Pretentii. Jurisprudență Prejudicii, daune
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 1133 din data de 08.02.2016
Data publicare portal: 03.03.2017
Prin Sentinta civila nr. 1133 din data de 08.02.2016 pronuntata de Judecatoria Slatina s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C.L.S., ca neîntemeiată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U.A.T.M.S. PRIN PRIMAR.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul T.A.C., prin avocat B E-I, în contradictoriu cu pârâta U.A.T.M.S. PRIN PRIMAR, ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul T.A.C., prin avocat B E-I, în contradictoriu cu pârâtul C.L.S., având ca obiect răspundere civilă delictuală-pretenții.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlul de daune morale.
Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor materiale, ca neîntemeiat.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 10.02.2015 sub nr. 1031/311/2015, reclamantul T.A.C. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul C.L.S.reprezentat prin Primar, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la repararea prejudiciului material - 3000 lei și moral - 50.000 lei, ce i-a fost provocat de către câinii fără stăpân, ca urmare a atacului canin de pe str. M. din S, în imediata apropiere a Palatului de Justiție, a cărui victimă a fost în data de 27 spre 28 martie 2014; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivare a arătat că în seara zilei de 27 spre 28 martie 2014 a fost invitat de prietena sa la domiciliul ei pentru a sărbători 5 ani de relație de prietenie. A stat la domiciliul acesteia de la ora 23 până în jurul orei 24.30. Ulterior, a plecat de la domiciliul prietenei sale care locuiește pe str. M., în imediata apropiere a Palatului de Justiție și a continuat drumul pe strada ce desparte Marketul Penny și Palatului de Justiție, iar în momentul în care a ajuns în fața Palatului de Justiție, din declarațiile taximetristului care l-a salvat de câini, a auzit că în jur de 7-10 câini au ieșit din parcarea acestei instituții, iar ceilalți aproximativ 10 câini au ieșit din parcarea Marketului P. Tot din cele menționate de taximetrist a înțeles că în faza inițială a atacului a fost înconjurat de toți acești câini, s-a zbătut să scape de aceștia și a reușit să fugă însă câinii s-au luat după el și, în alergarea sa ce a avut loc prin fața Palatului de Justiție către Palatul de Finanțe, nu își mai amintește dacă a fost prins de picior de unul din câini sau s-a împiedicat, dar cert este că a căzut și s-a lovit cu capul de carosabil. Partea capului ce a fost lezată este partea din spate a craniului, "ceafa";. A făcut precizarea că, din primul moment al atacului câinilor nu-și mai amintește absolut nimic din ce s-a întâmplat. Tot din relatările taximetristului a aflat că acesta a reușit să vină cu mașina cu care lucra și l-a salvat să nu fie sfâșiat de câini, iar acesta a precizat că el era căzut jos și inconștient, prezenta spume și sânge în zona gurii, iar din ureche îi curgea sânge.
Tot din spusele celui care l-a salvat și ale unei alte persoane care a intervenit și care, de fapt, a și rămas cu el să îl ajute, că prezenta o stare de amețeală, incoerență în vorbire și îi curgea sânge din zona spate a capului. Persoana care a rămas cu el și a sunat la 112 i-a precizat ulterior că, în momentul în care a observat că vomită sânge s-a speriat și atunci a înțeles că prezintă leziuni grave și a sunat la nr. de urgență. La fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție care, văzând starea în care se afla au sunat la Spitalul Județean de Urgență S., pentru a trimite o ambulanță. Din spusele martorilor, la momentul în care a sosit ambulanța el intrase în stare comatoasă. A fost transportat la UPU Slatina și de acolo, având în vedere starea gravă în care se afla, s-a hotărât trimiterea sa la Spitalul Județean nr. 1 C. Aici a fost internat și a stat la Secția Reanimare 1-2 zile, iar internat în total 16 zile, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate.
După ce s-a trezit din starea comatoasă, timp de 10 zile a suportat dureri groaznice de cap, cu toate că i-au fost administrate tot timpul calmante.
A mai arătat că, la trei zile după ce a ieșit din comă, a constatat și a precizat și medicilor că nu mai vede bine la distanță, vede imagini suprapuse. Această stare se menține și în prezent. Din cauza acestei situații este nevoit să se interneze într-un spital de specialitate din București, întrucât persistă durerile de cap iar vederea îi este serios afectată. Nu se poate deplasa în siguranță în afara locuinței întrucât nu are vizibilitate și nu percepe corect lucrurile, iar la trecerile de pietoni se instaurează o stare de teamă întrucât nu poate să aprecieze dacă se îndreaptă către el mașini și la ce distanță.
În susținere, au fost indicate disp. art. 7 alin. 1 din O.U.G. 55/2002 și art. 12 alin. 1 din aceeași ordonanță.
A precizat că, prin fapta ce a fost comisă împotriva sa de către câinii care l-au atacat, i-au fost provocate leziuni traumatice care au necesitat în prima fază 40-45 zile de îngrijiri medicale și, urmare a expertizei ce a fost efectuată în dosarul penal, s-a stabilit un nr. total de 70 zile de îngrijiri medicale, acestea circumscriindu-se unui prejudiciu material în cuantum de 3000 lei și suferințe fizice și psihice constituind prejudiciu moral evaluat la suma de 50.000 lei.
A arătat că, pentru situația de fapt descrisă sunt incidente dispozițiile art. 1357 și urm. din Codul civil referitoare la răspunderea civilă delictuală - răspunderea pentru fapta proprie. În cazul de față sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale - răspunderea pentru fapta proprie întrucât: există fapta și aceasta a fost săvârșită de pârât; există vinovăția cerută de lege pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală; există un prejudiciu; există legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 1357 și urm. din Codul civil, O.U.G. 55/2002 și art. 107 și 113 alin. 1 pct. 9 CPC, art. 21 alin. 2 din Legea 215/2001.
În probatoriu a solicitat următoarele mijloace de probă: înscrisuri: xerocopia certificatului medico-legal, dosarul de urmărire penală; interogatoriul pârâtului; martori - a căror identitate nu o cunoaște, aceștia fiind audiați în dosarul de urmărire penală menționat.
La data de 10.03.2015 reclamantul a depus precizare, arătând că înțelege să majoreze câtimea daunelor morale la suma de 100.000 lei, arătând totodată că valoarea personală nepatrimonială lezată este sănătatea, viața victimei. A atașat în copii acte medicale din care rezultă, ca urmare a ultimelor investigații, leziunile ce au fost provocate: protocol de examinare din data de 15.01.2015, bilet de ieșire din spital din data de 11.04.2014.
Pârâtul C.L. al Mun. S, reprezentat prin primarul municipiului, în conformitate cu prevederile Legii 215/2001 privind administrația publica locala, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neintemeiata.
Pe cale de excepție s-a invocat lipsa capacității procesuale de folosința a C. L. al Mun. S. și lipsa calității procesuale pasive a C. L. al mun. S. motivat de faptul că, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, comuna, orașul sau județul își exercită drepturile procedurale și își îndeplinesc obligațiile procesuale ca reclamant sau pârât, sau, în alți termeni, își valorifică capacitatea procesuală de exercițiu, prin primar sau președintele consiliului județean, după caz.
A învederat pârâtul că reclamantul isi întemeiază acțiunea pe constatările făcute prin certificatul medico-legal, de unde rezulta ca leziunile traumatice pe care le prezintă reclamantul de astăzi este posibil sa se fi produs la data de 28.03.2014 prin lovire de corpuri dure sau chiar cu corpuri dure. Astfel, apreciază ca din nicio proba aflata la dosar nu rezulta cu certitudine ca leziunile traumatice ale reclamantului, menționate in certificatul medico legal, ar fi putut fi cauzate de incidentul pe care îl descrie reclamantul, nu din constatările proprii, ci din declarațiile unui taximetrist. Niciuna din relatările reclamantului chiar din cele relatate in cererea de chemare in judecata nu sunt relatări directe ale acestuia, ci doar niște relatări ale unor persoane cărora nu le indica numele.
S-a învederat că, potrivit prevederilor art. 1349 Noul Cod Civil, pentru a atrage răspunderea in condițiile art. 1349 N.C.C., este necesar a fi îndeplinite cumulativ patru condiții, respectiv existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, vinovăție ce consta in intenția, neglijenta sau imprudenta cu care a acționat. In situația in care nu sunt indeplinite toate cele patru condiții mai sus expuse, nu se poate atrage răspunderea civila delictuala.
De asemenea, reclamantul nu a indicat prin cererea de chemare in judecata traseul pe care acesta l-a urmat, ci doar strada M in condițiile in care aceasta strada incepe de la P.de J. si se termina in zona intrării in cartierul S., iar de la intersectia din fata Palatului de Justiție si pana la intrarea in Cartierul S. este zona de case particulare. Astfel ca reclamantul nu indica numărul postal al imobilului unde ar locui prietena acestuia pentru a se putea identifica traseul urmat de acesta si nici cu exactitate locul in care ar fi fost atacat efectiv de către câinii comunitari. Având in vedere aceasta situație nu se poate stabili cu exactitate daca câinii care se presupune ca l-ar fi atacat, ar fi câini comunitari sau câini aparținând proprietarilor case din zona respectiva.
S-a menționat faptul ca intersecția din fata palatului de justitie este supravegheata video, iar din înregistrările camerei din noaptea respectiva care au fost predate si organelor de cercetare penala nu se observa nici un incident de natura celui relatat de reclamant. Depune la dosarul cauzei înregistrarea video din noaptea si orele indicate de reclamant.
De asemenea, apreciază ca reclamantul nu dovedește cu nimic daunele materiale si morale suferite, la dosarul cauzei neaflandu-se nici o dovada in acest sens, respectiv chitanțe, facturi, bonuri de casa de la acea data.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârât, respectiv excepția lipsei capacității procesuale de folosință a C. L. al Mun. S. și excepția lipsei calității procesuale pasive a C. L. al Mun. S..
Prin același act de procedură s-a solicitat introducerea în cauză și a U.A.T - Mun. S. reprezentată prin Primar.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, în temeiul art.247 Cpc, instanța reține următoarele:
Sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților C.L.S.și U.A.T.M.S. PRIN PRIMAR, se va avea în vedere că, în materia răspunderii civile delictuale, calitatea procesuală pasivă aparține persoanei căreia i se impută săvârșirea faptei ilicite.
Astfel, conform art.36 Cpc calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Prin urmare, în analizarea acestei excepții se vor avea în vedere nu existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate, ci raportul juridic litigios, astfel cum este dedus judecății.
Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a învederat că, în noaptea de 27 spre 28 martie 2014, în Mun.S., pe str. M., a fost urmărit de mai mulți câini fără stăpân, căzând și lovindu-se cu capul de carosabil.
Reclamantul a invocat dispozițiile art.1357 C.civ. potrivit căruia cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare și dispozițiile OUG 55/2002 care, la art. 7 alin.1 prevede că consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai câinilor fără stăpân și ai câinilor care circulă liberi, fără însoțitor, în locuri publice, care nu au fost revendicați ori adoptați în condițiile prevederilor legale și au obligația de a captura și escorta acești câini, prin intermediul personalului calificat.
Față de cele reținute în precedent, în considerarea situației de fapt expuse în cererea introductivă de instanță, se constată că este în sarcina consiliilor locale, ca și proprietari ai câinilor fără stăpân, luarea măsurilor pentru capturarea și escortarea acestora, urmând a analiza în cele ce urmează, în ce măsură reclamantul a dovedit cele susținute în acțiune, atât sub aspectul provenienței animalelor cât și în privința celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale.
În concluzie, instanța reține că, în acest litigiu, în raport de obiectul și cauza acțiunii, calitatea procesuală pasivă aparține C. L. S., astfel încât va fi respinsă ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia și va fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii față de U.A.T.M.S. PRIN PRIMAR, excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia.
Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a învederat că, în noaptea de 27 spre 28 martie 2014, în Mun. S., pe str. M., a fost urmărit de mai mulți câini fără stăpân, căzând și lovindu-se cu capul de carosabil. În urma acestui incident, reclamantul a avut nevoie de 40-45 zile de îngrijiri medicale, iar ulterior, potrivit afirmațiilor sale, de 70 zile de îngrijiri medicale.
În drept, instanța reține că acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1357 alin.1 C.civ. potrivit cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
Sub aspectul existenței faptei ilicite, potrivit doctrinei, aceasta constă în acțiunea sau inacțiunea prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparține unei persoane.
Potrivit art. 7 alin.1 din OUG 55/2002 consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai câinilor fără stăpân și ai câinilor care circulă liberi, fără însoțitor, în locuri publice, care nu au fost revendicați ori adoptați în condițiile prevederilor legale și au obligația de a captura și escorta acești câini, prin intermediul personalului calificat.
Conform art. 21 alin.1 în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență câinii vor fi în mod obligatoriu identificați și înregistrați potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Potrivit art. 10 din Normele Metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, precum și operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân sunt obligați să captureze câinii în următoarea ordine: a) câinii care circulă liber, fără însoțitor, din preajma școlilor, grădinițelor, locurilor de joacă pentru copii, parcurilor, piețelor publice; b) câinii care circulă liber, fără însoțitor, în alte locuri publice decât cele prevăzute la lit. a); c) câinii care circulă liber, fără însoțitor, în zonele periferice ale localităților.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor mai sus menționate, rezultă că, după intrarea în vigoare a acestora, a revenit C. L. S. obligația de identificare, capturare și escortare a câinilor fără stăpân care circulă liber, fără însoțitor, pe raza Mun. S..
Prin urmare, orice câine neidentificat și neînregistrat conform art.21 din OUG 55/2002 și care circulă liber, fără însoțitor în Mun. S., este considerat ca fiind proprietatea C. L. S., legea obligând entitatea responsabilă la luarea măsurilor care se impun pentru înlăturarea pericolelor generate de animalele fără stăpân.
Astfel, deși pârâtul C.L.S. a contestat faptul că reclamantul a fost atacat de câini fără stăpân, cu toate acestea, din imaginile înregistrate de camerele de supraveghere instalate în intersecția din imediata apropiere a Palatului de Justiție, rezultă cu claritate că, la data de 28.03.2014, ora 00,19, un număr de 4 câini care circulau liber, fără însoțitor, au alergat către direcția indicată de reclamant și martorul B. ca fiind cea în care se afla reclamantul.
Se observă din aceleași imagini că animalele se găseau libere, pe strada M, într-o zonă de blocuri de locuințe, nefiind adăpostite în curțile imobilelor din partea opusă intersecției, astfel cum sugerează pârâtul.
Cu toate că numărul câinilor care apar în imagini este, oricum, irelevant, este de menționat că filmarea a surprins un singur minut din parcursul evenimentelor, iar vizibilitatea s-a limitat la direcția opusă incidentului produs, cuprinzând însă imagini relevante în care apar un număr de 4 câini alergând și autoturismul taxi condus de martorul B.
Datele rezultate din imaginile surprinse de camera video se coroborează cu cele care rezultă din declarația martorului B.T (f.93), care a arătat că, la data producerii evenimentelor, efectuând o cursă de taxi, a putut observa cum, în zona Palatului de Justiție din Municipiul Slatina, reclamantul era alergat de aproximativ 10 câini fără stăpân. A mai arătat martorul că, după ce au alergat după reclamant, câinii s-au întors în zona Palatului de Justiție, aceștia făcând parte dintr-o haită de 20-30 de câini pe care martorul a precizat că o observase de aproximativ câteva luni în zona respectivă. A mai declarat martorul că, după cunoștințele sale, animalele nu provin din zona de case ci, dintr-o porțiune de 50-100 m, unde nu există asemenea imobile.
În considerarea celor mai sus analizate, instanța reține că, este în afara oricărui dubiu că animalele care l-au urmărit pe reclamant sunt animale fără stăpân, considerate de lege proprietatea C.L.S. și cu privire la care acesta avea obligația de capturare și escortare, prin intermediul personalului specializat.
Întrucât din probele administrate rezultă că, la data de 28.03.2014, ora 00,19, mai mulți câini fără stăpân circulau neînsoțiți pe raza Mun. S., într-o zonă rezidențială, se constată că obligația prevăzută de lege nu a fost îndeplinită.
Astfel, după cum s-a arătat în doctrina de specialitate, nu numai fapta comisivă, acțiunea, ci și omisiunea, inacțiunea, reprezintă un element al răspunderii civile delictuale, potrivit art.1349 alin.1 C.civ, în măsura în care norma juridică obligă o persoană să acționeze într-un anumit mod, iar aceasta nu s-a conformat dispoziției legale, deci nu a îndeplinit o activitate impusă de lege sau nu a luat o măsură impusă de lege.
Prin urmare, fapta pârâtului C.L.S., de a nu fi luat măsurile necesare pentru capturarea și îndepărtarea câinilor fără stăpân, constituie o faptă ilicită de natură omisivă, reprezentând un element al răspunderii civile delictuale în sensul art.1357 C.civ..
În privința prejudiciului care este reprezentat, în abstract, de efectul negativ produs prin fapta ilicită, reclamantul a învederat că a suferit un prejudiciu material, în cuantum de 3.000 lei și un prejudiciu moral precizat la suma de 100.000 lei.
Cu privire la prejudiciul material, din probele administrate în cauză nu rezultă dovedirea acestuia, astfel încât, reținând că nu a fost îndeplinită obligația prevăzută de art. 249 Cpc în sarcina reclamantului, respectiv aceea de dovedire a susținerilor făcute, instanța constată că nu a fost făcută dovada prejudiciului material suferit de reclamant.
În privința prejudiciului moral, reclamantul a precizat că valorile lezate au fost sănătatea și viața victimei.
Astfel, potrivit art. 58 alin.1 C.civ. orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private, precum și la alte asemenea drepturi prevăzute de lege.
Doctrina a stabilit că, după cum există sau nu posibilitatea unei evaluări bănești directe a prejudiciului, se face deosebire între prejudiciul patrimonial și prejudiciul nepatrimonial, fiind vorba în acest ultim caz, despre o atingere adusă onoarei sau demnității, o suferință de ordin afectiv sau o sufeință provocată de durerile fizice.
Analizând acest aspect, din declarația martorului B.T. (f.93) rezultă că, la data de 28.03.2014, ora 00,19, în Mun. S., într-o zonă rezidențială, pe str. M, a putut observa cum reclamantul era alergat de aproximativ 10 câini care făceau parte dintr-un grup mai mare, de aproximativ 20-30 de câini, pe care martorul îi observase anterior în zona respectivă. A mai arătat martorul că l-a putut observa pe reclamant traversând strada, urmărit de câini, găsindu-l ulterior lângă tomberoanele din apropiere. A indicat martorul că nu a observat nicio lovitură pe corpul reclamantului și, întorcându-l pe acesta pe partea stângă, împreună cu o cunoștință a reclamantului, care a trecut întâmplător prin zonă, l-au așezat pe acesta pe o bancă. Reclamantul a vomat, astfel încât martorul a fost indus în eroare, crezând că victima se află în stare de ebrietate. În timp ce discuta cu petentul, acesta i-a explicat că animalele nu l-au mușcat, ci s-a speriat, a căzut și s-a lovit la cap, după cum a precizat în momentul respectiv reclamantul, acuzând dureri de cap. După venirea salvării, poliției și jandarmeriei, reclamantul a fost dus la spital, iar taximetrul a fost verificat de organele de poliție, permițându-i-se martorului să plece.
Afirmațiile martorului referitoare la vătămare se coroborează cu datele care rezultă din certificatul medico-legal emis de Unitatea Sanitară de Medicină Legală S. la data de 29.04.2014 (f.5) potrivit căruia reclamantul a fost internat la Spitalul de Urgență din C- Secția Neurochirurgie (f.16), cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral, fractură temporo-parietală stânga cu interesarea mastoidei; în observație hematom subdural, iar în urma examenului medical a rezultat că pacientul necesită 40-45 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
Astfel, din analiza materialului probator administrat în cauză, rezultă că a fost lezată sănătatea petentului, ca valoare prevăzută de lege, fiind de domeniul evidenței că prejudiciul cauzat s-a concretizat într-o suferință fizică generată de traumele suferite.
Cu privire la legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, fiind necesar să se determine dacă fapta ilicită dovedită a cauzat prejudiciul constatat, având în vedere că vătămarea petentului este consecința atacării acestuia de câinii fără stăpân, instanța constată existența unui raport de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciul reprezentat de suferința fizică rezultată din lovirea petentului în timp ce încerca să se apere alergând.
În privința posibilității nedovedite ca vătămarea petentului să fi fost provocată de accidentarea de către taximetru, instanța reține că aspectul este lipsit de relevanță, din moment ce conducătorului auto nu i s-ar putea imputa vreo culpă în producerea faptei prejudiciabile, cauza acesteia fiind în continuare reprezentată de atacarea reclamantului de către câinii fără stăpân, iar nu de nerespectarea dispozițiilor legale în materie de circulație rutieră de către martorul Băcănaru. Astfel, lovirea reclamantului de autoturism nu s-ar fi putut produce decât în modul în care reclamantul și martorul au arătat, respectiv în timp ce victima încerca să scape de animalele care o fugăreau, nefiind rupt lanțul cauzal între atacul canin și vătămarea corporală a reclamantului.
Raportat la vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, este necesar ca fapta să fie imputabilă autorului ei, adică autorul să fi avut o vină în săvârșirea faptei, să fi acționat deci cu vinovăție. Ea are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabilă făptuitorului, în vederea sancționării sale, prin angajarea obligației de despăgubire a victimei.
Reținând că pârâtul C.L.S. nu și-a îndeplinit obligațiile de capturare și înlăturare a câinilor fără stăpân, instanța constată că acesta a acționat în mod imprudent, culpa obiectivându-se în aceea că autorul a prevăzut rezultatul neluării măsurilor prevăzute de lege, însă a socotit, fără temei, că el nu se va produce.
Constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de 1357 C.civ. și urm., instanța reține că, separat de existența prejudiciului, se pune problema condițiilor cerute pentru a se putea obține repararea acestuia, avându-se totodată în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului prin acoperirea pagubei efective consacrat de disp. art.1381 C.civ. și art.1385 C.civ..
După cum s-a arătat în precedent, prejudiciul material nu a fost dovedit, nefăcându-se nicio probă în acest sens, astfel încât instanța va respinge cererea de acoperire a prejudiciului cu acest titlu.
În privința daunelor morale, se rețin disp. art.1381 alin.1 C.civ. conform căruia orice prejudiciu dă dreptul la reparație, art.253 alin.3 și 4C.civ. din care rezultă că, pentru repararea drepturilor nepatrimoniale încălcate se poate cere restabilirea dreptului atins sau se pot cere despăgubiri și art.1391 C.civ. care prevede modalitățile de reparare a prejudiciului nepatrimonial.
Astfel, daunele morale care se concretizează în sentimentele negative pe care o persoană trebuie să le suporte, ca urmare a unei atingeri aduse sănătății și integrității corporale, sunt în principiu, de compensat cu sume de bani pe care responsabilul le datorează.
Acest pretium doloris care ridică problema practică a evaluării sale, constituie o chestiune de fapt care nu poate fi orientată după un barem teoretic.
Având în vedere evidentele prejudicii de ordin moral suferite de către reclamant ca urmare a atacării de către câinii fără stăpân și vătămării sănătății și integrității corporale a acestuia, în considerarea suferințelor fizice pricinuite de incident, urmările acestuia și a cele 40-45 zile îngrijiri medicale dovedite de reclamant, instanța apreciază că suma de 10.000 Ron este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat, urmând a fi acordată reclamantului cu acest titlu.
Astfel, instanța are în vedere că reclamantul este o persoană tânără (24 ani la data incidentului) a cărei viață socială a fost afectată negativ de incidentul petrecut în data de 28.03.2014, având nevoie de aproximativ 45 zile de îngrijiri medicale pentru înlăturarea urmărilor principale ale faptei ilicite. După cum martorul B. a arătat, consecințele au fost vizibile imediat după eveniment, reclamantul învederând că a trăit un moment de teamă, frică, raportat la atacul animalelor, stări care au fost urmate de durerile fizice provocate de vătămarea corporală.
Cuantumul daunelor morale stabilit are în vedere consecințele negative suferite de victimă pe plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, respectiv sănătatea persoanei, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială, profesională și socială. Totodată, se reține că, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs victimei.
Prin urmare, instanța reține că această valoare este de natură a oferi reclamantului satisfacție morală pentru prejudiciile morale suferite, cu respectarea principiului proporționalității și a justului echilibru între natura valorilor nepatrimoniale lezate și sumele acordate.
| ← Acordare dobânzi pentru ceranțe fiscale ce au făcut obiectul... | Cerere repunere pe rol. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
