 75 mp și balcon în suprafață utilă de 7,35 mp, având număr cadastral 50657-C1-U9, având ca unic proprietar pe C. (născută B.) N, iar la data de 27.05.2011 a vândut respectivul apartament fiului său, CRG.

I. Cu privire la primul capăt de cerere, și anume constatarea nulității absolute a contractul de vânzare-cumpărare nr. 751 din 27.05.2011, autentificat la BNP S.G. din mun. Slatina, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.

II. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, și anume ieșirea din indiviziunea existentă asupra bunurilor râmase de pe urma lui C.C., decedat la 08.07.2014, solicită respingerea și acestui capăt de cerere ca neîntemeiat. Se observă că reclamantul face referire la acest al doilea capăt de cerere ca incluzând apartamentul sus-menționat, or, așa cum a arătat, apartamentul care a constituit proprietatea sa personală nu poate fi inclus la masa partajabilă deoarece nu a fost niciodată bun comun, în accepțiunea art. 31 din Codul familiei, mai sus citat.

Considera ca prezentei cauze i se aplică dispozițiile Codului civil în vigoare la data încheierii actelor juridice, și anume Codul civil deja 1864.

În acest sens, solicită ca reclamantul să precizeze în mod corect temeiul de drept pe care își întemeiază cererea de chemare în judecată, iar nu dispozițiile noului Cod civil, care nu sunt aplicabile în cauză.

În dovedire, înțelege să se folosească de proba cu interogatoriul reclamantului, înscrisuri și un martor, și anume N V, domiciliata in S..

În drept, dispozițiile art. 205-208 Noul Cod de procedură civilă, art. 30-31 Codul Familiei.

Depune alăturat delegație avocațială, copii CI pârâți, copii contract de împrumut, proces-verbal de predare-primire recepție, contract de construire și titlu de proprietate aferente imobilului în cauză, precum și copii ale cărții de muncă a pârâtei, cu atestarea salariului lunar.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, arătând că pârâta afirmă în întâmpinarea depusă că apartamentul are regimul de bun propriu, întrucât a fost dobândit anterior căsătoriei, invocând în acest sens contractul de vânzare-cumpărare în care ea apare în calitate de cumpărătoare, cu numele purtat anterior căsătoriei de Burcă.

Se observă că la data de 29.01.1973, când a fost încheiat contractul menționat, părinții săi trăiau de mult în relații de concubinaj -C.N și C.C., având în vedere că fratele său C.R.G. este născut în 1967, așa cum rezultă din certificatul de naștere depus la dosar, iar el este născut 1969.

Așadar, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în 1973, părinții săi, autorul și pârâta, erau în relații de concubinaj de cel puțin 6 ani.

În acest sens, afirmația pârâtei că apartamentul a fost achiziționat cu bani personali rămâne fără suport probator, atâta timp cât părinții săi trăiau împreună dinainte cu cel puțin 6 ani de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Aceste aspecte urmează să le dovedească cu martorii P. V. și I. V., pe care se obligă să-i aducă. Așadar, apartamentul fiind dobândit atât în perioada de concubinaj , cât și în perioada de căsătorie, iar titlu de proprietate fiind eliberat în perioada căsătoriei, bunul are caracter de bun comun, cotele fiind de1/2 pentru pârâtă și de 1/2 pentru autorul C.C..

Finalmente, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

La termenul din data de 19.05.2015, reclamantul C.A.C. a depus la dosar precizari prin care a solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare 51/27.05.2011, prin care mama sa C.N a înstrăinat către fratele sau C.R.G. apartamentul situat în Slatina, dobândit în timpul căsătoriei cu tatăl acestora C.C. și ieșirea din indviziunea existentă asupra bunurilor rămase de pe urma autorului, decedat la 09.07.2014.

In întâmpinarea depusă în dosarul menționat pârâții C.N și C.R.G. au solicitat respingerea cererii și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, arătând că pârâta C.N a fost singura proprietară a apartamentului dobândit anterior căsătoriei, astfel că acesta avea calitatea de bun propriu de care a dispus după bunul plac, înstrăinându-1 fratelui sau.

La pct. II din această întâmpinare, au solicitat respingerea cererii reclamantului de ieșire din indiviziune tocmai motivat de faptul că singurul bun ce ar fi putut face parte din masa partajabilă, apartamentul, a fost bun propriu al pârâtei N.C., astfel că, practic, nu există masă partajabilă.

Menționeaza că pe rolul instanței pârâții din această cauză au formulat la rândul lor cerere de ieșire din indiviziune în care reclamantul figureaza ca pârât și prin care se solicită partajarea bunurilor rămase de pe urma autorului C.C., dosar ce a fost înregistrat la numărul 8768/311/2014 și care a fost conexat la prezenta cauză.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 10.09.2014, sub nr.8768/311/2014, reclamantii C.N. si C.R.G., in contradictoriu cu paratul C.A.C., au solicitat instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa dispuna partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorului C. AR.C. , decedat la date de 08.07.2014 , cu ultim domiciliu in S., urmând ca instanța sa stabilească masa bunurilor de impartit, cotele care le revin si lichidarea stării le indiviziune.

In motivarea in fapt, reclamantii arata ca la data de 08.07.2014 s-a deschis succesiunea autorului C.A. , cu ultimul domiciliu in S conform certificatului de deces seria DZ nr. 224261, eliberat de xxxx in data de 09.07.2014. De pe urma autorului au rămas ca moștenitori cu vocație succesorala, paratul C.A.C. si reclamantul C R-G , in calitate de descendenti de gradul I, precum si C.N. in calitate de soție supraviețuitoare.

Bunurile ce formează masa partajabila , rămasa de pe urma autorului C. A. C le estimeaza la suma 1000 lei aflata intr-un cont bancar la xxxxx, unde paratul isi primea drepturile de pensie. Se obliga sa completeze taxa judiciara de timbru , daca ulterior din probatorii va rezulta ca valoarea masei de partajat este mai mare .S-au adresat unității bancare xxxxx atât verbal, cat si in scris pentru a obține relații in legătura cu suma de bani aflata in contul bancar, dar au fost informați verbal ca relații despre contul bancar al titularului de cont se pot furniza numai la cererea notarului public sau a instanței de judecata, iar la cererea scrisa nu a primit niciun răspuns .In dovedirea acțiunii intelege sa se foloseasca de interogatoriul paratului, de informațiile transmise de xxxxx si de proba cu înscrisuri .

In drept, isi intemeieaza cererea pe dispozițiile art. 979, 995 NCPC.

Depune taxa judiciara de timbru la care ataseaza urmatoarele inscrisuri:certificat de deces al autorului C.A.C., certificat de naștere al reclamantei soție supraviețuitoare ( seria N.d. nr.213753), certificat de naștere al reclamantului C.R.G. ( seria N.K. nr.403780), certificat de naștere al paratului C.A.C. ( seria N.3. nr.335686-A),certificat de căsătorie al soției supraviețuitoare C.N. - născuta B, sesizarea pentru deschiderea succesiunii de pe urma autorului C. Ar.C. eliberata de xxxxx; cererea din 29.08.2014 adresata xxxx pentru obținerea de informații cu privire la suma de bani aflata in contul banmcar al defunctului.

Legal citat, paratul C.A.C., în temeiul dispoz.art.205 NCPC, a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se ia act că este de acord cu acțiunea formulată de reclamanții C.N și C.R.G. prin care se solicită partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorului C.C., decedat la data de 08.07.2014, cu ultimul domiciliu în S, urmând ca instanța să stabilească masa bunurilor de împărțit, cotele ce le revin și lichidarea stării de indiviziune. Totodată, în temeiul dispoz.art.139 alin 1 și 2 NCPC, înțelege să invoce excepția conexității, urmând ca în acest sens să dispuna conexarea dosarului nr .8768/311/2014 la dosarul nr. 7992/31 l/2014-completat C8.

Invedereaza că la data de 12.08.2014, a înaintat pe rolul Judecătoria Slatina o cerere prin care, în contradictoriu cu pârâții C.N și C.A.C., a solicitat instanței să constate:

1. Nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., cu sediul în S.și revenirea părților în situația anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare,

2. Ieșirea din indiviziunea existentă asupra bunurilor rămase de pe urma autorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în S.

In fapt, de pe urma autorului C.C., decedat la data de 9.07.2014, cu ultimul domiciliu în S. a rămas ca moștenitori pârâta C.N., în calitate de soție supraviețuitoare și respectiv, reclamantul, C.A.C.și pârâtul C.R.G., în calitate de descendenți de gradul I. Bunurile rămase de pe urma autorului C.C. și asupra cărora a solicitat instanței să dispună cu privire la ieșirea din indiviziune, sunt:

- cota de 1/2 dintr-un apartament compus din 4 camere, în suprafață de 78,09 mp fin acte și 82,35 mp, din măsurători, situat în S. și dependințele aferente, restul de 1/2 din acest imobil reprezentând cota de bun comun a soției supraviețuitoare la dobândirea comunității de bunuri.

In ceea ce privește primul capăt de cerere prin care a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., cu sediul în S. și revenirea părților în situația anterioară încheierii prezentului contract de vânzare cumpărare, a înțeles, de asemenea să învedereze următoarele aspecte: In anul 1966, părinții sai B.N. și C.C., au intrat în relații de concubinaj, relații din care a rezultat pârâtul C.R.G., născut în 1967 reclamantul, care a fost născut în 1969.

La data de 04 ianuarie 1973, când părinții sai se aflau încă în relații de concubinaj a fost încheiat contractul nr.239, părți fiind pârâta B.N., (mama sa care nu era căsătorită legal cu tatăl acestuia, autorul C.C.), în calitate de cumpărător și xxxxx, în calitate de vânzător

Obiectul contractului 1-a reprezentat "construirea unei locuințe proprietate personală, cu sprijinul statului, ca urmare a aprobării cererii nr.157 din 06 ianuarie 1973". Prin același contract s-a stabilit că prețul imobilului ce urmează a fi construit, situat în S. este de 110.266 Lei, urmând ca suma de 27.835 lei (27.500+335), să fie virată la xxx, în contul contractului iar diferența de 82.431 lei să fie acordată în baza creditului ce urmează a se acorda de CEC

La data de 13 februarie 1973, a fost încheiat contractul de împrumut cu ipotecă, nr.123, părți fiind xxxxx pe de o parte și B.N. (C.), în calitate de beneficiar, pe de altă parte.Suma împrumutată a fost de 82.431 lei, urmând ca aceasta să fie rambursată pe o perioadă de 20 de ani, începând de la momentul acordării creditului, respectiv cu începere de la data de 1 decembrie 1973.

La data de 21 august 1977, părinții sai au legalizat relația de concubinaj prin căsătorie așa cum rezultă din certificatul seria C5 nr.613477 din 01.09.1977, eliberat de fostul consiliu popular Slatina, ambii soți luând numele de C.

La data de 17 mai 1978, deci după încheierea căsătoriei, a fost emis titlul de proprietate nr.589, în conformitate cu dipsoz.legii nr.4/1973, privind dezvoltarea construcției de locuințe din fondul de stat în care este prevăzută calitatea de proprietară a lui C I N "fost B I.N, certificat de căsătorie nr.613477 din 21.08.1977.,,

Prin titlul de proprietate emis la data de 17 mai 1978, (la aproximativ un an de la căsătoria pârâtei cu tatăl sau C.C.), s-a atestat dreptul de proprietate al numitei C.N, fostă B.N., asupra locuinței compusă din 2 dormitoare, cameră de zi, baie și bucătărie, în suprafață de 78 mp, situată în S. în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxxx, pentru suma totală de 110266 lei, contractul de construire nr.239 din 29 ianuarie 1973, încheiat cu xxxxx, procesul verbal de predare-preluare, nr.3 din 30 iunie 1974.

La data de 27 mai 2011, în timpul vieții autorului C.C., pârâta C.N, a înțeles să vândă fratelui sau, CRG, apartamentul situat în xxxxx și dependințele aferente, fără ca paratul și tatăl sau , atunci în viață, să avem cunoștință despre această vânzare.

Întrucât ratele aferente creditului în valoare de 82.431 lei, au fost achitate în timpul căsătoriei pârâtei cu tatăl sau, C.C., aprecieaza că această vânzare este lovită de nulitate întrucât pârâta nu era proprietara exclusivă a bunului vândut care nu putea fi înstrăinat și fără acordul tatălui meu, având în vedere regimul de bun comun al locuinței.

In aceste condiții, se poate constata că în speță a avut loc o vânzare a unui bun care nu-i aparținea în totalitate vânzătorului și în acest fel au fost încălcate dispozițiile imperative ale art.17 N.C.civ. precum și cele ale art.35 alin 2 C.fam, în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o solicita, având în vedere că prezumția de mandat tacit dintre soți nu se aplică în cazul bunurilor imobile.

Cu toate acestea, pârâta a înstrăinat imobilul, fără consimțământul tatălui sau și inainte de decesul acestuia, scopul evident al acesteia fiind acela de a evita includerea acestui bun în masa succesorală.

La momentul actual, solicitarea de ieșire din indiviziune asupra bunurilor rămase decesul autorului C.C.- pare lipsită de obiect dar în situația în care pe baza actelor atașate prezentei acțiuni si a probatoriului pe care îl va administra se va instala nulitatea contractului de vânzare cumpărare a apartamentului, acesta va intra în masa bunurilor succesorale, evident doar în cotă de 1/2 ce ar reprezenta cota de bun comun a tatălui sau, autorul C.C., restul de 1/2 fiind cota ce se cuvine parâtei C.N.

Astfel, din cota de ½ a autorului urmează ca aceasta să dobândească cota de 1/2 în calitate de soț supraviețuitor, restul de 3/8 revenindu-i lui C.A.C. și pârâtului C.R.G.. Pentru dovedirea motivelor invocate, a solicitat proba cu interogatoriul pârâților, acte, martori și expertiză.

In drept, a invocat dispoz.art.17 N.C.Civ coroborate cu dispoz.art.l143C.Civ.și art.194 și urm.N.C.P.Civ. întrucât între cele două cauze ce formează obiectul dosarelor nr.7992/311/2014 și îspectiv nr.8768/311/2014, există o strânsă legătură, acestea având același obiect și aceleași părți, pentru asigurarea unei bune judecăți în primă instanță, solicita admiterea excepției conexității celor două cauze, urmând astfel să dispuna ca dosarul nr.8768/311/2014-complet C 5 să fie conexat la dosarul nr.7992/311/2014-complet C 8, acesta din urmă fiind completul mai întâi investit.

Face precizarea că ambele dosare se află la acest moment în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, nefiind astfel incidente dispozițiile art.139lin 5 din NCPC, privitoare la disjungerea cauzelor și judecarea acestora pe cale parată.

Reclamantii C.N. si C.R.G. au depus răspuns la întâmpinarea formulata de paratul C.A.C., in dosarul nr. 8768/311/2014, obiectul fiind partaj judiciar si admiterea actiunii asa cum a fost formulata si respingerea excepția conexității prezentului dosar la dosarul nr.7992/311/2014.

Solicita respingerae excepției conexității dosarelor. Atașeaza prezentei, certificatele nr.203701/12.09.2014 (anexal4) cu referire la negasirea de declarații privind opțiunea succesorala si nr.171130/12.09.2014 (anexa9) cu referire la negasirea de testamente/donații/ convenții matrimoniale/ acte juridice de revocare sau modificare a acestora, documente eliberate la cererea reclamantilor de Notarul public V. C. prin încheierea nr.20/12.09.2014.

Prin Incheierea de sedinta din dosarul nr. 8768/311/2014, din data de 02.02.2015, instanta in raport de dispozitiile art. 139 alin (1) C. Pr. civila, constatand ca intre cauza de fata si dosarul nr. 7992/311/2014, exista o stransa legatura, privind partile, cauza dar si obiectul dedus judecatii, a admis exceptia de conexitate invocata de parat si a dispus inaintarea cauzei la completul intai investit, respectiv CC8.

In consecinta, prin Incheierea de sedinta din dosarul 7992/311/2014, din data de 03.03.2015, instanta ia act ca prin incheierea din data de 02.02.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. 8768/311/2014 s-a admis exceptia de conexare la prezenta cauza.

In cauza, după conexare, instanta de judecata a pus in discutie stabilirea cadrului procesual al partilor.

Instanța luând concluziile părților raportat la stabilirea cadrului procesual și a calității în care acestea vor sta în litigiu astabilit : C.A.C.va avea calitate de reclamant-pârât și C.R.G. și C.N vor avea calitate de pârâți-reclamanți, obiectul cauzei este nulitatea absolută act juridic și partaj judiciar.

In sedinta publica din data de din data de 03.03.2015, instanta de judecata a pus in în discuție stabilirea temeiului de drept.

După punerea prealabila în discuție a temeiului de drept incident, aspecte retinute in incheierea respectiva de sedinta, conform noului cod de procedură civilă, instanța stabileste incident, raportat la primul petit din cererea principală a lui C.A.C.în calitate reclamant-pârât: nulitate absolută a contractului de vânzare cumpărare, vechiul cod civil raportat la data încheierii contractului 27 mai 2011, conform prevederilor art.6 din NCPC conform căruia efectele contractului vor fi generate și valabilitatea contractului implicit de prevederile în vigoare la data încheierii contractului.

Referitor la partaj succesoral, conform art.91-98 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicarea a legii privind noul cod civil vor fi avute în vedere actele normative în materia moștenirii existente la data decesului defunctului cauzei, respectiv 09.07.2014.

Pârâții reclamanti, dupa conexare, au depus precizare la acțiune, solicitând mărirea obiectului acțiunii cu 1000 lei reprezentând contravaloarea sumei existente în conturile decedatului la xxxx și xxxx, ulterior majorând catimea obiectului cauzei, timbrand in consecinta.

În motivare arată că în fapt, decedatul mai deținea conturi deschise la xxx după cum urmează:xxxxxxxxx

De asemenea, la xxxxx, decedatul mai avea deschis un cont xxxxxx

Înțeleg să includă și sumele care urmează să se identifice în aceste conturi la masa partajabilă, motiv pentru care solicită mărirea cuantumului obiectului cererii cu această sumă.

În drept, întemeiază cererea pe dispozițiile art. 204 C.proc.civ.

În dovedire solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, probei testimoniale, probei cu interogatoriul reclamantului-pârât.

In cursul cercetarii judecatoresti a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri, interogatoriu si proba testimoniala cu martori sens in care au fost audiati martorii xxx xxx xxxx, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.

S-au efectuata adrese catre bancile invederate a fi detinatoare de depozite bancare ale defunctului, respectiv au fost emise adrese repetate catre xxxxx pentru a inainta istoric de rol fiscal al apartamentului - obiect al spetei, autoritatile solicitate inaintând inscrisuri , in consecinta.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit Certificatului de deces Seria DZ nr. 224261/2014 de la fila 6, defunctul C.C. a decedat la data de 08 iulie 2014.

Potrivit Certificatului de căsătorie Seria C 5 nr. 613477 de la fila 8 defunctul C.C. era căsătorit la data decesului cu pârâta reclamantă C.N.

Potrivit actelor de stare civilă și sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale (anexa 24- file 13, 14, 15/ dosar conexat), pârâta C.N. este sotia supravietuitoare a defunctului C.C. , iar numitii C.R.G. si C.A.C. sunt fii defunctului si ai numitei C.N. .

Pentru a se putea determina masa succesorală a defunctului C.C. bunurile comune pe care acesta le-a dobândit împreună cu soția sa xxxxxx, avându-se in vigoare prevederile Codului Familiei, in vigoare la data dobandirii bunurilor respective, după care se va stabili cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune și partajarea acestora conform acestor cote.

Este necesar, insa, să se analizeze in prezenta cauza comunitatea bunurilor comune ale soților xxxx și C.C. și, mai apoi, partajul succesoral al defunctului C.C..

Insă, se va analiza prioritar solicitarea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vânzare cumpărare nr.751 încheiat la data de 27 mai 2011, de către BNP-S.G., admiterea acesteia sau respingerea având direct consecinte asupra retinerii bunului ca fiind parte a masei succesorale.

Raportat la actele dosarului, vazând recunoasterea părtilor, dar si declaratiile de martor, instanta retine ca in anul 1966, numitii Bx ( actualmente C.) N. și numitul C.C. au intrat în relații de concubinaj, relații din care a rezultat pârâtul reclamant C.R.G., născut în anul 1967 si reclamantul pârât C.A.C., născut în anul 1969.

La data de 04 ianuarie 1973 a fost incheiat Contractul nr.239/1973, părți fiind pârâta B.N./ actualmente C.N., în calitate de cumpărător și xxxx, în calitate de vânzător- file 17. Obiectul contractului il reprezintă "construirea unei locuințe proprietate personală, cu sprijinul statului, ca urmare a aprobării cererii nr.157 din 06 ianuarie 1973". Prin același contract s-a stabilit că prețul imobilului ce urmează a fi construit, situat în S., este de 110.266 Lei, urmând ca suma de 27.835 lei (27.500+335), să fie virată la xxxxx, în contul contractului, iar diferența de 82.431 lei să fie acordată în baza creditului ce urmează a se acorda de xxxx

La data de 13 februarie 1973, a fost încheiat contractul de împrumut cu ipotecă, nr.123, părți fiind xxxxxx pe de o parte și B.N. (actualmente C.N.), din continutul acestuia rezultând ca suma împrumutată a fost de 82.431 lei, urmând ca aceasta să fie rambursată pe o perioadă de 20 de ani, începând de la momentul acordării creditului, respectiv cu începere de la data de 1 decembrie 1973.

Prin Procesul verbal de predare primire nr. 3/30 iunie 2014, anterior casatoriei dintre numita B. N. si C.C., s-a predat , respectiv primit de catre B.N. apartamentul situat în S., beneficiara intrând in posesia acestuia- file 18, 19

La data de 21 august 1977, pârâta reclamantă C.N. si numitul C.C. au legalizat relația de concubinaj prin căsătorie așa cum rezultă din certificatul seria C5 nr.613477 din 01.09.1977, eliberat de xxxxx, ambii soți luând numele de C.

La data de 17 mai 1978, după încheierea căsătoriei, a fost emis titlul de proprietate nr.589, în conformitate cu dipsoz.legii nr.4/1973, privind dezvoltarea construcției de locuințe din fondul de stat în care este prevăzută calitatea de proprietară a lui C I N "fost B I.N. certificat de căsătorie nr.613477 din 21.08.1977.,,

Prin Titlul de proprietate emis la data de 17 mai 1978, s-a atestat dreptul de proprietate al numitei C.N, fostă B.N., asupra locuinței compusă din 2 dormitoare, cameră de zi, baie și bucătărie, în suprafață de 78 mp, situată în S. în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxxx, pentru suma totală de 110266 lei, contractul de construire nr.239 din 29 ianuarie 1973, încheiat cu xxxx, procesul verbal de predare-preluare, nr.3 din 30 iunie 1974..

La data de 27 mai 2011, în timpul vieții autorului C.C., pârâta C.N a vândut pârâtului reclamant CRG, apartamentul situat în S. și dependințele aferente.

Instanta, deși retine ca ratele aferente creditului în valoare de 82.431 lei, au fost achitate parțial si în timpul căsătoriei pârâtei cu numitul C.C., apreciază că această vânzare nu este lovită de nulitate întrucât pârâta era proprietara exclusivă a bunului vândut care putea fi înstrăinat și fără acordul defunctului C.C., neavând regim de bun comun al locuinței.

Pentru a ajunge la aceasta concluzie, se rețin următoarele:

Prețul locuinței, astfel cum rezulta din contract este de 110.266 lei, din care numita B.N. a achitat suma de 27.835 lei cu titlu de avans, iar pentru diferența de 82.431 lei a contractat un împrumut de la xxxx, prin contractul de împrumut nr. 123 încheiat la data de 13 februarie 1973- file 14, 15. Respectivul contract de împrumut a fost garantat cu ipotecă asupra locuinței care făcea obiectul contractului de construire (vânzare-cumpărare), locuință situată în mun. S., adresa sa actuală fiind mun. S..

Instanta va retine ca ratele lunare au fost achitate de parata , aceasta având loc de munca stabil-din salariu, pe toată durata ființării creditului, file 88-103, nefacaându-se dovada unui loc de munca stabil al pârâtului C.C., respectiv a unui venit cu caracter cert, lunar.

Mai mult, se retine ca la data de 30 iunie 1974, xxxxx a emis Pocesul-verbal de predare-primire-recepție nr. 3, încheiat între instituție și B.N., actualmente C.N., prin care aceasta a primit în deplină proprietate locuința menționată anterior, precum și cota-parte de folosință pe timp nelimitat asupra terenului pe care era amplasat imobilul.

La data de 17 mai 1978, s-a emis titlul de proprietate nr. 589 prin care i se atesta pârâtei reclamant Burca/ actualmente C.N., în baza Legii 4/1973 privind dezvoltarea construcției de locuințe, vânzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, dreptul de proprietate asupra locuinței compusă din 2 dormitoare, sufragerie, cameră de zi, baie, bucătărie, în suprafață de 78 mp, în baza contractului de împrumut încheiat cu xxxxx de care a făcut vorbire anterior, nr. 123 din 13 februarie 1973, a contractului de construire nr. 239/29.01.1973 încheiat cu xxxx și a procesului-verbal de predare-primire-recepție nr. 3 din 30.06.1974 încheiat cu xxxxx

Se mai retine ca, la data de 08.11.2010, pârâta reclamanta C.N. a intabulat la xxxx, xxxxx, în Cartea Funciară nr. 50657-C1-U9 respectiva locuință, apartament cu patru camere și dependințe în suprafață utilă de 75 mp și balcon în suprafață utilă de 7,35 mp, având număr cadastral 50657-C1-U9, având ca unic proprietar pe C. (născută B.) N, iar la data de 27.05.2011 a vândut respectivul apartament fiului său, CRG.

Legea 4/1973, în prezent abrogată, a constituit cadrul normativ, la data achiziției imobilului, pentru dobândirea dreptului de proprietate. Aceasta prevedea faptul că înscrierea dreptului de proprietate la administrațiile financiare se face în baza autorizației de construcție, procesului-verbal de predare-primire-recepție, titlul de proprietate fiind emis de administrațiile financiare în scopul de a atesta dreptul de proprietate dobândit anterior, în baza autorizației de construcție, contractului de construcție și a procesului-verbal de predare-primire-recepție.

Așadar, momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor este acela al emiterii autorizației de construire și a procesului-verbal de predare-primire-recepție, titlul de proprietate emis ulterior constituind doar o atestare/confirmare a dobândirii dreptului de proprietate în baza acestor înscrisuri în baza cărora se emite titlul de proprietate. În speța de față, anul în care s-a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului este 1973, an în care era necăsătorită. Așadar, bunul reprezintă proprietatea exclusivă a numitei C.N. , aceasta putând a-l instrăina fara acordul sotului

În titlul de proprietate sus-menționat, este indicată ca unic proprietar "C.I.N., fostă B, conform certificatului de căsătorie nr. 613477/21.03.1977";, insa, doar actul constatator al dreptului de proprietate este emis in timpul casatoriei, dar pentru un fapt juridic deja realizat- dobandirea dreptului de proprietate al pârâtei inca din 1974, când s- a emis Pocesul-verbal de predare-primire-recepție nr. 3, încheiat între instituție și B.N., actualmente C.N..

In acest sens, convergente sunt datele comunicate de P S/ adresa 111971/06 nov. 2015 - fila 189.

Așadar, devin incidente dispozițiile art. 31 din Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț: a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei (...).

Având în vedere că la data achiziționării apartamentului, 13 februarie 1973, pârâta C.N. era necăsătorită, vazând data casatoriei 21 august 197,, apartamentul sus-menționat constituie proprietatea sa personala, putându-l instrăina, iar nu bun comun, motiv pentru care instanta nu va admite capătul de cerere referitor la constatarea nulitatii absolute a instrăinării acestuia, respectiv nu va retine apartamentul respectiv in masa succesorala a defunctului C.C..

In aceste condiții, se poate constata că în speță nu a avut loc o vânzare a unui bun care nu-i aparținea în totalitate vânzătorului și , in consecință, au fost încălcate dispozițiile imperative ale art.17 N.C.civ. precum și cele ale art.35 alin 2 C.fam, în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o solicita, având în vedere că prezumția de mandat tacit dintre soți nu se aplică în cazul bunurilor imobile.

Referitor la sumele detinute de defunct in conturi bancare, instanta retine ca s-au efectuat adrese catre xxxx, iar din raspunsul acesteia, rezulta ca defunctul C.C. figureaza cu următoarele conturi, deschise in perioada mai 2010- iulie 2013 : xxxxxx

Mai mult, potrivit înscrisului de la fila 167 din data de 1 1iunie 2015 în contul defunctului de la xxxxx se afla suma de 141,84 lei, iar contul a fost deschis la data de 01 august 2005, deci în timpul căsătoriei.

Insumând, rezulta ca, de pe urma defunctului cauzei C.C. a ramas suma de 16585,02 lei, aflata in conturi bancare, aceasta fiind masa partajabila, in lipsa dovedirii altor bunuri.

Potrivit art. 91 din Legea nr 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.

Astfel succesiunea defunctului C.C. decedat la data de 08 iulie 2014 este supus noului cod civil.

În drept potrivit art. 954 alin. 1 din Noul Cod civil moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.

Potrivit art. 964 alin. 1 din Noul Cod civil rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine:

a) clasa întâi: descendenții;

b) clasa a doua: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați;

c) clasa a treia: ascendenții ordinari;

d) clasa a patra: colateralii ordinari..

Potrivit art. 972 NCC (1) Cota soțului supraviețuitor este de: ... a) un sfert din mostenire, dacă vine în concurs cu descendentii defunctului

Potrivit art. 982 alin. 1 Cod procedură civilă în tot cursul procesului instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială.

Conform art.983 alin. 1 Cod procedură civilă dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 982, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.

Raportat la cele in fapt si drept anterior mentionate, instanta :

Va constata deschisă succesiunea defunctului C.C., decedat la data de 08 iulie 2014, cu ultim domiciliu in S.

Va constata că masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului C.C. este reprezentata de suma de 16585,02 lei, aflata in conturi bancare.

Va constata că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului C.C. numita C.N., in calitate de soție supraviețuitoare si numiții C.A.C. si C.R.G., in calitate de descendenti de gradul unu .

Va constata ca numiții C.N., C.A.C. si C.R.G. au calitate de coproprietari ai masei partajabile anterior menționate si stabilește cotele legale ale acestora, astfel:

- cota legală de 1/4 pentru C.N., in calitate de soție supraviețuitoare;

- cota legala de 3/8 pentru C.R.G. si C.A.C., in calitate de descendenți de gradul unu.

Va dispune ieșirea din indiviziune a părtilor C.N., C.A.C. si C.R.G., atribuind acestora sume corespunzatoare cotelor părti legale retinute, respectiv:

- suma de 4146,255 lei numitei C.N.;

- suma de 6219,3825 lei numitului C.R.G.;

- suma de 6219,3825 lei numitului C.A.C. .

In conformitate cu prevederile art. 452- art. 453 din Noul va admite cererea reclamantilor C.N. si C.R.G. de obligare a pârâtului C.A.C. la plata cheltuielilor de judecata.

In consecință, retinând ca in partaj , in principiu, nicio parte nu pierde sau castiga, in măsura in care i se stabileste calitate de comostenitor si cota legala, instanta, vazând actele justificative aflate la dosar, il va obliga pe pârâtul C.A.C. sa plătească reclamanților C.N. si C.R.G. suma de 1880,56 lei, aferenta cotei sale legale reținute de 3/8, cu tilu de cheltuieli de judecata reprezentate de cv. taxei judiciare, cv. onorariului de avocat, dar si cv. cheltuielilor de transport ale reclamantului C.R.G..

← Prejudicii, daune. Jurisprudență Prejudicii, daune		Revendicare imobiliara. Jurisprudență Revendicare (acţiuni,... →

Partaj. Jurisprudență Partaj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj. Jurisprudență Partaj