Partaj succesoral. Lipsa acordului comoştenitorilor privitor la formarea şi atribuirea loturilor. Criterii de formare şi atribuire a unui teren intravilan situat într-o zonă cu potenţial turistic ridicat. Respectarea principiului echităţii
| Comentarii |
|
Art. 6739C.proc.civ. enumeră, cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanţa va ţine seama la atribuire în partajul judiciar dar aceste criterii trebuie avute în vedere, toate la un loc sau numai unele, astfel încât să nu se nesocotească drepturile copărtaşilor, să satisfacă nevoile lor actuale şi deci, partajul să fie echitabil. Nu în ultimul rând, diferenţa evidentă de valoare dintre terenul de 2,5 ha şi terenul de 7,5 ha, în favoarea primului, dată de amplasamentul lotului de 2,5 ha la o distanţă de numai 500 m de plajă, într-o zonă de interes turistic aflată în plină dezvoltare, ar face ca partajul prin atribuirea acestui lot în întregime către recurenţii pârâţi să fie nu numai contrar principiului înscris în art. 6735 C.proc.civ., dar ar fi şi neechitabil.
Secţia civilă, pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 470 din 27 octombrie 2010
La 12.12.2008 reclamanta M.A.M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții S.P., S.C., C.E., C.N. și C.C., să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 2,5 ha situat în localitatea Agigea, sola 80, parcela 374/4 și cu privire la terenul în suprafață de 7,5 ha situat în localitatea Agigea, sola 48, parcela 210/32347/4.
în motivarea cererii a arătat că autorul comun al părților, Ș.C., a decedat pe data de 24.06.1960. De pe urma acestuia au rămas ca moștenitori Ș.R., soție supraviețuitoare, S.I., fiu, Ș.C., fiică și S.Ș., fiu. Ș.(Ș.)C. a decedat la 15.08.1997, moștenitorii acesteia fiind, potrivit certificatului de moștenitor nr.263/11/1997, SC și C.E. Ș.Ș. a decedat în anul 1991, moștenitor fiind reclamanta. De pe urma lui C.E., fiica din altă căsătorie a lui Ș.C., au rămas ca moștenitori C.N. și C.C. S-a încercat soluționarea pe cale amiabilă a ieșirii din indiviziune, dar fără rezultat.
Pârâții C.N. și C.C. au solicitat prin întâmpinare atribuirea terenului în suprafață de 2,5 ha situat în localitatea Agigea, identificat în Titlul de proprietate 18484/111/15.01.1993 prin sola 80/parcela 347/4.
Au arătat că această solicitare este fundamentată pe împrejurarea că, încă din cursul anului 1993, folosesc terenul cu acordul celorlalți coindivizari.
Prin sentința civilă nr. 11866/02.07.2009 Judecătoria Constanța a admis cererea formulată de reclamantă și a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 2,5 ha situat în localitatea Agigea, situat în sola 80, parcela 374/4 din Titlul de proprietate nr. 18484/111/15.01.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor și asupra terenului în suprafață de 7,5 ha din Titlul de proprietate nr. 18484/111/15.01.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
A atribuit pârâtului C.N. lotul nr. 8, pârâtei M.C.C. lotul 4, pârâtului SC lotul nr. 7, pârâtei C.E. lotul 3, pârâtei S.P. loturile 6 și 2 și reclamantei M.A.M. lotul 1 și 5 din parcela A 374/4, urmând ca lotul nr. 9 să rămână în indiviziune.
A atribuit pârâtei S.P. lotul nr. 1, reclamantei M.A.M. lotul nr. 2, pârâtului SC lotul nr. 3, pârâtei C.E. lotul nr. 4, pârâtului C.N. lotul nr. 5 și pârâtei M.C.C. lotul nr. 6 din parcela 210/32 situată în localitatea Agigea.
în considerentele hotărârii, instanța de fond a reținut că, prin Titlul de proprietate nr. 18484/111 din 15.01.1993, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 10 ha în favoarea moștenitorilor defunctului S.C., și anume S.I., S.C., C.E. și M.A.M., 2,5 ha fiind situate în sola 80, parcela 374/4, iar 7,5 ha fiind situate în sola 48, parcela 210/32.
S-a mai reținut că S.I. a decedat la data de 12.08.1991, moștenitori fiind S.P., conform certificatului de moștenitor nr. 799/13.04.1995, iar S.C. a decedat la data de 15.08.1997, moștenitori fiind S.C. și C.E., conform certificatului de moștenitor nr. 263/11.11.1997.
Pentru a dispune ieșirea din indiviziune, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 728 C.civ. și art. 9739 C.proc.civ., raportul de expertiză tehnică imobiliară din care rezultă că terenul este comod partajabil în natură și că în lotul 8 sunt incluse construcțiile realizate de C.N., concluziile raportului de expertiză concordând cu declarațiile martorilor, potrivit cărora pe terenul în cauză, la partea dinspre stradă, este ridicată o construcție pe o suprafață de circa 50-60 mp.
Cu privire la cererea pârâților C.N. și C.C. de a li se acorda în întregime terenul în suprafață de 2,5 ha, situat în localitatea Agigea, situat în sola 80, parcela 374/4, instanța a reținut că: regula este partajarea în natură a imobilului, în lotul fiecărui proprietar urmând a fi incluse bunuri de aceeași valoare, că potrivit art. 6739 C.proc.civ. la atribuirea loturilor trebuie să se aibă în vedere și construcțiile realizate de părți; din raportul de expertiză rezultă că respectivele construcții edificate de pârâtul C.N. au fost incluse în lotul nr. 8 aferent parcele 374/4 iar pe restul suprafeței ce constituie parcela pârâții C.N. și C.C. nu au efectuat lucrări care să justifice acordarea către aceștia a întregii suprafețe de teren menționate.
în termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus au declarat recurs pârâții C.N. și C.C., criticând-o pentru nelegalitate prin prisma modalității de formare și atribuire a loturilor.
Prin decizia civilă nr. 271 din 3 iunie 2010 Tribunalul Constanța a respins ca nefondat apelul pârâților.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță a înlăturat pretenția pârâților C.N. și C.C. de a li se atribui lor întregul lot de 2,5 ha, modalitatea de partajare aleasă de instanță fiind în concordanță cu regula generală a împărțelii în natură, dar și cu celelalte principii reglementate de textele legale referitoare la partajul judiciar (art. 741 C.civ., art. 6735, 9739C.proc.civ.). S-a mai reținut că nu a fost depusă la dosar o dovadă privind convenția încheiată între moștenitorii lui SC în legătură cu modalitatea de folosire a terenurilor cu privire la care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate iar terenul este comod partajabil în natură, cu respectarea cotelor-părți cuvenite tuturor coindivizarilor.
împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții C.N. și C.C. susținând, în esență, că instanța nu a ținut seama de modalitatea în care loturile au fost folosite de părți și de faptul că acestea au înțeles încă de la momentul emiterii titlului de proprietate ca fiecare dintre coindivizari să preia și în drept loturile pe care le-au deținut și le-au exploatat timp de 15 ani. Susțin că dovada convenției părților s-a făcut prin proba testimonială.
Apreciază că pentru o corectă soluționare a cauzei instanța trebuia să încuviințeze solicitarea lor de efectuare a unei expertize tehnice care să realizeze o identificare a loturilor și în raport de modul în care ele sunt deținute în prezent și, în situația inegalității loturilor, compensarea se putea face prin stabilirea unor sulte corespunzătoare.
Susțin că instanța nu a ținut seama de criteriile de partajare prevăzute de art. 6739C.proc.civ. și în special de criteriul „folosirea bunului de către unul dintre ei timp îndelungat”, precum și de faptul că, fiind divizat în exces, sunt scăzute posibilitățile valorificării eficiente a terenului din punct de vedere economic.
Examinând legalitatea deciziei pronunțate în raport de criticile formulate de pârâți, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
în materia partajului regula stabilită potrivit art. 741 C.civ. și art. 6735C.proc.civ. este aceea a împărțirii în natură a bunurilor ce compun masa partajabilă.
Posibilitatea unui acord între părți cu privire la modul de lichidare a stării de indiviziune, chiar numai în privința unuia dintre bunurile supuse împărțelii, nu este interzis de lege, dimpotrivă, o astfel de împărțeală fiind în concordanță cu principiul disponibilității și cu prevederile art. 6739C.proc.civ. care dispune că, la formarea și atribuirea loturilor instanța ține seama, după caz, și de acordul părților.
în speță însă, așa cum au reținut instanțele de fond și de apel pe baza probelor administrate, pârâții recurenți nu au dovedit că a existat un acord de împărțeală a lotului de 2,5 ha în sensul atribuirii lui în întregime către aceștia și, în lipsa unei alte probe consemnate într-un înscris (ex. o convenție scrisă între moștenitori) care să răstoarne probatoriul administrat în fața primei instanțe, Curtea nu poate proceda la o reapreciere a probelor pentru a ajunge la o altă concluzie, art. 304 pct. 10-11 C.proc.civ. fiind abrogate prin art. I din O.U.G. nr. 138/2000, aprobată prin Legea nr. 219/2005.
Art. 6739C.proc.civ. enumeră, cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanța va ține seama la atribuire în partajul judiciar dar aceste criterii trebuie avute în vedere, toate la un loc sau numai unele, astfel încât să nu se nesocotească drepturile copărtașilor, să satisfacă nevoile lor actuale și deci, partajul să fie echitabil.
Printre criteriile de împărțeală se află, este adevărat, și acela al folosirii bunului de către unul dintre copărtași ori evitarea împărțirii excesive a bunului, reclamate de recurenți ca fiind încălcate prin hotărârile pronunțate.
Folosirea unei porțiuni de teren de 160 mp pentru construirea unei case nu justifică însă atribuirea întregului lot de 25.000 mp numai către constructorii edificiului. De asemenea, nu se poate reproșa instanței că prin modalitatea de partaj dispusă a determinat o fărâmițare excesivă a imobilului de 2,5 ha ori o scădere importantă a valorii acestuia câtă vreme chiar recurenții pârâți au înțeles să nu folosească acest teren în scopul exploatării agricole ci, lotizându-l, au edificat o construcție pe o suprafață de 160 mp.
Nu în ultimul rând, diferența evidentă de valoare dintre terenul de 2,5 ha și terenul de 7,5 ha, în favoarea primului, dată de amplasamentul lotului de 2,5 ha la o distanță de numai 500 m de plajă, într-o zonă de interes turistic aflată în plină dezvoltare, ar face ca partajul prin atribuirea acestui lot în întregime către recurenții pârâți să fie nu numai contrar principiului înscris în art. 6735C.proc.civ., dar ar fi și neechitabil.
în consecință, constatând că instanțele au respectat prevederile legale în materia partajului, în temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
(Judecător Daniela Petrovici)
| ← Revendicare imobiliară. Teren forestier inclus în... | Carte funciară. Plângere împotriva încheierii de carte... → |
|---|
