: Plângere Contravenţionala.Prescripția răspunderii contravenționale
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 7563 din data de 11.01.2016
Prin SENTINȚA CIVILĂ NR. 7563 Judecătoria Iași a admis plângerea contravențională formulată de petenta BG în contradictoriu cu intimatul ONJN, și a anulat procesul verbal de constatare și sancționare contravențională seria ONJN/A nr.0004859/06.11.2013.
Pentru a dispuse astfel instanța a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de petenta BG a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție seria ONJN/A nr. 0004859¬¬/06.11.2013, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 50.000 lei si restituirea bunurilor confiscate (49 aparate de tip Slot-Machine).
în motivarea plângerii petenta a arătat în esență că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției deoarece la data realizării tranzacției prin care petenta a achiziționat cele 49 de aparate de joc , respectiv in anul 2011, ONJN nu exista ca instituție in subordinea Guvernului României, art.20 alin.4 fiind introdus prin Legea nr.227/2013; - tranzacția a fost declarată la MFP odată cu depunerea dosarului pentru obținerea autorizațiilor de exploatare a celor 47 de mijloace de joc conform adresei 208366/08.12.2011; la 29.12.2011 prin Decizia nr.1913 Comisia de Autorizare din cadrul MFP a acordat petentei licența de exploatare pentru cele 47 de aparate de joc; - chiar dacă modalitatea de declarare a tranzacției din 01.12.2011 nu ar fi cea prevăzută in Anexa 5 din HG nr.870/2009 , acest fapt este o chestiune de formă , nu de fond, documentul depus de petentă la MFP "Tabel cu seriile, producătorul, caracteristicile și locația aparatelor de joc de tip Slot-Machine"; conține toate rubricile obligatorii prevăzute de Anexa 5 din HG 870/2008 plus rubrica intitulată " factura de proveniență";.
De asemenea petenta a susținut că a fost sancționată foarte aspru cu o amendă foarte mare în cuantum de 50.000 lei si confiscarea tuturor aparatelor, fapt ce ar duce la inchiderea societății, intrarea în insolvență, la pierderea locurilor de muncă a peste 15 salariați. Mai sustine petenta ca societatea are toate actele necesare funcționării legale, licențele de organizare valabile până in anul 2016, autorizațiile de exploatare, are constituit un fond de garantie si are toate taxele plătite la zi către Administratia Finantelor Publice Iași și celelalte organe fiscale competente.
Fiindu-i comunicată plângerea petentei, intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingere plângerii ca neîntemeiată .
În motivare s-a arătat că petenta a cumpărat de SC ANVEG SRL București, un număr de 49 aparate de jocuri electronice iar cu adresa nr. 208366/2011, Comisiei de Avizare și Atestare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerul Finantelor Publice, a cerut obținerea autorizațiilor de exploatare pentru 47 de aparate, 2 aparate ramanand în patrimoniul societății urmand a fi folosite ca piese de schimb. In data de 29.12.2011, prin Decizia nr. 1913/2011, Comisia autorizează exploatarea a 50 mijloace de joc respectiv 47 aparate între care și ruleta cumpărată care se consideră ca fiind 4 posturi de joc.
Intimatul a mai arătat ca petenta nu a respectat prevederile art.20 alin.4 din OUG nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc care arată: "operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc, sunt obligati sa declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacției Comisiei, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, în termen de 15 zile lucrătoare de la realizarea acesteia";.
Normele metodologice de aplicare a OUG nr 77/2009 sunt prevăzute în HG nr. 870/2009, la art. 14 alin. 2 " Operatorii economici care vând sau cumpără mijloace de joc în scopul prevăzut de ordonanta de urgență, vor declara tranzacția respectivă, cu precizarea elementelor de identificare ale mijlocului de joc, conform modelului prezentat în anexa nr. 5 reprodus în întâmpinare (f.44).
La data controlului, petenta a prezentat intimatei un tabel cu seriile, caracteristicile și locația mijloacelor de joc tip Slot-Machine susținând ca a acest tabel conține toate datele din declaratia model și care a fost depus o data cu depunerea dosarului pentru obținerea autorizațiilor de exploatare pentru cele 47 aparate la Ministerul Finatelor Publice.
Intimatul a arătat că acest tabel nu poate fi interpretat ca fiind declarația model prev. de anexa 5 din HG 870/2009,însă având în vedere prevederile art.13 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu dispune aplicarea măsurilor prevăzute de art. 22 alin. 2 din OUG 77/2009, considerând fapta contravențională prescrisă.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f.83 ds) prin care a reiterat susținerile din plângerea contravențională depusă și în plus a invocat excepția prescripției răspunderii contravenționale pentru fapta reținută în sarcina acesteia.
În motivarea acestei apărări s-a arătat că potrivit ipotezei avansată de intimată, ultima zi de declarare a tranzacției la MFP a fost 22.06.2012 iar termenul de 6 luni pentru aplicarea sancțiunii a fost cu mult depășit, petenta fiind sancționată la peste 15 luni de la data faptei imputate.
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat la cererea părților proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:
În fapt la data de 15.10.2013 agentii intimatei au efectuat un control cu privire la modalitatea in care petenta respectă prevederile art.20 alin. 4 și 5 din OUG 77/2009 ocazie cu care s-a reținut: că petenta a cumpărat de S.C. ANV Games Electronik SRL București, în baza a 3 facturi emise la data de 01.12.2011, un număr de 49 aparate de jocuri, că petenta a solicitat la data de 08.12.2011 prin adresa nr.208366/2011, Comisiei de Avizare și Atestare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerul Finantelor Publice, obținerea autorizațiilor de exploatare pentru 47 de aparate, 2 aparate rămânând în patrimoniul societății urmand a fi folosite ca piese de schimb, conform notei explicative dată de administratorul petentei în fața agenților intimatei.
Conform mențiunilor procesului verbal de control cele două aparate sunt nefuncționale și descompletate fiind depozitate in punctul de lucru din mun Iași Bvd Mangeron .
S-a mai reținut că în data de 29.12.2011, prin Decizia nr. 1913/2011, Comisia de Avizare și Atestare a Jocurilor de Noroc din cadrul Ministerul Finantelor Publice a autorizat exploatarea a 50 mijloace de joc respectiv 47 aparate între care și ruleta cumpărată care se consideră ca fiind 4 posturi de joc.
Conform mențiunilor procesului verbal de control încheiat de cei doi agenti constatatori ai intimatei, reprezentantul petentei a apreciat la data controlului că declararea achiziției celor 47 de mijloace de joc s-a făcut odată cu depunerea dosarului de autorizare in baza tabelului cu seriile, caracteristicile și locația mijloacelor de joc.
În raport de aceste explicații și de disp. art.13 din O.G. nr.2/2001 agenții intimatei au apreciat că nu se mai impune aplicarea măsurilor prevăzute de art.22 alin.2 din O.U.G. nr.77/2009.
ONJN-Direcția Generală de Supraveghere și Control, prin adresa 49/28.10.2013, apreciind ca în cauză este vorba de o contravenție continuă, dispune aplicarea sancțiunilor prev. de art.22 alin. 2 din OUG 77/2009 .
Prin urmare în data de 06.11.2013 se încheie procesul verbal de constatare si sancționare contravențională seria ONJN/A/0004859/06.11.2013 prin care petenta este sancționată cu amenda 50.000 lei pentru sâvârșirea abaterii prevăzută de disp.art.22 alin.2 din O.U.G. nr.77/2009.
În drept potrivit dispozițiilor art.34 din O.G. nr.2/2001 procesul verbal, contestat în termen legal, este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Examinând cu prioritate legalitatea sub aspect formal a procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.15 și urm. din O.G. nr.2/2001, actul este încheiat de un agent constatator competent, cuprinzând mențiunile necesare individualizării persoanei juridice trase la răspundere contravențională, o descriere suficientă a faptei reținută în sarcina petentei - faptă omisivă, fiind indicat și actul normativ în temeiul căruia a fost stabilit caracterul contravențional al faptei și temeiul aplicării sancțiunii. Este de asemenea menționată data constatării faptei iar, din descrierea acesteia, rezultă și data comiterii faptei, fiind aplicată semnătura agentului constatator.
Văzând dispozițiile art.17 din O.G. nr.2/2001, instanța reține faptul că în privința procesului verbal dedus judecății, nu este incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de acest articol, ce ar putea fi constatată din oficiu.
De altfel petenta nu a adus critici de ordin formal actului de sancționare. Criticile de nelegalitate a actului de sancționare vizează trei aspecte:
1. greșita aplicare a textului de incriminare la situația de fapt reținută de agenți- situație de fapt care în substanță nu a fost combătută, afirmându-se însă că nu sunt întrunite condițiile de existență a faptei contravenționale imputate;
2. individualizarea sancțiunii;
3. sancționarea acesteia după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.
1/2. În ceea ce privește prima și a doua dintre criticile aduse de petentă actului de sancționare instanța a reținut caracterul nefondat al acestora având în vedere că la data achiziției petenta avea conform art.20 alineatul 4 din O.U.G. nr.77/2009 și art. 14 alin.2 din H.G. 870/2009 (forma in vigoare la data achiziției) obligația de a declara toate mijloacele de joc care au făcut obiectul tranzacției în scop de exploatare, la Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, organizatã la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, conform modelului prezentat în Anexa nr.5 la H.G. nr.870/2009 care cuprindea, ca și elemente necesare a fi declarate : tipul și seria mijlocului de joc, producătorul, anul fabricației, locul de depozitare a mijlocului de joc.
Astfel, conform textelor arătate anterior "Operatorii economici care vând sau cumpãrã mijloace de joc sunt obligați sã declare mijloacele de joc care fac obiectul tranzacției comisiei, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgențã, în termen de 15 zile lucrãtoare de la realizarea acesteia (OUG nr.77/2009-art.20/4) și " Operatorii economici care vând sau cumpãrã mijloace de joc în scopul prevãzut de ordonanța de urgențã vor declara tranzacția respectivã, cu precizarea elementelor de identificare ale mijloacelor de joc, conform modelului prezentat în anexa nr.5"; (HG 870/2009-art.14/2).
Este adevărat că potrivit anexei 3 pct. A la HG 870/2009 cererea privind autorizarea mijloacelor de joc tip slot-machine, trebuia să conțină, între altele, datele de identificare ale solicitantului, tipul și seria mijloacelor de joc care fac obiectul cererii, spațiile de joc în care urmează a se desfășura activitatea, distinct pentru fiecare locație în parte, documentele legale de proveniență.
Cum petenta a obținut pentru fiecare din cele 47 de aparate de joc o autorizație de exploatare distinctă în care este menționată seria aparatului, anul fabricației, producătorul aparatului, apărările acesteia în sensul că odată cu cererea înregistrată al Comisia de specialitate din cadrul MFP de autorizare a exploatării acestor 47 de mijloace de joc, aceasta declarat și datele prevăzute în anexa 5 din H.G. nr 870/2009, sunt pertinente însă numai din perspectiva analizării poziției sale subiective și a gradului de pericol social al faptei sale omisive.
Față de formularea textelor art.20 alin.4 și art.14 alin.2 din OUG nr.77/2009 și respectiv H.G. nr.890/2009, obligația de a declara tranzacția este una generală (textele adresându-se tuturor operatorilor economici, a celor care comercializează dar și celor care exploatează) privește toate mijloacele de joc ce fac obiectul unei tranzacții de vânzare cumpărare (așadar inclusiv cele cumpărate pentru a fi folosite ca piese de schimb întrucât servesc aceluiași scop, anume desfășurarea și organizarea jocurilor de noroc) și totodată distinctă de obligația de a solicita și obține a autorizarea pentru exploatarea mijloacelor de joc tip slot-machine conform art.2 din HG 870/2009, astfel cum a susținut și intimata.
Așadar instanța a concluzionat că fapta omisivă a petentei există, în condițiile în care, în termenul prevăzut de lege, aceasta nu a făcut, independent de declarațiile necesare obținerii autorizării, o declarație separată cu privire la aparatele care au făcut obiectul tranzacției (49 de aparate) declarație care să fie depusă la Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, organizatã la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.
Desigur pericolul concret al faptei petentei apare ca fiind unul diminuat semnificativ de împrejurarea că petenta deținea pentru fiecare din cele 47 de aparate, din cele 49 achiziționate, autorizații care conțin seria si numărul aparatului, anul fabricației și producătorul, eliberate de aceeași comisiei la care ar fi trebuit să facă declarația tranzacției pe un formular separat, însă instanța nu se va pronunța asupra proporționaliății sancțiunii aplicate petentei în condițiile în care găsește întemeiată cea de-a treia critică adusă procesului verbal, anume cea legată de intervenție prescripției răspunderii contravenționale, astfel cum se va arăta in cele ce urmează.
3. Cu privire la prescripția dreptului de a constata și sancționa contravenția petentei instanța reține următoarele:
Conform art.13 din O.G. nr.2/2001 ";(1)Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.(2)În cazul contravențiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.";
In sarcina petentei s-a reținut o contravenție omisivă al cărei element material constă în neîndeplinire unei obligații de a depune o anumită declarație. Totuși nu toate contravențiile omisive au caracter continuu întrucât ceea ce imprimă caracter continuu unei fapte omisive este prelungirea în timp a conduitei ilicite (încălcarea constantă în timp a obligației legale). De altfel, contravențiile pur omisive sunt rareori continue, acest caracter fiind mai curând specific contravențiilor de tip comisiv în care elementul material constă într-o acțiunea ce capătă caracter ilicit întrucât se grefează pe o omisiune (de pildă unele contravenții în domeniul disciplinei în construcții, contravenții în domeniul relațiilor de muncă, etc).
Întrucât îndeplinirea obligației ce îi incumba petentei era supusă unui termen legal, instanța reține că acest termen, odată împlinit, consumă fapta de natură contravențională.
Instanța reține așadar că, de fapt, contravenția reținută în sarcina petentei deși omisivă este una instantanee care se consumă (se săvârșește) și se epuizează la data împlinirii termenului limită prevăzut de lege.
O interpretare diferită ar conduce la imprescriptibilitatea răspunderii contravenționale într-o situație precum cea din speță.
Astfel în logica propusă de intimat, momentul încetării săvârșirii faptei nu poate fi stabilit în mod obiectiv iar răspunderea contravențională devine perpetuă indiferent de durata de timp scursă de la data la care petenta avea obligația să depună declarația prevăzută de lege; o asemenea interpretare vine in contradicție cu intenția legiuitorului, care nu a dorit să sustragă nici un tip de contravenție efectului prescripției.
Așadar instanța va reține că fapta petentei care nu a declarat mijloacele de joc care au făcut obiectul tranzacției din 01.12.2011 la Comisia de specialitate din cadrul MFP în termen de 15 zile lucrãtoare de la realizarea acesteia, s-a consumat la împlinirea acestui termen respectiv la data de 19.12.2011 iar termenul de 6 luni în care petenta putea fi sancționată pentru această omisiune era împlinit la data de 15.10.2013.
Prescripția răspunderii contravenționale este o instituție care urmărește să asigure constatarea și sancționarea contravențiilor într-un interval util de la data conduitei ilicite, interval care să asigure eficacitatea sancțiunii, atingerea scopului său preventiv-educativ sau, după caz, coercitiv. Legiuitorul a apreciat că sancționarea unei fapte ilicite după un anumit interval de timp de la data săvârșirii nu mai prezintă interes social întrucât eventualele reverberații ale faptei ilicite s-au stins ori s-au estompat ca efect al trecerii timpului iar sancțiunea în sine nu mai apare ca fiind una utilă din punct de vedere social.
Pentru motivele expuse instanța reține că procesul verbal de contravenție analizat a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art.13 alin.1 din O.G. nr.2/2001, fapt ce va atrage anularea integrală a acestuia.
| ← OBLIGAŢII.ACŢIUNE ÎN DAUNE. Jurisprudență Chemare în... | contestaţie la executare, retragere titlu în original fără... → |
|---|
